Pledoarii pentru democrație

Radu Carp

O lumină în întuneric: democraţie, stat de drept şi drepturile omului într-o lume în schimbare

Editura Ceatea de Scaun, Târgoviște, 2020, 297 p.

După cum ne avertizează autorul încă din introducere, cartea reunește mai multe articole publicate în pe­rioada august 2017-martie 2020 în diferite reviste de specialitate, contri­buțiile gravitând în jurul următoarelor teme: „democrația și pericolul popu­lismului, statul de drept, minoritățile naționale, drepturile omului, religia în spațiul public, guvernanța euro­peană, sistemele politice naționale, relațiile internaționale” (p. 8). Ple­când de la ideea politologilor Ivan Krastev și Stephen Holmes, potrivit căreia victoria Occidentului în Războiul Rece a marcat nu doar înfrângerea comunismului, ci și un pas înapoi pentru proiectul liberal, dispariția competiției ducând la o debusolare a liberalismului și la „apariția unei lumi în care nu există niciun centru de putere politică, economică sau militară care ar putea să se impună la nivel global”, Radu Carp nu își propune nici să contrazică și nici să vină cu noi argumente în favoarea acestei teze, ci intenționează doar să arate că, în pofida unor con­solidări ale unor regimuri asutori­tariste, „Democrația, statul de drept, drepturile omului fac obiectul dezba­terilor publice, iar însăși existența acestor dezbateri (acolo unde sunt permise) este o dovadă a faptului că singurul sistem care poate asigura libera exprimare simultană a ideilor pro și contra este cel democratic” (p. 8).

În prima parte a volumului „Starea actuală a democrației”, auto­rul pornește de la vechea discuție pe tema dihotomiei stânga-dreapta în politică. În opinia sa, această pereche invocată în demersurile explicative ale politicii este una perenă, chiar dacă mereu contestată. Ei i s-a mai adăugat una: suveranitate-globali­zare. Atât criza economică, cât și cea a migranților au dus la apariția parti­delor populiste, atât de dreapta, cât și de stânga. Migrația electoratului partidelor clasice spre cele populiste va duce treptat la adaptarea partidelor clasice la noua situație. Astfel, cu timpul, clivajul globalizare-suverna

­nism va fi absorbit în clivajul stânga-dreapta. Un pericol care pândește democrația este neîncrederea în clasa politică, ce se răsfrânge spre sistem, motiv pentru care a crescut aderența față de partide populiste, anti-sistem. Presa este vinovată într-o însemnată măsură de acest lucru. Există remedii pentru această situație: politicienii să-și recapete încrederea în democrație, o presă nepartizană, opțiunea pentru copetiția onestă și independența justiției.

În a doua parte, „Protecția minori­tăților naționale, democrația și statul de drept”, politologul pleacă de la contatarea că sunt minorități loiale (de exemplu, cea germană) și mino­rități neloiale statului în care trăiesc (de exemplu, cea maghiară). Frămân­tările identitare din Europa submi­nează proiectul cetățeniei europene pe care UE îl contruiește de peste trei decenii. Problema nu o constituie gestionarea doar a raportului dintre majoritate și minoritate, ci a tuturor clivajelor existente. Din păcate, nici textele constituționale nu conțin o viziune asupra modului de gestionare a unor astfel de probleme. Și legisla­ția europeană este deficitară în pro­blema minorităților, singura definiție a minorităților fiind în Recomandarea 1201/1993 a Consiliului Europei.

În partea a treia, intitulată „Context politic național, populism, democrație și stat de drept în Europa”, Radu Carp prezintă modu­rile în care a fost afectată indepen­dența justiției în Polonia, după modelul Ungariei, și reacția Comisiei Europene față de acțiunile politice nocive democrației. Situația dificilă în care se află instituțiile europene este generată de faptul că PiS, par­tidul aflat la guvernare în Polonia, dorește tocmai măsuri dure din partea UE pentru a-și legitima acțiunile ca apărătoare ale suveranității. Soluția rămâne dialogul între Bruxelles și guvernul polonez, precum și condi­ționarea accesului la fondurile euro­pene de respectarea statului de drept. O altă problemă analizată este criza catalană, întrucât succesul în obți­nerea independenței Cataloniei ar fi fost un precedent periculos pentru stabilitatea statelor europene. Proble­matică este inexistența unui meca­nism european de rezolvare a unor astfel de diferende. În această parte, mai sunt analizate: alegerile din Austria, care au dovedit o criză a social-democrației; ascensiunea parti­delor populiste în țările Grupului de la Vișegrad; ascensiunea populismu­lui în Italia, care a dus la situația cooperării între partidul populist de dreapta cu cel populist de stânga; reconfigurările politice din Suedia; mișcarea „vestelor galbene” din Franța; asaltul asupra instituțiilor democratice din Slovacia; alegerea primarilor în România dintr-un tur sau din două și posibilitatea unificării Irlandei.

În a patra parte, intitulată „Democrația românească – practici interne, provocări externe”, sunt reunite articole ce analizează: rolul Regelui Mihai în istoria României și destinul exemplar al Principesei Margareta; spinoasa problemă a mu­

tării capitalei Israelului la Ierusalim și poziționarea României în această chestiune; conceptul de „înaltă tră­dare” din dreptul constituțional româ­nesc; independența justiției din România; conceptul de „Bazin Carpatic” despre care vorbește în ultimul timp Victor Orban și locul său în proiectul Europei Centrale; descentralizarea și regionalizarea în istoria României moderne și contem­porane; deținerea președinției Consiliului UE de către România; referendumul pe justiție și problema reprezentării diasporei.

A cincea parte se intitulează „Evoluții politice în Republica Moldova” și conține articole pe ur­mă­toarele teme: alegerile parțiale locale din Republica Moldova din 2018; câștigarea Primăriei Chișinău de către Andrei Năstase; invalidarea alegerilor pentru Primăria Chișinău care, în opinia autorului, a fost decisă la București; alegerile parlamentare din 2019; influența Rusiei în Republica Moldova și căderea gu­vernului Maia Sandu din noiembrie 2019.

Partea a șasea se intitulează „Vecinătatea estică – europenizare și (de)democratizare” și însumează arti­cole despre: soarta minorității româ­nești din Ucraina, aflată pe cale de dispariție, prin eliminarea studierii limbii române; mizele summit-ul Parteneriatului Estic de la Bruxelles, din 2017, pentru Republica Moldova și Ucraina; diferendul dintre Ucraina și Federația Rusă; implicațiile vizitei la Moscova a unei delegații române condusă de Adrian Năstase, în martie 2018; victoria în alegeri a preșe­dintelui populist Zelensky; coope­rarea la Marea Neagră, o oportuni­tatea insuficient exploatată; mizele lui Putin în modificarea Constituției Federației Ruse.

În partea a șaptea, intitulată „Religia în spațiul public și contextul național/internațional”, sunt reunite analize despre: vizita Patriarhului Chiril la București și rezolvarea e­cuației teologico-politice a Basarabiei; referendumul despre redefinirea căsă­toriei din România, ca și confruntare între grupările religioase și cele secu­lariste; conflictul dintre Patriarhia Ecumenică și Biserica Ortodoxă Rusă pe tema autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene; nevoia expe­rienței religioase a naturii umane și consecințele legii libertăților reli­gioase din Muntenegru în relațiile dintre această țară și Serbia.

În partea a opta, intitulată „Guvernanța europeană, statul de drept și europenizarea politicii naționale”, politologul a reunit artiole despre: poziționarea României în Politica Europeană de Securitate și Cooperare Permanentă; clivajul apă­rut în Europa pe tema migrației; poziționarea României în dezbaterile pe tema bugetului UE; condiționarea alocării fondurilor europene de res­pec­tarea principiilor statului de drept; reașezările politice după alegerile parlamentare din UE; abandonarea procedurii spitzenkandidat în desem­narea președintelui Comisiei Europene, miza alegerilor parlamentare euro­pene din 2019; succesul referendu­mului pe tema justițției din România; noul mecanism de protecție a statului de drept la nivel european; situația politică din Balcanii de Vest și spe

­cificul alegerilor parlamentare euro­pene din 2019.

Utima parte, „Democrație, autoritarism și drepturile omului în contextul relațiilor internaționale”, reunește articole pe următoarele subiecte: sancțiunile SUA la adresa Federației Ruse și a partenerilor săi comerciali; necesitatea unor reacții ferme față de totalitarismul comunist și de autoritarismul socialist; invo­luția democrației din Turcia; pro­blemele reconcilierii de după Statul Islamic; pericolul ce pândește inde­pendența justiției din Hong Kong; împărțirea de facto a Kurdistanului sirian; îndoctrinarea și represiunile asupra uigurilor și conflictul dintre SUA și Iran.

Indiferent de specificul subiec­telor abordate, de situarea lor na­țională, regională sau internațională, ideea prezentă în toate este aceea a democrației ca unică soluție a problemelor politice. Fiecare analiză este o pledoarie pentru democrație, cu tot ceea ce presupune ea: stat de drept, apărarea drepturilor omului și echilibru al puterilor.

Silvia BOCANCEA