Noi perspective europene – Brexit: sfârșitul unui nou început¹

[New European perspectives-Brexit: the end of a new beginning]

Maria Diana PETCU

Abstract: In this short contribution I propose, using the comparative method, to analyze the case of Brexit, seen as a new phenomenon within the European Union. The decision to leave the EU, taken by British citizens, has generated an impact on bilateral relations, which has not yet fully produced its effect. The official position of the European authorities, in relation to Brexit, has been that of orderly withdrawal through the adoption of various separation provisions, with the aim of preventing disruption between citizens and providing legal certainty to citizens, as well as to the judicial and administrative authorities of the Union and the United Kingdom, regarding future relations between European and British citizens with the aim of preventing disruption and providing legal certainty to citizens

Keywords: European Union, Brexit, comparative analysis, citizens, vote.

Introducere

Doresc să fac o analiză compa­rativă: cum era Europa înainte cu 28 state membre, și cum este acum, dar mai ales să aflu care este viitorul UE și care sunt noile perspective. Pot spune că este un fenomen nou, în care un stat nu își mai dorește să facă parte din UE, dimpotrivă, își dorește părăsirea cercului european.

Am decis să aleg această temă datorită interesului crescut de a cer­ceta efectul Brexit-ului, fiind un fenomen nou cu care Uniunea Europeană nu s-a mai confruntat până acum.

În plus, doresc să aflu cum se vor modifica relațiile dintre cetățeni, care vor fi legăturile dintre ei, care sunt noile percepții și direcții europene. Este relevant să înțelegem și să descoperim motivul pentru care la începutul anului 2016 britanicii au dorit părăsirea sferei europene, deși tinerii nu au fost la vot, această categorie de vârstă prezentându-se în număr redus. S-a dorit o retragere ordonată prin diverse dispoziții de separare, cu scopul de a preveni perturbările inter-umane și de a oferi securitate juridică cetățenilor, precum și autorităților judiciare și administra­tive din Uniune și din Regatul Unit, privind relațiile viitoare dintre cetă­țenii europeni și cei britanici.

Se vrea o retragere ordonată prin diverse dispoziții de separare, cu sco­pul de a preveni perturbările și de a oferi securitate juridică cetățenilor din Uniunea Europeană și Regatul Unit.

Dar oare v-ați întrebat cum o să arate viitorul Uniunii Europene? Care vor fi sancțiunile impuse de Uniunea Europeană asupra Regatului Unit privind Brexit? Cum sunt afectate politicile Uniunii Europene după ieșirea Regatului Unit din UE și care sunt negocierile cu privire la sfera teritorială și viitoarele acorduri? Ce parteneriate vor exista între cele două sfere? Este vorba de un fenomen nou, cel al dez-europenizării? Cum v-a arăta UE cu 27 state membre și cum vor face față noilor provocări? Care sunt etapele de părăsire a UE și care vor fi noile parteneriate? Dacă UE a rămas cu 27 state membre, atunci viitorul Europei o să fie diferit?

Negocierile privind relațiile vi­itoare dintre UE și Regatul Unit

După aproape patru ani de la referendum și de negocieri, începând cu data de 1 februarie 2020 Regatul Unit a părăsit UE, iar perioada de tranziție este până la finalul anului 2020, mai exact până pe 31 decem­brie 2020, timp în care se vor aplica și respecta drepturile UE pe teritoriul Marii Britanii. Astfel, de la 1 ianuarie 2021 Regatul Unit va fi tratat ca un stat terț. Pe parcursul perioadei de tran­ziție, Marea Britanie le dă dreptul la libera muncă, circulație și ședere a cetățenilor europeni, sunt recunoscute diplomele și calificările profesionale, sunt reglementate principiile de coor­donare a sistemului de securitate so­cială și nu vor fi percepute taxe va­male pentru schimburile comerciale².

Schimbările după Brexit – dezvoltarea unui nou parteneriat

O primă schimbare este aceea că au rămas doar 27 state membre ale UE, iar automat, numărul europarla­men­tarilor s-a redus de la 751 la 705, fiind eliminați britanicii din procesul legislativ European. De asemenea, au rămas 27 de comisari europeni.

Oare cetățenii europeni mai pot că­lători gratis, studia, lucra sau munci în Regatul Unit? Cum vor fi aceștia afectați de noile schimbări europene? Ce consecințe vor exista la nivel european? Cum vor evolua relații dintre UE și Regatul Unit?

Așadar, o noutate a cercetării este aceea că pe data de 31 ianuarie 2020 Regatul Unit al Marii Britanii a părăsit UE, Irlanda de Nord rămâne în UE, toate acestea fiind cele mai recente noutăți ale cercetării, dar și stabilirea unor noi parteneriate dintre cei doi actori pe perioada de tranziție și cele cinci runde de negocieri.

Relațiile sociale și interumane după Brexit. Noile reglementari pentru cetățeni începând cu 1 ianuarie 2021

Începând cu data de 1 ianuarie 2021 Regatul Unit devine stat terț în relația cu statele membre ale Uniunii Europene și s-a semnat Acordul de liber schimb, ce permite Regatului Unit să contribuie la numeroase pro­grame emblematice ale UE: Orizont Europa, în 2021-2027. Acordul cu­prinde domenii precum: concurență, ajutor de stat, energie, sustenabilitate, transparență, transport aerian și rutier, securitatea socială³. Astfel, se poate observa că nu se dorește o dez­binare a relațiilor umane, ci o conti­nuitate.

Acordul de liber schimb permite posibilitatea Regatului Unit să con­tri­buie în perioada 2021-2027 la nume­roase programe emblematice ale UE, precum Orizont Europa. Acest acord acoperă o gamă largă de domenii în interesul UE: investiția, concurenta, ajutorul de stat, energia și sustena­bilitatea, transparența fiscală, trans­por­tul aerian și rutier, protecția date­lor, coordonarea securității sociale⁴.

O altă reglementare este aceea că, începând cu data de 1 ianuarie 2021, Regatul Unit își asumă statutul de stat terț în relația cu statele membre ale Uniunii Europene, însemnând că regimul de vize pentru cetățenii euro­peni se vor schimba. Cetățenii care doresc să muncească mai puțin de 6 luni trebuie să obțină o viză de intrare. De reținut este că până la data de 30 septembrie 2021 intrarea pe te­ritoriul Regatului Unit o să fie per­misă în baza pașaportului sau a cărții de identitate. Cei care intră în Programul EU Settlement Scheme vor avea posibilitatea să călătorească în Regatul Unit folosind acest document de identitate, valabil până la 31 de­cem­brie 2025. Cu aceste noi condiții se va implementa un nou sistem de imigranți⁵.

Altfel că, cetățenii europeni care doresc să locuiască în Marea Britanie trebuie să aplice pentru EU Settlement Scheme, iar cei care au avut o reședință mai mare de 5 ani de zile consecutiv, aceștia pot avea dreptul de a lucra, de a studia, să acceseze sistemul medical britanic, pe o perioadă nelimitată. Pentru cei care au dorit să aplice, au avut o perioadă de implementare, și anume până pe 31 decembrie 2020⁶. Rela­țiile dintre oameni nu vor fi afectate.

Cetățenii europeni care doresc să muncească mai puțin de șase luni au nevoie de o viză de intrare, iar până la data de 30.09.2021 intrarea pe teritoriul Regatului Unit o să fie permisă pe baza pașaportului sau a cărții de identitate. Astfel, cu noile restricții și condiții se va implementa un nou sistem de imigranți. Astfel, Ministerul Afacerilor Externe pre­ci­zează că regimul de vize și condițiile de călătorie pentru cetățenii români în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord sunt: „Cetățenii români care intră sub incidența Programului EU Settlement Scheme vor putea să călătorească în Regatul Unit folosind documentele naționale de identitate până la data de 31 decembrie 2025. Cetățenii români care doresc să se deplaseze pe teri­toriul Regatului Unit pentru o durată mai mare de șase luni (pentru acti­vități de muncă, pentru studii etc.) au nevoie, începând cu data de 1 ia­nuarie 2021, de viză din partea auto­rităților britanice. Autoritățile brita­nice au prevăzut două modalități pentru obținerea vizei, astfel: Cetă­țenii români posesori ai unui pașa­port simplu electronic pot obține viza online, prin accesarea paginii de internet (https://www.gov.uk/browse/ visas-immigration). În cadrul acestui portal, solicitanții au la dispoziție un ghid conținând procedura detaliată de obținere a vizei. Persoanele care posedă un pașaport biometric vor putea completa cererea, inclusiv con­firmarea identității, utilizând o apli­cație pentru telefoane inteligente (tip smartphone).⁷” Cu alte cuvinte, MAE subliniază că solicitările pentru obținerea vizei nu se pot depune în baza cărții de identitate, iar cetățenii români care nu dețin pașaport simplu electronic și aplică în baza unui pa­șaport simplu temporar trebuie să depună documentația personal la cen­trul regional pentru vize din România. Se face tot posibilul ca oamenii stabiliți acolo, care muncesc, studiază, sau vor să lucreze, vor putea face acest lucru, cu respectarea unor norme.

Concluzii

Chiar dacă s-a ajuns la un acord între cele două puteri, se remarcă câteva aspecte nesoluționate, urmând să fie finalizate. Britanicii vor realiza că economia lor o să se diminueze. Chiar dacă Marea Britanie aspiră să devină o mare putere în secolul al XXI-lea, Uniunea Europeană a de­monstrat de-a lungul celor patru ani de negocieri că celelalte 27 state membre nu au fost dezbinate, sepa­rate de obiectivul comun european, rămânând o singură voce. Una din caracteristicile UE este aceea că se bazează pe negocierea europeană in­ternă, având principii comune. Acest fenomen Brexit va avea consecințe resimțite de ambele părți mult timp de acum încolo. Poate că în viitorul, UE și Anglia vor reuși să coopereze eficient și să facă față provocărilor globale care vor urma, să nu își privească doar interesele politice, să țină cont și de mediu, cetățeni și binele comun, pentru a se menține pacea în lume, fără războaie sau conflicte

.

Note

• Această lucrare a fost realizată în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, co-finanţat prin Fondul Social European, proiect POCU/380/6/13/124708 nr. 37141/ 23.05.2019, cu titlul „Cercetător-an­treprenor pe piața muncii în dome­niile de specializare inteligentă (CERT-ANTREP)”, coordonat de cǎtre Școala Națională de Studii Politice și Administrative.
• Organizația KPMG, „Implicațiile Brexit-ului începând cu 1 februarie 2020” https://home.kpmg/ro/ro/ home/ publicatii/2020/02/brexit-implicatii-februarie-2020.html, articol publicat la 3.02.2020, accesat pe 5.01.2021
• Pagina Oficiala a Comisiei Europene, secțiunea Acordul comercial și de cooperare UE-Regatul Unit, https://ec.europa.eu/info/relations-united-kingdom/eu-uk-trade-and-cooperation-agreement_ro, site acce­sat pe 24.11.2020
• Pagina Oficială a Comisiei Europene, secțiunea Acordul comercial și de cooperare UE-Regatul Unit, https://ec.europa.eu/info/relations-united-kingdom/eu-uk-trade-and-cooperation-agreement_ro, site acce­sat pe 24.11.2020.
• Siteul Oficial al MAE, https://www.mae.ro/node/54629, articol publicat pe 23.12.2020, site accesat pe 7.01.2021.
• Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, secțiunea Brexit, https://londra.mae.ro/node/2171, site accesat pe 15.06.2020
• Pagina oficială a MAE, Brexit https://londra.mae.ro/node/2171, accesat pe 2.03.2021

Bibliografie

Resurse online

Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, secțiunea Brexit,

https://londra.mae.ro/node/2171.

MAE, Brexit https://londra.mae.ro/ node/ 2171.

Organizația KPMG, „Implicațiile Brexit-ului începând cu 1 februarie 2020” https://home.kpmg/ro/ro/home/ publicatii/2020/02/brexit-implicatii-februarie-2020.html, articol publicat la 3.02.2020.

Pagina Oficială a Comisiei Europene, secțiunea Acordul comercial și de cooperare UE-Regatul Unit, https://ec.europa.eu/info/relations-united-kingdom/eu-uk-trade-and-cooperation-agreement_ro, site accesat  pe 24.11.2020.

Siteul Oficial al MAE,

https://www.mae.ro/node/54629, articol publicat pe 23.12.2020.