Interese politice sau valori morale?

Discursurile liderilor politici și religioși cu privire la terorismul islamist

[Political interests or moral values? The discourses of the political and religious leaders regarding the Islamist terrorism]

Paul ȚAP

Abstract: The role of religion in influencing the evolution of both political and social dynamics at the local, regional and international level has been extensively analyzed in the last decades. Similarly, the growing popularity of the terrorism in the 21^st century enhanced reserchers’ interest in studying its motivations and effects on the international level. While the values of both religion and terrorism are antagonistic and they cannot co-exist with each other, the contemporary evolutions tend to contradict this perception. There were and continue to be plenty of accounts in which religion was used as a justification for explaining the reasons for why terrorist organizations commit acts of violence. In this sense, much attention was paid to studying the particularities of Islamic terrorism and its driving forces. However, little attention has been paid to analyzing the discourses of political and religious leaders concerning this phenomen. This study uses thematic analysis to analyze the discourses of three religious leaders (i.e. Pope John Paul II, Pope Benedict XVI and Pope Francis I) and three political ones (i.e. George W. Bush Jr., Barack Obama, Donald J. Trump) regarding the contemporary Islamic terrorism between 2001-2021. The findings show that while all of the six leaders refer to the terrorism and its linkage to Islamism in a similar way, there are differences between how religious and political leaders portray the solutions for combating this phenomen, differences in which religion appers to play a role.

Keywords: religion, terrorism, political leaders, religious leaders, 9/11, discourse analysis, the U.S.

Introducere

Importanța religiei în creionarea identității culturale, a sporirii coezi­unii de grup sau a impactului inter­național reprezintă un subiect de in­teres pentru mulți cercetători¹. Reli­gia ar putea să fie explicată prin prisma a două abordări diferite, dar în același timp complementare. Pe de-o parte, aceasta joacă un rol primordial în crearea unei identități culturale împărtășite de membri unei comu­nități specifice. Pe de altă parte, religia reprezintă un set de norme morale care contribuie la formarea comportamentelor și a mentalităților umane². Deși odată cu trecerea tim­pului înțelegerea generală a religie nu a fost alterată, globalizarea și pro­ce­sele care caracterizează acest feno­men (ex. dezvoltarea economică, teh­no­logică, comunicațională) au ge­nerat noi dezbateri cu privire la im­portanța religiei (a se vedea secțiunea următoare)³.

Terorismul a fost analizat într-o manieră extinsă de diferiți cerce­tători, iar majoritatea încercărilor de definire ale acestui fenomen îl descriu drept o formă de violență pre­medită, motivată politic, instrumen­tată de anumiți actori individuali, non-statali sau statali, îndreptată împotriva unor ținte necombatante cu scopul de a influența un anumit pu­blic⁴. Deși originile acestui fenomen nu sunt plasate în perioada contem­po­rană⁵, emergența terorismului mo­tivat religios (ș.a. terorismul islamist) și atenția sporită acordată acestuia au transformat acest fenomen într-un subiect foarte dezbătut în societatea contemporană⁶.

Cu toate că, în esență, valorile religioase și cele ale terorismului sunt antitetice, cel puțin în aparență, cele două elemente par să se combine. Există studii care explică motivațiile terorismului religios realizând dife­rite conexiuni între acest fenomen și religia islamică⁷. În pofida acestui fapt, nu a fost acordată o atenție spo­rită analizării comparative a discursu­rilor liderilor religioși și politici cu privire la modul în care se raportează aceștia la terorismul islamist contem­poran. În această lucrare, urmăresc să aducă o contribuție la literatura existentă explicând diferențele sau similaritățile discursive dintre liderii religioși și cei politici atunci când vine vorba de terorismul islamist. Voi utiliza analiza tematică pentru a analiza principalele teme extrase din discursurile oficiale ale trei dintre cei mai emblematici lideri religioși ai secolului al XXI-lea (ș.a. Papa Ioan Paul al II-lea, Papa Benedict al XVI-lea și Papa Francis I) și ultimii trei lideri politici ai SUA (ș.a. George W. Bush Jr., Barack Obama și Donald J. Trump) care se concentrează pe tero­rismul islamist. Datele utilizate pentru analiză combină atât surse primare (ș.a. declarații oficiale), cât și secundare (ș.a. literatură și presă). Acestea au fost colectate din inter­valul 2001-2021.

Relevanța studierii unui asemenea subiect este sporită de faptul că este important să înțelegem modul în care liderii religioși și politici se rapor­tează în discursurile lor la terorismul islamist care este un fenomen extrem de mediatizat în momentul de față. În plus, este important să înțelegem modul în care religia poate influența poziționările față de acest fenomen, mai ales într-o eră în care unele voci afirmă că importanța religiei în relațiile internaționale nu mai este atât de mare. Prin această lucrare pot aduce două tipuri de contribuții: una teoretică și una empirică. Contribuția teoretică este reprezentată de analiza inductivă aplicată discursurilor ofi­ciale prin intermediul analizei tema­tice și creionarea anumitor teme care ar putea fi testate în studii similare; contribuția empirică vizează oferirea argumentelor cu privire la diferențele sau similaritățile discursive dintre cei șase lideri politici față de terorismul islamist, dar și cu privire la modul în care factorul religios influențează aceste dinamici.

Lucrarea este împărțită pe patru secțiuni. În prima secțiune realizez o revizuire a literaturii concentrată pe dinamicile religiei și ale terorismului islamist în contemporaneitate. A doua secțiune este destinată prezen­tării cazurilor, metodologiei și datelor utilizate. După aceea, urmează sec­țiunea de analiză a temelor identi­ficate în discursurile celor șase lideri, iar în ultima secțiune prezint princi­palele rezultate ale studiului, limi­tările acestuia și direcțiile viitoare de cercetare.

Abordări contemporane ale religiei și ale terorismului islamist

Una dintre principalele teorii care contestă rolul religiei în relațiile internaționale este teoria moder­ni­tății. Aceasta se bazează pe impor­tanța pe care dezvoltarea economică, urbanizarea, creșterea gradului de educație la nivel de masă, dezvoltarea științei și progresele tehnologice îl joacă în ceea ce privește influențarea evoluțiilor politice și sociale contem­porane⁸. Conform acestei abordări, raționalizarea și știința devin princi­palele forțe care explică dezvoltarea societăților și modul în care func­ționează lumea, iar rolul pe care îl joacă religia în explicarea acestor evoluții este diminuat⁹. O altă carac­teristică fundamentală a modernizării este reprezentată de accentul pe ideea de individualizare, în care indivizii nu mai sunt asociați automat cu un anumit grup religios sau de o altă natură, caracterizat de o serie de valori tradiționale, ci au posibilitatea de a alege ce anume să le definească identitatea¹⁰. Teoria modernizării se află în tandem cu cea a secularizării, prin care se susține că religia ar trebui să nu mai joace un rol atât de im­portant în ceea ce privește organi­zarea socială deoarece raționalizarea conduce la erodarea influenței pe care o au valorile religioase și princi­piile promovate de liderii religioși¹¹.

În pofida acestui corp de lite­ratură, realitățile contemporane tind să contrazică aceste argumente¹². Studii anterioare demonstrează faptul că religia continuă să fie o forță care ghidează evoluțiile politice și sociale și care are potențialul de a contracara acțiunile care ar putea fi îndreptate împotriva valorilor religioase. De exemplu, religia ortodoxă reprezintă un element important în ceea ce privește creionarea identității de grup în zona Balcanilor și a Europei de Est sau promovarea anumitor valori tradiționale¹³, iar Biserica Catolică reprezintă o forță care se opune cu vehemență anumitor practici libe­raliste sau de toleranță promovate de anumiți actori politici din vestul Europei (ex. căsătoriile între per­soane de același sex)¹⁴. În plus, reli­gia continuă să joace un rol funda­mental în modelarea evoluțiilor poli­tice și sociale în acele societăți în care guvernele nu au reușit să im­plementeze eficient valorile lumii mo­derne (ex. dezvoltarea și stabili­tatea economică, educațională, tehno­logică). În acest caz, religia devine o alternativă atractivă pentru ideologia politică aflată la putere¹⁵. Din această categorie pot face parte societățile islamice, în cadrul cărora separația dintre religie și stat nu este clar deli­mitată. În interiorul acestor societăți, religia islamică reprezintă una dintre principalele forțe care asigură evo­luțiile sociale sau în justificarea și legitimarea anumitor conflicte mili­tare sau acțiuni violente (ex. tero­rismul islamist) îndreptate împotriva societăților care ar putea prejudicia valorile acestor societăți prin inter­mediul proceselor globalizatoare¹⁶.

Atunci când vorbim despre terorismul islamist nu putem nega importanța pe care o joacă factorul religios în justificarea acțiunilor organizațiilor asociate acestui tip de terorism. Încă din secolul al VII-lea, de când se originează nașterea Islamului, această religie a influențat într-un mod fundamental o serie de evoluții și restructurări organiza­ționale și sociale în care ideea de confraternitate și unitate a fost pozi­ționată deasupra tuturor celorlalte principii care asigurau legăturile tradiționale dintre clanurile și tri­burile vremii¹⁷. Cu toate că au existat multiple tensiuni și fracturi în cadrul Islamului de-a lungul timpului, acesta și-a păstrat importanța și a continuat să reprezintă o forță care să modeleze evoluțiile sociale și politice¹⁸.

Terorismul islamist se bazează pe ideea conform căreia fiecare musul­man are datoria de a lupta împotriva amenințărilor interne sau externe care ar putea prejudicia valorile de bază ale Islamului¹⁹. Din perspectiva orga­ni­zațiilor teroriste islamiste, proce­sele globalizatoare și influența ameri­cană și cea a aliaților occidentali amenință valorile Islamului și în­cearcă să impună un stil de viață păgân, contrar preceptelor Profetului. Idealul acestor organizații este acela de a elimina prin orice mijloace aceste amenințări cu scopul de se restabili trecutul glorios al Califatului în care fiecare musulman poate să-și trăiască viața urmând principiile shariei²⁰. Printre cele mai reprezen­tative astfel de organizații se numără Al-Qaida și ISIS care susțin faptul că luptă pentru crearea unui stat islamic care să funcționeze pe baza adevă­ratei doctrine musulmane fundamen­taliste salafiste – adevărata cale²¹. Cu toate acestea, modul în care aceste organizații teroriste se folosesc de religie pentru a-și justifica acțiunile nu respectă adevăratele valori ale Islamului, deoarece aceasta nu este o religie a violenței și a urii îndreptate împotriva celorlalți. Organizațiile teroriste precum Al-Qaida și ISIS se folosesc într-o manieră abuzivă de interpretările manipulative ale Coranului pentru a-și atinge obiecti­vele politice²².

Elemente de metodologie

După cum spuneam voi analiza discursurile anumitor lideri religioși și politici față de terorismul islamist contemporan. Pornind de la raționa­mentul că religia continuă să repre­zinte o forță care modelează evo­luțiile sociale și politice de la nivel local și internațional, înțelegerea mo­dului în care factorul religios poate influența percepțiile față de anumite fenomene poate spori gradul de înțelegere asupra impactului pe care religia îl joacă la nivel global²³.

Cele șase studii de caz nu sunt alese întâmplător, ci sunt relevante din mai multe motive. În primul rând, papalitatea reprezintă cea mai pu­ternică instituție religioasă catolică de la nivel global. În momentul de față există peste 1,3 miliarde de creștini catolici la nivel internațional (aproxi­mativ 18% din populația lumii), iar numărul acestora se află în creștere²⁴. Pornind de la raționamentul conform căruia religia catolică și instituția papalității joacă un rol important în influențarea relațiilor internaționale²⁵ (mai ales că Papa poate fi considerat mai mult sau mai puțin direct un lider al tuturor practicanților religiei cato­lice), modul în care această instituție portretizează problematica tero­rismului islamist ar putea influența și percepțiile individuale față de acest fenomen. În al doilea rând, SUA reprezintă una dintre cele mai mari puteri ale lumii, dar și statul care s-a implicat cel mai activ în combaterea terorismului internațional, mai ales după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 (9/11)²⁶. Aceste realități sporesc relevanța studierii percepțiilor președinților americani față de terorismul islamist. În al treilea rând, toți cei șase lideri ana­lizați au avut de combătut, prin mij­loace mai mult sau mai puțin directe, acțiuni teroriste în timpul mandatelor acestora. Ioan Paul al II-lea a fost în funcție pentru 26 de ani (1978-2005) și a fost martorul multiplelor evoluții politice și sociale care au dus la ascensiunea terorismului islamist, acesta fiind încă suveran pontif în timpul atentatelor teroriste din 9/11. Benedict al XVI-lea a fost în funcție pentru opt ani (2005-2013), în acest interval existând numeroase atacuri teroriste internaționale între 2005-2013²⁷. Francis I a fost înscăunat în 2013, iar la fel ca și în cazul papei Benedict al XVI-lea, în timpul man­da­tului său au existat multiple atacuri teroriste mai ales pe continentul euro­pean despre care a vorbit de multe ori în discursurile sale²⁸.

Bush Jr. (2001-2009) este preșe­dintele care a inițiat războiul global împotriva terorii din pricina atenta­telor din 9/11²⁹, succesorii acestuia, Obama (2009-2016) și Trump (2016-2021) fiind nevoiți să continue această luptă. Deși nu a existat nicio acțiune teroristă de un asemenea impact precum 9/11 în timpul man­datelor acestora, cei doi președinți au fost implicați în acțiuni importante care au marcat diferite victorii împotriva terorismului islamist (ex. uciderea liderului Al-Qaida, Osama bin Laden, în timpul mandatului Obama sau a liderul ISIS, Abu Bakr al-Baghdadi, care a fost ucis în timpul mandatului Trump).

Lucrarea utilizează analiza tema­tică pentru a analiza discursurile liderilor religioși și politici cu privire la terorismul islamist. Analiza tema­tică este o metodologie de analiză calitativă care este utilizată în mo­mentul în care cercetătorul dorește să identifice anumite teme, idei sau înțelesuri comune în cadrul anumitor seturi de date. În momentul în care aceste similarități au fost identificate, autorul realizează un proces de codare a temelor pe care urmează să le analizeze³⁰. Datele utilizate pentru analiză au fost colectate din surse secundare (pagini web sau instituții oficiale). Acestea au fost colectate dintr-un interval de 20 de ani (2001-2021) care coincide cu mandatele celor șase lideri menționați. Procesul de identificare și codare a temelor a fost împărțit în trei etape: 1) colec­tarea datelor și organizarea acestora în funcție de lideri (discursurile lide­rilor religioși și discursurile liderilor politici), 2) analizarea seturilor de date și emiterea temelor inițiale și 3) revizuirea temelor inițiale și codarea finală a acestora după o parcurgere suplimentară a datelor acolo unde a fost necesar. Cele trei teme rezultate în urma analizei tematice sunt: 1) terorismul islamist este un fenomen brutal contrar cu principiile Islamului, 2) iertarea și fraternitatea sunt soluții pentru combaterea tero­rismului și 3) forța și influența glo­bală sunt soluții pentru comba­terea terorismului.

Abordări discursive ale terorismului

În această secțiune analizez te­mele identificate în discursurile celor șase lideri religioși și politici cu privire la terorismul islamist contem­poran. Declarațiile acestora vizează atât abordări generale ale tero­rismului islamist contemporan, cât și diferite răspunsuri oferite de către aceștia după anumite acțiuni teroriste de impact (ex. 9/11). În analiza temelor nu mă concentrez doar pe diferențele de abordare dintre cei trei lideri religioși și politici, ci și pe punctele comune ale acestora și pe abordările similare pe care le au față de terorismului islamist.

Terorismul islamist este un fenomen brutal, contrar principiilor Islamului

Această primă temă evidențiază faptul că, indiferent de interesele și viziunile acestora, cei șase lideri s-au raportat sau se raportează într-o ma­nieră similară la terorismul islamist. Ioan Paul al II-lea a evidențiat faptul că „terorismul izvorăște din ură și generează izolare, neîncredere și închidere (…) Terorismul se bazează pe disprețul față de viața umană (…) din cauză că recurge la teroare pentru a atinge obiective politice și militare, terorismul reprezintă o adevărată crimă împotriva umanității”³¹. Acesta a descris ziua atentatelor teroriste din 11/09 ca fiind „o zi neagră pentru umanitate, un afront teribil asupra demnității umane”³², reliefând tot­odată faptul că „în fața unei ase­menea orori de nedescris nu putem fi altfel decât profund tulburați. Mă alătur tuturor vocilor care s-au făcut auzite în aceste ore pentru a con­damna ceea ce s-a întâmplat și a repeta că mijloacele violente nu vor conduce niciodată la identificarea so­luțiilor pentru problemele ome­ni­rii”³³. Într-o manieră similară, Benedict al XVI-lea a afirmat în anul 2005 că „activitățile teroriste con­tinuă să fie recurente în diferite părți ale lumii. Terorismul seamănă moarte și distrugere și îi afundă pe mulți dintre frații și surorile noastre în durere și disperare”³⁴, evidențiind totodată faptul că „terorismul este cu atât mai deplorabil cu cât se ascunde în spatele religiei și aduce adevărul lui Dumnezeu jos”³⁵ la nivelul tero­riștilor. Francis I a urmat direcția predecesorilor săi și a condamnat actele de terorism susținând că „nu­mele Domnului nu trebuie niciodată utilizat pentru a justifica crime, exil, terorism sau opresiune (…) Religia, prin însăși natura sa, trebuie să fie pusă în slujba păcii și a fraterni­tății”³⁶. În același timp, suveranul pontif a declarant: „nu cred că este corect să asociem Islamul cu violența (…) așa ceva nu este nici corect, nici adevărat (…) nu îmi place să vorbesc despre violența islamică pentru că în fiecare zi când mă uit în ziare observ violență aici în Italia (…) comisă de creștini botezați catolic (…) nu toți musulmanii sunt violenți”³⁷. Francis I a mai subliniat: „deși am avut de înfruntat episoade de violență funda­mentalistă, respectul pentru adevă­rații adepți ai Islamului trebuie să ne motiveze să evităm generalizările pline de ură deoarece interpretarea propice a Coranului se opune oricărei formă de violență”³⁸.

O logică discursivă similară a fost adoptată de către cei trei președinți americani atunci când au făcut re­ferire la terorism și la legăturile acestuia cu adevăratele precepte ale Islamului. Bush Jr. a susținut că „teroriștii comit asemenea atrocități deoarece doresc ca lumea civilizată să se clatine și să se retragă pentru ca aceștia să își poată impune viziunea totalitară”³⁹. În pofida faptului că președintele american condamnă acțiunile teroriste și le percepe drept barbarisme instrumentate împotriva umanității, acesta a evidențiat faptul că „terorismul nu reprezintă adevă­rata credință islamică. Islamul nu se referă la așa ceva. Islamul este pace. Acești teroriști nu reprezintă pacea, ci răul și războiul (…) Când ne gândim la Islam, avem în minte o credință care aduce confort unui miliard de oameni la nivel global (…) și asta ne face frați și surori indiferent de rasă”⁴⁰. În plus, acesta a declarat că „în SUA există cetățeni musulmani care își aduc contribuția în business, știință și legislație, medicină și educație și în alte domenii. Membri ai comunității musulmane care ser­vesc Forțele Armate (…) susțin idealu­rile națiunii noastre întruchi­pate de libertate și justiție într-o lume a păcii”⁴¹, iar din acest motiv SUA nu ar dori să lupte împotriva Islamului, ci încearcă să elimine acei actori care se folosesc de religie pentru a justifica acte de teroare. Obama a subliniat că „obiectivul principal al acestor teroriști este acela de a ne speria, în speranța că ne vom schimba identitatea și ceea ce repre­zentăm ca democrație”⁴². Cu toate acestea, Obama a atras atenția asupra faptului că deși „luptăm împotriva teroriștilor care susțin că acționează în numele Islamului, ei nu vorbesc în numele a peste un miliard de mu­sulmani de la nivel global (…) Dacă stigmatizăm musulmanii, nu facem altceva decât să hrănim narativele teroriste”⁴³. De asemenea, Obama a declarat că „nu există niciun dubiu (…) unde vedem organizații teroriste precum Al-Qaida sau ISIS – aceștia au pervertit, distorsionat și au în­cer­cat să revendice mantaua Islamului pentru a justifica barbarismul și moartea”⁴⁴ sau „aceștia [teroriștii] ucid copii, musulmani, iau sclavi sexuali, nu există nicio rațiune reli­gioasă care să justifice aceste com­portamente (…) Nu trebuie să-i asociem cu musulmanii pacifiști, responsabili, din lume sau din această țară, care lucrează ca (…) polițiști, pompieri, profesori (…)”⁴⁵, cu te­roriștii. Președintele Trump, deși a abordat o direcție diferită față de cea a predecesorilor săi și a adoptat o logică discursivă mai violentă asupra musulmanilor⁴⁶, a evidențiat în anu­mite context că teroriștii nu repre­zintă adevărata față a Islamului, definind lupta împotriva acestora drept nu „o bătălie împotriva dife­ritelor credințe, secte sau civilizații (…) ci una împotriva criminalilor barbari care urmăresc eradicarea vieții umane și a tuturor oamenilor decenți, de toate religiile, care caută doar protejarea acestora. Aceasta este o bătălie între bine și rău”⁴⁷. Tot Trump a susținut faptul că „putem depăși acest rău doar dacă forțele binelui sunt unite și puternice (…) și fiecare își va îndeplini rolul în această povară (…) țările cu majoritate mu­sulmană ar trebui să preia conducerea în eliminarea radicalizării”⁴⁸.

Iertarea și fraternitatea, soluții pentru combaterea terorismului

Dacă modul în care se raportează cei șase lideri la ceea ce reprezintă terorismul și legăturile acestuia cu Islamul nu diferă într-o manieră substanțială, diferențele dintre liderii religioși și cei politici încep să apară atunci când propun o serie de măsuri pentru combaterea acestuia. Cu toate că Ioan Paul al II-lea a recunoscut dreptul și nevoia de apărare împo­triva terorismului susținând că „co­operarea internațională în lupta împotriva terorismului trebuie să se bazeze pe o politică hotărâtă și curajoasă, dar și un angajament diplomatic și economic prin care să se atenueze situațiile de opresiune și marginalizare ce facilitează emer­gența terorismului”⁴⁹, acesta a su­bliniat că acest răspuns „trebuie să fie exercitat în concordanță cu respecta­rea limitelor morale și legale în alegerea obiectivelor și finalită­ților”⁵⁰. Suveranul pontif era descris ca fiind o persoană care credea cu adevărat în ideea iertării și a com­pasiunii și care susținea că dacă ne dorim cu adevărat pace trebuie să facem primul pas prin a uita ofensele pe care le-am înfruntat și a perpetua dragostea și caritatea⁵¹. Această mentalitate a fost întâlnită și în acele momente în care vorbea despre terorismul islamist, încercând să ofere diferite direcții prin care această atrocitate să poată fi oprită. Ioan Paul al II-lea a reliefat faptul că terorismul apare mai ales în acele contexte în care există un nivel ridicat de insta­bilitate socială și economică⁵², iar în momentul în care „drepturile funda­mentale sunt încălcate, este mult mai ușor să cazi pradă tentațiilor conduse de ură și violență. Trebuie să construim împreună o cultură a soli­darității care să ofere tinerelor gene­rații speranța pentru viitor (…) Violența (…) nu poate genera soluții corecte pentru a soluționa inegali­tățile și nedreptățile din lume”⁵³. Suveranul pontif a adus de multe ori în discuție ideea rugăciunii și a iertării agresorilor îndemânu-i pe ceilalți oameni, indiferent de religie și naționalitate, „să-l însoțească în rugăciune (…) pentru a-L implora pe Dumnezeu să nu permit prevalența spiralei urii și a violenței (…) și să umple inimile tuturor cu înțelepciune și intenții pacificatoare”⁵⁴.

Papa Benedict al XVI-lea nu a fost martorul unor acțiuni teroriste care au avut un impact atât de mare precum atentatele din 11/09 în timpul pontificatului său, dar a continuat să condamne aceste acțiuni instru­mentate în numele religiei și a adus de multe ori în discuție ideea frater­nității și unității ca principale forțe în eradicarea terorismului. Suveranul pontif a condamnat atentatele te­roriste din Londra și i-a îndemnat pe cei responsabili să „se oprească în numele lui Dumnezeu [urmând a evidenția faptul că] Dumnezeu iu­bește viața pe care a creat-o și nu moarea”⁵⁵. Acesta a continuat să-i îndemne pe oameni „să se roage pentru atacatori, pentru ca Dumnezeu să le atingă inimile”⁵⁶. De asemenea, suveranul pontif a condamnat actele de terorism instrumentate împotriva bisericilor creștine din Nigeria din 2012 și a „apelat la cei responsabili de acea violență să înceteze imediat vărsarea de sânge a celor inocenți [îndemnând nigerienii] să coopereze pentru a construi o societate plină de pace și reconciliere în care dreptul de exprimare liberă a credinței să fie garantat”⁵⁷. Acesta a mai accentuat faptul că eliminarea ranchiunei din inimile noastre și promovarea comu­niunii ar elimina piedicile în ceea ce privește împiedicarea păcii mondiale și a subliniat că „cei care instigă și planifică aceste atacuri doresc să otrăvească relațiile noastre [referirea e făcută la relațiile dintre creștini și musulmani] (…) Voi, care ghidați adepții Islamului și îi pregătiți în această religie, (…) aveți o mare responsabilitate în formarea genera­țiilor tinere”⁵⁸ deoarece cuvintele și învățăturile acestora ar putea avea un impact major asupra tinerilor.

Francisc I a continuat logica discursivă a predecesorilor săi și a abordat aceleași explicații precum Ioan Paul al II-lea cu privire la emergența terorismului susținând că acesta „prosperă acolo unde nu există altă opțiune și atât timp cât economia globală are în centrul său banul și nu persoana, cei lipsiți de drepturi vor recurge la violență (…) Acesta este adevăratul terorism, împotriva în­tregii umanități”⁵⁹. Papa Francisc a condamnat atentatele teroriste din Nisa și Viena din 2020 și a susținut că „aceste atacuri au generat con­sternare și indignare în rândul populației care îmbrățișează ideea păcii și dialogului (…) Zilele acestea ne vom ruga pentru cei decedați pentru a ne aminti de victimele neajutorate ale terorismului, care a condus la o escaladare a cruzimii în Europa”⁶⁰. În timpul unei vizite în Egipt în 2017, suveranul pontif a promovat ideea unității și fraternității drept soluții pentru combaterea tero­rismului, reliefând că „împreună (…) trebuie să ne reafirmăm respingerea categorică a tuturor formelor de violență, represalii și ură perpetuată în numele lui Dumnezeu”⁶¹, iar în timpul unei vizite în Irak din 2021 acesta a condamnat barbarismele instru­­mentate de ISIS, a îndemnat la rugăciune și a susținut că „drumul spre o recuperare totală este încă lung, dar vă implor să nu vă descu­rajați. Ceea ce este cu adevărat necesar este abilitatea de a ierta, dar și curajul de a nu renunța ni­ciodată”⁶².

Forța și influența globală, soluții pentru combaterea terorismului

Imediat după atentatele teroriste din 9/11, Bush Jr. a declarat că „ata­cul a avut loc pe pământ american, dar a fost un atac în inima și sufletul lumii civilizate. Lumea a ajuns să lupte un război nou și diferit, primul, și să sperăm că ultimul din secolul al XXI-lea. Un război împotriva tuturor celor care exportă teroare, un război împotriva guvernelor care susțin și adăpostesc teroriștii”⁶³. Mesajul pe care acesta l-a transmis tuturor sta­telor a fost că „va exista o campanie globală împotriva terorismului (…) Oamenii iubitori de pace înțeleg că terorismul nu are granițe, că teroriștii aduc frică și încearcă să schimbe comportamentul țărilor iubitoare de liberate. Nu îi vom lăsa să facă asta”⁶⁴. Președintele american a evidențiat capacitatea americană de a răspunde terorismului imediat după atentate și a subliniat că „forța noastră militară este puternică și pregătită (…) America alături de prietenii și aliații acesteia se unesc cu toți aceia care doresc pacea și securitatea în lume pentru a câștiga împreuna acest război împotriva terorii”⁶⁵. Dincolo de forța militară, Bush Jr. a evidențiat influența diplo­matică pe care SUA o are la nivel global și a atras atenția cu privire la faptul că „vom atenționa fiecare instituție financiară mondială: dacă faceți afaceri cu teroriștii, dacă îi susțineți sau îi sponsorizați, nu veți mai face afaceri cu SUA”⁶⁶ sau: „teroriștii operează în umbra. Încearcă să se ascundă. Dar noi vom arunca lumina justiției asupra lor. Vom face publice numele și pozele lor, îi vom desecretiza. Terorismul are o față și astăzi o vom expune lumii”⁶⁷. Președintele american a evi­dențiat că războiul împotriva terorii poate să fie comparat cu „lumina care biruiește întunericul (…) Alternativa vizează o lume de coșmar în care fiecare oraș poate să fie un potențial teren de război (…) Costurile inacțiunii vor fi mai mari decât cele ale războiului”⁶⁸.

Obama a continuat să condamne acțiunile teroriste (ex. Paris, 2015, Nisa, 2016), să-și exprime solidari­tatea față de statele care au avut de înfruntat asemenea atrocități și să promoveze ideea cooperării în ceea ce privește eliminarea amenințărilor teroriste globale⁶⁹. Obama a declarat că în acest moment terorismul „a evoluat într-o nouă fază, (…) desti­nată uciderii oamenilor nevinovați (…) Deși am devenit mai buni în a preveni atacurile complexe multifa­țetate precum 9/11, teroriștii își în­dreaptă atenția spre acte violente mai puțin complicate precum deschiderea focurilor în locuri publice”⁷⁰. Acesta a subliniat că „în loc să oferim pro­misiuni false cum că putem elimina terorismul prin a arunca mai multe bombe, disloca mai multe trupe sau prin a ne îngrădi de restul lumii, mai bine am urmări o strategie inteligentă care poate fi realizată”⁷¹. Obama con­sidera că „trebuie să ne îmbunătățim strategia noastră împo­triva tero­rismului – bazându-ne pe succesele și neajunsurile expe­riențelor noastre din Irak și Afganistan – pentru a deveni un partener mult mai eficient al statelor în cadrul cărora rețelele te­roriste încearcă să găsească sprijin”⁷².

Președintele Trump a abordat o logică discursivă mai agresivă decât cea a predecesorilor săi atunci când a vorbit despre soluțiile de eradicare a terorismului islamist. În centrul dez­baterilor și viziunilor acestuia se afla conceptul de putere și influență comercială, politică sau militară pe care o au SUA la nivel global, dar și o serie de elemente naționaliste sau izolaționiste care au influențat pozi­ționările acestuia față de terorism⁷³. Trump a afirmat că Islamul gene­rează o ură imensă împotriva SUA⁷⁴ și de aceea „un viitor mai bun nu poate să fie posibil fără ca națiunile voastre [ale societăților islamice] să alunge teroriștii și extremismul (…) Nu trebuie să așteptați puterea ame­ricană să acționeze, fiecare trebuie să-și îndeplinească sarcina în această povară”⁷⁵. Acesta a promovat o serie de politici de forță prin care să se combată terorismul și a subliniat: „voi suspenda imigrația din zonele lumii unde există o istorie confirmată a actelor de terorism împotriva SUA, Europei sau aliaților noștri până când vom înțelege cum să punem capăt acestor amenințări”⁷⁶. De asemenea, Trump a promovat anumite dis­cursuri contrare cu viziunile liberale ale SUA prin care promova supra­vegherea moscheilor deoarece „avem probleme cu musulmanii care vin în țară (…) Fie că ne place sau nu, aceste atacuri nu sunt realizate de suedezi”. El a pledat chiar și pentru alungarea refugiaților sirieni din SUA sub pretextul că „ar putea face parte din ISIS (…) Acesta ar putea fi unul dintre cele mai mari trucuri tactice din toate timpurile. O armată de, probabil, 200.000 de oameni (…) ar putea face calul Troian să arate precum o arahidă (…) Nu-i putem identifica dacă continuăm să fim drăguți și blânzi”⁷⁷.

Concluzii

Rezultatele analizei tematice indică faptul că similaritățile dintre cei șase lideri politici apar în momentul în care aceștia definesc terorismul islamist și relația acestuia cu religia islamică, dar poziționările acestora diferă în momentul în care promovează o serie de măsuri prin care să se combată acest fenomen. Dacă toți cei șase lideri analizați se referă la terorismul islamist ca la un fenomen brutal contrar cu valorile Islamului, iar liderii religioși pun un accent sporit pe iertare și fraternitate ca principale forțe care să combată acest fenomen, liderii politici se concentrează mai mult pe forța mi­litară și influența globală a SUA.

O posibilă explicație a faptului că toți cei șase lideri definesc terorismul și legăturile acestuia cu valorile Islamului într-o manieră similară ar putea să fie reprezentată de faptul că aceștia doresc să evidențieze ideea că nicio religie nu promovează ideea urii și a violenței împotriva celorlalți. Această poziționare nu este neapărat contra-intuitivă. Există cel puțin două explicații pentru aceasta. În primul rând, condamnarea Islamului (sau a oricărei alte religii) și asocierea acesteia cu orice formă de violență ar fi fost contrară cu valorile creștine promovate de cei trei lideri religioși în particular și cu valorile crești­nismului în general. De asemenea, cei trei lideri politici s-au declarat ca fiind creștini, iar acest fapt ar putea reprezenta direct sau indirect o con­firmare a faptului că aceștia cred în principiile și valorile promovate de o anumită credință și se opun ideii de a asocia religia cu orice acțiune contrară cu drepturile omului. În al doilea rând, poziționările acestora ar fi putut fi influențate de motivații de ordin diplomatic. Raportat la im­portanța celor șase lideri analizați, promovarea unui mesaj direcționat împotriva Islamului ar fi putut stârni atât atitudini islamofobie la nivel de masă, cât și emergența anumitor ati­tu­dini dezaprobatoare sau chiar violente din partea majorității musul­mane care nu se identifică cu acti­vitățile terorismului islamist.

Diferențele de abordare privind combaterea terorismului ar putea fi explicate tocmai de valorile care caracterizează statutul și viziunile celor două categorii de lideri. Pe de-o parte, promovarea iertării, fraternității și rugăciunii ca soluții pentru com­baterea terorismului reprezintă valo­rile de bază pe care este fundamentat creștinismul⁷⁸. Vaticanul nu are acces la resursele militare sau economice ale SUA, iar în același timp instituția papalității nu este una care să pro­moveze ideea de forță în relațiile internaționale. Prin urmare, contri­buția celor trei lideri la combaterea terorismului internațional este carac­terizată mai degrabă de o abordare diplomatică construită în jurul valo­rilor morale și ale comuniunii, care sunt contrare cu interesele utilitariste ale actorilor politici. Pe de altă parte, promovarea de către liderii politici a puterii militare și a influenței globale drept mecanisme de eradicare a terorismului ar putea să fie motivată de interesele interne și externe pe care le-ar avea președinții americani. SUA este unul dintre cei mai puternici actori statali de la nivel internațional, iar interesele primor­diale ale administrației americane ar putea să fie cuantificate în funcție de asigurarea securității cetățenilor ame­ricani, crearea unei societăți prospere din punct de vedere economic și so­cial, dar și concretizarea unor relații fluctuase cu aliații acesteia. Aceste interese au reprezentat puncte im­portante pe agendele politice ale fiecărui președinte american din secolul al XXI-lea, iar terorismul reprezintă un element care pune în primejdie aceste valori și prin urmare trebuie distrus⁷⁹. Astfel, cu toate că terorismul produce aceleași efecte dezastruoase indiferent de tipologia și orientările actorilor care se confruntă cu asemenea fenomene, factorul religios joacă un rol important în ceea ce privește potențialul de influențare a percepțiilor publice față de acest fenomen, mai ales atunci când vine vorba de compararea discursurilor liderilor politici cu cele ale liderilor religioși.

Una dintre principalele limite ale acestei lucrări vizează datele utilizate pentru analiză. În primul rând, ne­existența unor baze de date inter­naționale care să stocheze toate discursurilor oficiale cu privire la anumite realități reprezintă un impe­diment în ceea ce privește colectarea și analizarea datelor necesare unei anumite cercetări. Din pricina acestui neajuns, analiza ar putea omite infor­mații importante din pricina lipsei de disponibilitate a acestora. În al doilea rând, datorită faptului că majoritatea discursurilor liderilor religioși și politici nu sunt disponibile în limba română, multe persoane interesate de asemenea subiecte nu pot avea acces la aceste informații. O altă limită a lucrării este reprezentată de faptul că nu prezintă decât o abordare descriptivă a discursurilor celor șase lideri politici și evidențiază într-o manieră comparativă diferențele și similaritățile dintre acestea, dar nu evaluează opiniile și poziționările pu­blice față de perspectivele promovate de cei șase lideri.

Pornind tocmai de la această limită, studii viitoare ar putea analiza opiniile indivizilor față de abordările expuse de cei șase lideri analizați. S-ar putea realiza analize calitative bazate pe interviuri cu persoane de diferite religii sau care nu se iden­tifică cu nicio credință pentru a se evidenția care dintre direcțiile pro­puse de cei șase lideri (ș.a. valorile morale sau cele de forță) ar trebui să primeze în ceea ce privește comba­terea terorismului internațional. O altă direcție de cercetare ar putea analiza poziționările liderilor religioși față de discursurile liderilor politici cu privire la gestionarea ame­nințărilor teroriste sau vice-versa.

Note

• Jonathan Fox, Shmuel Sandler, Bringing Religion into International Relations, Palgrave MacMillan, New York, 2004; K. R. Dark (ed.), Religion and International Relations, Palgrave MacMillan, Basingstoke, 2000.
• Brian S. Turner, “Religion”, Theory, Culture and Society, vol. 23, nr. 2-3, 2006, pp. 437-444.
• Jonathan Fox, “World Separation of Religion into the 21^st Century”, Comparative Political Studies, vol. 39, nr. 5, 2006, pp. 537-569.
• Gerard Chaliand, Arnaud Blin, Istoria Terorismului – Din Antichitate până la Daesh, Polirom, București, 2018.
• Gérard Chaliand, Arnaud Blin (eds.), The History of Terrorism from Antiquity to Al Qaeda, University of California Press, Los Angeles, 2007.
• Aureo de Toledo Gomes, Michelle Mitri Mikhael, “Terror or Terrorism? Al-Qaeda and the Islamic State in Comparative Perspective”, Brazilian Political Science Review, vol. 12, nr. 1, 2018, pp. 1-27.
• Randall D. Law, Istoria tero­rismului-de la Asirieni la Jihadiști, Editura Corint, București, 2017; Oliver Roy, Jihad and Death. The Global Appeal of Islamic State, Oxford University Press, Oxford, 2017.
• Jonathan Fox, “World Separation of Religion into the 21^st Century”, cit.
• Jonathan Fox, “Do Democracies Have Separation of Religion and State?”, Canadian Journal of Political Science, vol. 40, nr. 1, 2007, pp. 1-25.
• Peter L. Berger, “Religions and Globalization”, European Judaism, vol. 36, nr. 1, 2003, pp. 4-10.
• Brian S. Turner, “Religion”, Theory, Culture and Society, vol. 23, nr. 2-3, 2006, pp. 437-444.
• Aernout J. Nieuwenhuis, “State and religion, a multidimensional relationship: Some comparative law remarks”, International Journal of Constitutional Law, vol. 10, nr. 1, 2012, pp. 153-174.
• Vjekoslav Perica, Balkan Idols: Religion and Nationalism in Yugoslav States, Oxford University Press, Oxford, 2002.
• Alfred C. Stepan, “Religion, Democracy, and the ‘Twin Tolerations’”, Journal of Democracy, 11, nr. 4, 2000, pp. 37-57.
• Jonathan Fox, “World Separation of Religion into the 21^st Century”, cit.
• Jonathan Fox, “Religion and State Failure: An Examination of the Extent and Magnitude of Religious Conflict from 1950 to 1996”, International Political Science Review, vol. 25, nr. 1, 2004, pp. 55-76; Ira M. Lapidus, “The Separation of State and Religion in the Development of Early Islamic Society”, International Journal of Middle East Studies, vol. 6, nr. 4, 1975, pp. 363-385.
• Dilip Hiro, War without End: The rise of Islamist terrorism and global response, Routledge, London, 2002.
• Randall D. Law, cit.
• Gerard Chaliand, Arnaud Blin, cit.
• Randall D. Law,cit.
• Gerard Chaliand, Arnaud Blin, cit.
• Jay Johnson, Kokhu von Stuckrad (eds.), Discourse Research and Religion, De Gruyter, Berlin, 2021.
• Carol Glatz, “Worldwide Catholic population still growing”, The Catholic Thing, 2021, https://www.thecatholicthing.org/2021/03/31/worldwide-catholic-population-still-growing/, accesat în data de 14.05.2021.
• Frank J. Coppa, Politics and the Papacy in the Modern World, Praeger, londra, 2008.
• Richard A. Clarke, Against All Enemies: Inside America’s War on Terror, Free Press, New York, 2004.
• Institute for Economics and Peace, Global Terrorism Index, 2016, http://economicsandpeace.org/wp-content/uploads/2016/11/Global-Terrorism-Index-2016.2.pdf, accesat în data de 14.05.2021.
• Florence Gaub, “Trends in Terrorism”, European Institute for Security Studies, 2017, pp. 1-2; Henry Ridgwell, “Europe Terror: EU Vows to Tackle Extremism as Attacks Continue in 2020”, VOA, https://www.voanews.com/europe/europe-terror-eu-vows-tackle-extremism-attacks-continue-2020, accesat în data de 14.05.2021.
• Alex J. Bellamy, “Is the War on Terror Just?”, International Relations, vol. 19, nr. 3, 2005, pp. 275-296.
• Virginia Braun, Victoria Clarke, “Using thematic analysis in psychology”, Qualitative Research in Psychology, vol. 3, nr. 2, 2006, pp. 77-101.
• Message of his Holiness Pope John Paul II for the Celebration of the World Day of Peace, 1 ianuarie 2020, http://www.vatican.va/content/john-paul-ii/en/messages/peace/documents/hf_jp-ii_mes_20011211_xxxv-world-day-for-peace.html, accesat în data de 15.05.2021.
• Diocese of Norwich, Pope John Paul II Grieved with America and the World on 9/11, 2019, https://www.norwichdiocese.org/Stay-Informed/All-Diocesan-Articles/ID/2258/Pope-John-Paul-II-Grieved-with-America-and-the-World-on-911, accesat în data de 15.05.2021.
• Brian Williams, “9/11 and Saint John Paul II”, One Peter Five, 2014, https://onepeterfive.com/911-saint-john-paul-ii/, accesat în data de 15.05.2021.
• [1] DW, Pope Calls on Muslims to Fight Terror, 2005, https://www.dw.com/en/pope-calls-on-muslims-to-fight-terror/a-1685990, accesat în data de 15.05.2021.
• VOA News, Pope Benedict Decries Terrorism in State of the World Address, 2009, https://www.voanews.com/archive/pope-benedict-decries-terrorism-state-world-address, accesat în data de 15.05.2021.
• The Tablet, In Iraq, Pope Francis Condemns ‘Murder, Exile, Terrorism, and Oppression’ in the Name of Religion, 2021, https://thetablet.org/in-iraq-2021-pope-francis-condemns-murder-exile-terrorism-and-oppression-in-the-name-of-religion/, accesat în data de 15.05.2021.
• The Guardian, Pope Francis says it is ‘not right’ to identify Islam with violence, 2016, https://www.theguardian.com/world/2016/aug/01/pope-francis-says-it-not-right-to-identify-islam-with-violence, accesat în data de 15.05.2021.
• The Cristian Science Monitor, Why Pope Francis won’t link Islam with terrorism, 2016, https://www.csmonitor.com/World/Europe/2016/0801/Why-Pope-Francis-won-t-link-Islam-with-terrorism, accesat în data de 15.05.2021.
• The Irish Times, Bush condemns terrorist ‘atrocities’, 2003, https://www.irishtimes.com/news/bush-condemns-terrorist-atrocities-1.494894?mode=sample&auth-failed=1&pw-origin=https%3A%2 F%2Fwww.irishtimes.com%2Fnews%2Fbush-condemns-terrorist-atrocities-1.494894, accesat în data de 15.05.2021.
• Human Rights First, Islam is Peace: Let’s Remember George W. Bush’s Words After 9/11, 2017, https://www.humanrightsfirst.org/blog/islam-peace-let-s-remember-george-w-bush-s-words-after-911, accesat în data de 15.05.2021.
• The White House, The President’s quotes on Islam, 2001, https://georgewbush-whitehouse. archives.gov/infocus/ramadan/islam.html, accesat în data de 15.05.2021.
• Ayesha Rascoe, “Obama defends record on terrorism in national security speech”, Reuters, 2016, https://www.reuters.com/article/us-usa-obama-security-idUSKBN13V166, accesat în data de 15.05.2021.
• Maya Rhodan, “President Obama: Stigmatizing Muslims ‘Feeds the Terrorist Narrative’”, Time, 2016, https://time.com/4592640/president-obama-national-security-speech-muslims/, accesat în data de 15.05.2021.
• Daniella Diaz, “Obama: Why I won’t say ‘Islamic terrorism’“, CNN Politics, 2016, https://edition.cnn.com/2016/09/28/politics/obama-radical-islamic-terrorism-cnn-town-hall/index.html, accesat în data de 15.05.2021.
• Jeremy Diamond, “Donald Trump’s shifting positions on Muslim ban”, CNN Politics, 2016, https://edition.cnn.com/2016/06/25/politics/donald-trump-muslim-ban-terrorism/index.html, accesat în data de 15.05.2021; Theodore Schleifer, “Donald Trump: ‘I think Islam hates us’”, CNN Politics, 2016, https://edition.cnn.com/2016/03/09/politics/donald-trump-islam-hates-us/, accesat în data de 15.05.2021.
• Jeremy Diamond, “‘Drive them out’: Trump calls on Muslims to share burden in terror fight”, CNN Politics, 2017, https://edition.cnn.com/2017/05/21/politics/trump-muslim-speech-saudi-arabia/index.html, accesat în data de 15.05.2021.
• Message of his Holiness Pope John Paul II for the Celebration of the World Day of Peace, cit.
• Ernest Ogbozor, “Love and Forgi­veness in Governance: Exemplars: Pope John Paul II”, Beyond Intractability, https://www.beyondintractability.org/lfg/exemplars/jpaul, accesat în data de 15.05.2021.
• Message of his Holiness Pope John Paul II for the Celebration of the World Day of Peace, cit.
• The Irish Times, Pope prays for victims and forgiveness for perpe­trators, 2002, https://www.irishtimes.com/news/pope-prays-for-victims-and-forgiveness-for-perpetrators-1.436535, accesat în data de 15.05.2021.
• Mary Farrow, “9/11: When John Paul II grieved with America”, Catholic News Agency, 2019, https://www.catholicnewsagency.com/news/32605/911-when-john-pa-ul-ii-grieved-with-america, accesat în data de 15.05.2021.
• VOA News, Pope Urges Terrorists to Stop ‘In the Name of God’, 2009, https://www.voanews.com/archive/pope-urges-terrorists-stop-name-god, accesat în data de 15.05.2021.
• BBC News, Nigeria violence: Pope Benedict XVI calls for peace, 2012, https://www.bbc.com/news/world-africa-18517418, accesat în data de 15.05.2021.
• DW, Pope Calls on Muslims to Fight Terror, 2005, https://www.dw.com/en/pope-calls-on-muslims-to-fight-terror/a-1685990, accesat în data de 15.05.2021.
• Francis X. Rocca, “Pope Francis Says Ills of Global Economy, Not Islam, Inspire Terrorism”, The Wall Street Journal, 2016, https://www.wsj.com/articles/pope-francis-urges-poles-to-embrace-migrants-on-final-day-of-visit-1469963264, accesat în data de 15.05.2021.
• Ahmet Gürhan Kartal, “Pope: Terrorists aim to undermine interfaith dialogue”, AA, 2020, https://www.aa.com.tr/en/europe/pope-terrorists-aim-to-undermine-interfaith-dialogue/2032177, accesat în data de 15.05.2021.
• Molly Hannessy-Fiske, “Pope Francis delivers anti-terrorism message to open two-day visit to Egypt”, Los Angeles Times, 2017, https://www.latimes.com/world/middleeast/la-fg-egypt-pope-francis-20170428-story.html, accesat în data de 15.05.2021.
• Yuliya Talmazan, Khalid Razak, “Pope Francis calls for forgiveness in heart of former ISIS ‘caliphate’ in Iraq”, NBC News, 2021, https://www.nbcnews.com/news/world/pope-francis-calls-forgiveness-heart-former-isis-caliphate-iraq-n1259898, accesat în data de 15.05.2021.
• George W. Bush, Global War on Terror, https://www.georgewbushlibrary.smu.edu/en/Topics/GWOT, accesat în data de 15.05.2021.
• S. Department of State, The Global War on Terrorism: The First 100 Days, https://2001-2009.state.gov/s/ct/rls/wh/6947.htm, accesat în data de 15.05.2021.
• Learning English, George W. Bush: 9/11 Address to the Nation (2001), https://www.learning-english-online.net/listening-comprehension/speeches/george-w-bush-9-11-address-to-the-nation/, accesat în data de 15.05.2021.
• S. Department of State, op. cit.
• History, George W. Bush addresses the United Nations regarding terrorism, 2001, https://www.history.com/ this-day-in-history/bush-addresses-the-united-nations-regarding-ter-rorism, accesat în data de 15.05.2021.
• S. Department of Defense, Obama Condemns Terrorist Attacks in Paris, 2015, https://www.defense.gov/Explore/News/Article/Article/628935/obama-condemns-terrorist-attacks-in-paris/, accesat în data de 15.05.2021; Politico, Obama condemns ‘what appears to be a horrific terrorist attack’ in France, 2016, https://www.politico.com/ story/2016/07/obama-nice-attack-terror-225574, accesat în data de 15.05.2021.
• Daniella Diaz, cit.
• Ayesha Rascoe, “Obama defends record on terrorism in national security speech”, Politico, 2016, https://www.politico.com/story/2016/07/obama-nice-attack-terror-225574, accesat în data de 15.05.2021.
• BBC, US President Obama: US must shift counter-terrorism strategy, 2016, https://www.politico.com/ story/2016/07/obama-nice-attack-terror-225574, accesat în data de 15.05.2021.
• Ville Sinkkonen, “Contextualizing The ‘Trump Doctrine’. Realism, Transactionalism and Civilizational Agenda”, Finnish Institute of International Affairs (FIIA) Analysis, 2018, pp. 1-25.
• Theodore Schleifer, cit.
• BBC News, Trump urges Muslim leaders to lead fight against radicalization, 2017, https://www.bbc.com/news/world-us-canada-39989548, accesat în data de 15.05.2021.
• Jeremy Diamond, cit.
• Jenna Johnson, Abigail Hauslohner, “‘I think Islam hates us’: A timeline of Trump’s comments about Islam and Muslims”, The Washington Post, 2017, https://www.washingtonpost.com/news/post-politics/wp/2017/05/20/i-think-islam-hates-us-a-timeline-of-trumps-comments-about-islam-and-muslims/, accesat în data de 15.05.2021.
• Mindi Batson, Loren Marks, “Making the Connection between Prayer, Faith, and Forgiveness in Roman Catholic Families”, The Qualitative Report, vol. 13, nr. 3, 2008, pp. 394-415.
• Aaron Ettinger, “U.S. national security strategies: Patterns of continuity and change, 1987–2015”, Comparative Strategy, vol. 36, nr. 2, 2007, pp. 115-128; Aaron Ettinger, “Trump’s National Security Strategy: ‘‘America First’’ meets the establishment”, International Journal, vol. 73, nr. 3, 2018, pp. 474-483.

Bibliografie

BATSON, Mindi; MARKS, Loren, “Making the Connection between Prayer, Faith, and Forgiveness in Roman Catholic Families”, The Qualitative Report, vol. 13, nr. 3, 2008, pp. 394-415.

BELLAMY, Alex J., “Is the War on Terror Just?”, International Relations, vol. 19, nr. 3, 2005, pp. 275-296.

BERGER, Peter L., “Religions and Globalization”, European Judaism, vol. 36, nr. 1, 2003, pp. 4-10.

BRAUN, Virginia; CLARKE, Victoria, “Using thematic analysis in psycho­logy”, Qualitative Research in Psychology, vol. 3, nr. 2, 2006, pp. 77-101.

CHALIAND, Gérard, BLIN, Arnaud (eds.), The History of Terrorism from Antiquity to Al Qaeda, University of California Press, Los Angeles, 2007.

CHALIAND, Gerard; BLIN, Arnaud (eds.), Istoria Terorismului – Din Antichitate până la Daesh, Polirom, București, 2018.

CLARKE, Richard A., Against All Enemies: Inside America’s War on Terror, Free Press, New York, 2004.

COPPA, Frank J., Politics and the Papacy in the Modern World, Praeger, Londra, 2008.

DARK, K. R. (ed.), Religion and International Relations, Palgrave MacMillan, Basingstoke, 2000.

ETTINGER, Aaron, “U.S. national security strategies: Patterns of continuity and change, 1987–2015”, Comparative Strategy, vol. 36, nr. 2, 2007, pp. 115-128.

IDEM, “Trump’s National Security Strategy: ‘‘America First’’ meets the establishment”, International Journal, vol. 73, nr. 3, 2018, pp. 474–483.

FOX, Jonathan, “Do Democracies Have Separation of Religion and State?”, Canadian Journal of Political Science, vol. 40, nr. 1, 2007, pp. 1-25.

IDEM, “Religion and State Failure: An Examination of the Extent and Magnitude of Religious Conflict from 1950 to 1996”, International Political Science Review, vol. 25, nr. 1, 2004, pp. 55-76.

IDEM, “World Separation of Religion into the 21^st Century”, Comparative Political Studies, vol. 39, nr. 5, 2006, pp. 537-569.

IDEM, Jonathan; SANDLER, Shmuel, Bringing Religion into International Relations, Palgrave MacMillan, New York, 2004.

GAUB, Florence, “Trends in Terrorism”, European Institute for Security Studies, 2017, pp. 1-2

GOMES, Aureo de Toledo; MIKHAEL, Michelle Mitri, “Terror or Terrorism? Al-Qaeda and the Islamic State in Comparative Perspective”, Brazilian Political Science Review, vol. 12, nr. 1, 2018, pp. 1-27.

HIRO, Dilip, War without End: The rise of Islamist terrorism and global response, Routledge, London, 2002.

JOHNSON, Jay; STUCKRAD, Kokhu von (eds.), Discourse Research and Religion, De Gruyter, Berlin, 2021.

LAPIDUS, Ira M., “The Separation of State and Religion in the Development of Early Islamic Society”, International Journal of Middle East Studies, vol. 6, nr. 4, 1975, pp. 363-385.

LAW, Randall D., Istoria terorismului-de la Asirieni la Jihadiști, Editura Corint, București, 2017; Oliver Roy, Jihad and Death. The Global Appeal of Islamic State, Oxford University Press, Oxford, 2017.

NIEUWENHUIS, Aernout J., “State and religion, a multidimensional relationship: Some comparative law remarks”, International Journal of Constitutional Law, vol. 10, nr. 1, 2012, pp. 153-174.

PERICA, Vjekoslav, Balkan Idols: Religion and Nationalism in Yugoslav States, Oxford University Press, Oxford, 2002.

SINKKONEN, Ville “Contextualizing The ‘Trump Doctrine’. Realism, Transactionalism and Civilizational Agenda”, Finnish Institute of International Affairs (FIIA) Analysis, 2018, pp. 1-25.

STEPAN, Alfred C., “Religion, Democracy, and the ‘Twin Tolerations’”, Journal of Democracy, vol. 11, nr. 4, 2000, pp. 37-57.

TURNER, Brian S., “Religion”, Theory, Culture and Society, vol. 23, nr. 2-3, 2006, pp. 437-444.

Surse online

BBC News, Nigeria violence: Pope Benedict XVI calls for peace, 2012, https://www.bbc.com/news/world-africa-18517418.

BBC News, Trump urges Muslim leaders to lead fight against radicalization, 2017, https://www.bbc.com/news/world-us-canada-39989548.

BBC, US President Obama: US must shift counter-terrorism strategy, 2016, https://www.politico.com/story/2016/07/obama-nice-attack-terror-225574.

Brian Williams, “9/11 and Saint John Paul II”, One Peter Five, 2014, https://onepeterfive.com/911-saint-john-paul-ii/.

Bush, George W., Global War on Terror, https://www.georgewbushlibrary.smu.edu/en/Topics/GWOT.

Diamond, Jeremy, “‘Drive them out’: Trump calls on Muslims to share burden in terror fight”, CNN Politics, 2017, https://edition.cnn.com/2017/05/21/politics/trump-muslim-speech-saudi-arabia/index.html.

Diamond, Jeremy, “Donald Trump’s shifting positions on Muslim ban”, CNN Politics, 2016, https://edition.cnn.com/2016/06/25/politics/donald-trump-muslim-ban-terrorism/index.html.

Diaz, Daniella, “Obama: Why I won’t say ‘Islamic terrorism’“, CNN Politics, 2016, https://edition.cnn.com/ 2016/09/28/politics/obama-radical-islamic-terrorism-cnn-town-hall/ index.html.

Diocese of Norwich, Pope John Paul II Grieved with America and the World on 9/11, 2019, https://www.norwichdiocese.org/Stay-Informed/All-Diocesan-Articles/ID/2258/Pope-John-Paul-II-Grieved-with-America-and-the-World-on-911.

DW, Pope Calls on Muslims to Fight Terror, 2005, https://www.dw.com/ en/pope-calls-on-muslims-to-fight-terror/a-1685990.

DW, Pope Calls on Muslims to Fight Terror, 2005, https://www.dw.com/ en/pope-calls-on-muslims-to-fight-terror/a-1685990.

Farrow, Mary, “9/11: When John Paul II grieved with America”, Catholic News Agency, 2019, https://www.catholicnewsagency.com/news/32605/911-when-john-paul-ii-grieved-with-america.

Glatz, Carol, “Worldwide Catholic population still growing”, The Catholic Thing, 2021, https://www.thecatholicthing.org/2021/03/31/worldwide-catholic-population-still-growing/.

History, George W. Bush addresses the United Nations regarding terrorism, 2001, https://www.history.com/this-day-in-history/bush-addresses-the-united-nations-regarding-terrorism.

Human Rights First, Islam is Peace: Let’s Remember George W. Bush’s Words After 9/11, 2017, https://www.humanrightsfirst.org/blog/islam-peace-let-s-remember-george-w-bush-s-words-after-91.

Institute for Economics and Peace, Global Terrorism Index, 2016, http://economicsandpeace.org/wp-content/uploads/2016/11/Global-Terrorism-Index-2016.2.pdf.

JOHNSON, Jenna; Hauslohner, Abigail, “‘I think Islam hates us’: A timeline of Trump’s comments about Islam and Muslims”, The Washington Post, 2017, https://www.washingtonpost.com/news/post-politics/wp/2017/05/20/i-think-islam-hates-us-a-timeline-of-trumps-comments-about-islam-and-muslims/.

KARTAL, Ahmet Gürhan, “Pope: Terrorists aim to undermine interfaith dialogue”, AA, 2020, https://www.aa.com.tr/en/europe/pope-terrorists-aim-to-undermine-interfaith-dialogue/2032177.

Learning English, George W. Bush: 9/11 Address to the Nation (2001), https://www.learning-english-online.net/listening-comprehension/speeches/george-w-bush-9-11-address-to-the-nation/.

Message of his Holiness Pope John Paul II for the Celebration of the World Day of Peace, 1 ianuarie 2020, http://www.vatican.va/content/john-paul-ii/en/messages/peace/documen-ts/hf_jp-ii_mes_20011211_xxxv-world-day-for-peace.html.

MOLLY, Hannessy-Fiske, “Pope Francis delivers anti-terrorism message to open two-day visit to Egypt”, Los Angeles Times, 2017, https://www.latimes.com/world/middleeast/la-fg-egypt-pope-francis-20170428-story.html.

Ogbozor, Ernest, “Love and Forgi­veness in Governance: Exemplars: Pope John Paul II”, Beyond Intractability, https://www.beyondintractability.org/lfg/exemplars/jpaul.

Politico, Obama condemns ‘what appears to be a horrific terrorist attack’ in France, 2016, https://www.politico.com/story/2016/07/obama-nice-attack-terror-225574.

RASCOE, Ayesha “Obama defends record on terrorism in national security speech”, Reuters, 2016, https://www.reuters.com/article/us-usa-obama-security-idUSKBN13V166.

RASCOE, Ayesha, “Obama defends record on terrorism in national security speech”, Politico, 2016, https://www.politico.com/story/2016/07/obama-nice-attack-terror-225574.

RHODAN, Maya, “President Obama: Stigmatizing Muslims ‘Feeds the Terrorist Narrative’”, Time, 2016, https://time.com/4592640/president-obama-national-security-speech-muslims/.

RIDGWELL, Henry, “Europe Terror: EU Vows to Tackle Extremism as Attacks Continue in 2020”, VOA, https://www.voanews.com/europe/europe-terror-eu-vows-tackle-extremism-attacks-continue-2020.

ROCCA, Francis X., “Pope Francis Says Ills of Global Economy, Not Islam, Inspire Terrorism”, The Wall Street Journal, 2016, https://www.wsj.com/ articles/pope-francis-urges-poles-to-embrace-migrants-on-final-day-of-visit-1469963264.

SCHLEIFER, Theodore, “Donald Trump: ‘I think Islam hates us’”, CNN Politics, 2016, https://edition.cnn.com/2016/ 03/09/politics/donald-trump-islam-hates-us/.

TALMAZAN, Yuliya; Razak, Khalid, “Pope Francis calls for forgiveness in heart of former ISIS ‘caliphate’ in Iraq”, NBC News, 2021, https://www.nbcnews.com/news/world/pope-francis-calls-forgiveness-heart-former-isis-caliphate-iraq-n1259898.

The Cristian Science Monitor, Why Pope Francis won’t link Islam with terrorism, 2016, https://www.csmonitor.com/World/Europe/2016/0801/Why-Pope-Francis-won-t-link-Islam-with-terrorism.

The Guardian, Pope Francis says it is ‘not right’ to identify Islam with violence, 2016, https://www.theguardian.com/world/2016/aug/01/pope-francis-says-it-not-right-to-identify-islam-with-violence.

The Irish Times, Bush condemns terrorist ‘atrocities’, 2003, https://www.irishtimes.com/news/bush-condemns-terrorist-atrocities-1.494894?mode=sample&auth-failed=1&pw-origin=https%3A%2F%2Fwww.irishtimes.com%2Fnews%2Fbush-con-demns-terrorist-atrocities-1.494894.

The Irish Times, Pope prays for victims and forgiveness for perpetrators, 2002, https://www.irishtimes.com/ news/pope-prays-for-victims-and-forgiveness-for-perpetrators-1.436535.

The Tablet, In Iraq, Pope Francis Condemns ‘Murder, Exile, Terrorism, and Oppression’ in the Name of Religion, 2021, https://thetablet.org/ in-iraq-2021-pope-francis-condemns-murder-exile-terrorism-and-oppression-in-the-name-of-religion/.

The White House, The President’s quotes on Islam, 2001, https://georgewbush-whitehouse.ar-chives.gov/infocus/ramadan/islam.html.

U.S. Department of Defense, Obama Condemns Terrorist Attacks in Paris, 2015, https://www.defense.gov/Explore/News/Article/Article/628935/obama-condemns-terrorist-attacks-in-paris/.

U.S. Department of State, The Global War on Terrorism: The First 100 Days, https://2001-2009.state.gov/ s/ct/rls/wh/6947.htm.

VOA News, Pope Benedict Decries Terrorism in State of the World Address, 2009, https://www.voanews.com/archive/pope-benedict-decries-terrorism-state-world-address.

VOA News, Pope Urges Terrorists to Stop ‘In the Name of God’, 2009, https://www.voanews.com/archive/pope-urges-terrorists-stop-name-god.