Conferința internațională
„Revirimentul suveranismului în Uniunea Europeană”

În perioada 23-25 mai 2024, cercetători și cadre didactice de la Universitatea „Petre Andrei” din Iași, Universitatea „Aldo Moro” din Bari și Universitatea din Salento au participat la Conferința internațională „Revirimentul suveranismului în Uniunea Europeană”. Evenimentul este al doilea din cadrul parteneriatului dintre UPA din Iași și Universitatea din Bari, primul având loc anul trecut în Italia.

Coordonatorii evenuimentului au fost Prof.univ.dr. Sorin Bocancea și Prof.univ.dr. Sabin Drăgulin. În deschidere, Sorin Bocancea a subliniat importanța evenimentului: „Este a doua ediție a conferinței internaționale, organizată în parteneriat cu Università degli Studi di Bari „Aldo Moro” din Italia. Tema anului trecut a fost „Petre Andrei și fascismul”, iar în acest an tema este una de actualitate pentru Uniunea Europeană”.

Seria prezentărilor a debutat cu Fabrizio Fiume, de la Universitatea „Aldo Moro” din Bari,  care a avut o comunicare cu tema Evanghelia umanității. Secolul democrației între virtutea liberală și viciul politic: „În ultimii ani, mai întâi în jargonul politic, apoi și în cel academic, termenul de antipolitică a devenit extraordinar de răspândit. Mișcarea a început atât de brusc și s-a dezvoltat cu o accelerație atât de marcată încât sugerează nașterea unui neologism, făcut absolut indispensabil de evoluția vremurilor. În realitate, cuvântul în sine exista deja, probabil încă din secolul al XVIII-lea, dar trecerea sa de la o monedă antică și rară la o monedă actuală și hiperinflaționistă și-a schimbat natura atât de mult încât ne permite nu doar să o luăm în considerare în mod efectiv ca neologism, dar și să interpretăm care sunt motivele care au dus la producerea lui, semnele unei schimbări sociopolitice radicale”.

A urmat o prelegere susținută de profesorul Angelo Chielli, care este și Doctor Honoris Causa al UPA, cu tema Naționalismul și conceptul de identitate în gândirea din tinerețe a lui Max Weber: „Primele lucrări din tinerețe ale lui Max Weber, în care tratează tema relației dintre ordinele sociale și personalități, au fost adesea citite în cheie naționalistă, adică vizând apărarea germanismului de infiltrațiile externe. Fundamentală printre aceste scrieri este prelegerea academică citită la Universitatea din Freiburg la 13 mai 1895. Textul are două părți distincte: în prima există o analiză detaliată a situației din regiunea de est a Reichului; a doua privește în schimb Prusia de Est. În acestă parte regăsim o triplă contradicție: prima privește calitatea terenului arabil, a doua cea referitoare la componența socială a populației țărănești și, în cele din urmă, al treilea factor este dat de naționalitate, sau mai exact de prezența germanilor și polonezilor pe același teritoriu”.

Ciprian Iftimoaei, conferențiar la Facultatea de Științe Politice și Administrative a UPA din Iași, a prezentat comunicarea Rolul societății civile în consolidarea democrației în Europa Centrală și de Est. O evaluare cantitativă: „România, în concertul statelor din Europa Centrală și de Est, are o particularitate. Înainte de 1990, regimul comunist a fost destul de dur la nivelul țării. Politologul Daniel Barbu spunea că am avut un stalinism național în România comparativ cu alte țări europene. Configurări ale societății civile în acest spațiu european au existat înainte de 1990. Vă readuc aminte de Solidaritatea din  Polonia, am avut în Cehoslovacia mișcarea Carta 1977 și Revoluția din Ungaria din 1956. În România nu am avut astfel de forme de cristalizare a societății civile într-un mod instituționalizat, ci doar dizidențe culturale mai mult”.

Politologul Georgeta Condur, Prorector cu comunicarea al UPA din Iași, a susținut comunicarea Rețelele sociale și mecanismele de alimentare a curentelor suveraniste: „În mai puțin de o lună, Comisia Europeană a declanșat două proceduri de investigare a META, compania care deține Facebook și Instagram, după ce avusese o acțiune similară și pentru platforma TikTok cu ceva timp înainte. Dacă în investigația pornită pe 13 aprilie se vorbește despre controlul dezinformării, implicarea politicului pe rețele și despre posibila tentativă de intervenție din terțe țări, fiind un demers privind riscurile alegerilor europene, cea pe de 16 mai mi se pare și mai interesantă. În principiu, ea se referă doar la protecția minorilor, dar în comunicat se discută despre altgoritmii care pot genera comportamente adictive și/sau întări efectul de gaură de iepure. Probabil Comisia Europeană a beneficiat de expertiza unor experți în social media și pare dispusă să cerceteze mult mai adânc, fiindcă dincolo de efectele maligne ale unor potențiali manipulatori, de această dată este țintit și suspectat chiar mecanismul de funcționare a social media, respectiv algoritmii”.

A urmat o prezentare a cercetătoarei Alda Kushi, de la Universitatea din Salento, cu tema Albania spre integrarea europeană. Rol și provocări pentru societatea civilă: „A face parte din Uniunea Europeană reprezintă pentru Albania unul din cele mai mari obiective de atins pe care le-a avut în ultimele trei decenii. Atingerea acestui obiectiv este strict legat de introducerea unei serii de reforme ce au ca scop consolidarea instituțiilor democratice din țară. Este clar că procesul de reformare și consolidare a democrației nu poate fi realizat de o singură entitate, ci implică participarea celor mai importante componente, care implică instituțiile statului, societatea civilă, comunitatea de oameni de afaceri, mass media și alte grupuri de putere și interese”.

Cercetătoarea Vittoria Bosna de la Universitatea „Aldo Moro” din Bari a adus în prim plan rolul femeilor în Albania, în comunicarea Femeile în societatea civilă albaneză: aspecte sociale și educaționale: „Pornind de la o viziune tradițională asupra femeilor din Albania, ne putem referi la articolele din codul Kanun din care reiese că rolul ei a fost influențat semnificativ de tradițiile patriarhale și așteptările sociale legate de căsătorie. Pentru mulți oameni ai vremurilor, femeia era privită ca „un burduf, făcută numai pentru a suporta: un burduf mic care poartă greutăți” (art. 29), sau ca „ceva de prisos în familie […] fără obligația de a obține vreo moștenire de la rude și nici putere economică și de decizie asupra proprietății sale” (art. 20), nu avea dreptul de a-și alege soțul sau drepturi asupra urmașilor”.

Prima parte a prezentărilor a fost încheiată de universitara Gabriella Falcicchio, de la Universitatea „Aldo Moro” din Bari, cu cercetarea Suveranitatea alimentară, cetățenia participativă și formarea comunității în experimentele întoarcerii acasă în Apulia și Italia: „În ultimii ani, cuvântul suveranism a intrat atât în lexicul politic, cât și în cel comun, cu sensuri care sunt legate de naționalismul de dreapta. În Italia, actualul guvern Meloni a inaugurat Ministerul Agriculturii, Suveranității Alimentare și Pădurilor, însușindu-și (și astfel deformând) o expresie care s-a născut, însă, într-un context cu totul diferit. În această contribuție voi evidenția diferența dintre cele două concepte și procesul de „derapaj semantic” operat de dreapta actuală în Italia (și nu numai) în ceea ce privește această temă și zona politică în general”.

A doua parte a conferinței a debutat cu cercetarea lui Constantin Ilaș, cu tema Suveranismul ca reacție identitar-culturală la globalizare: „Există în România peste 20 de formațiuni politice care-și propun să salveze țara de la globalizare. Aceste formațiuni sunt active în rețelele de interacțiune socială și, reunite, constatăm că au un segment căruia i se adresează destul de consitent.”

Istoricul Ioana Cristea Drăgulin, de la Muzeul Național Cotroceni, a susținut o cercetare cu tema Personalități politice ale perioadei interbelice și conceptul de identitate în contextul revirimentului suveranismului contemporan.  

A urmat politologul Cristian Bocancea, care a avut o prelegere cu tema Bazele național-comuniste ale suveranismului românesc: „Suveranismul care se agregă în ultima vreme în jurul AUR are componente ideologice multiple și viziuni contradictorii asupra principalelor chestiuni de politică internă și externă. Militanților de strânsură care, în lipsă de alte elemente identitare, poartă cămăși populare ca Simion și Șoșoacă („SS”-ul sumbru al Parlamentului nostru) nu pare să le creeze vreo jenă intelectuală nici vreo reținere morală punerea în același creuzet a unor elemente de doctrină conservatoare, a unora legionare și a altora proprii național-comunismului. Pentru acești „activiști” declarați „anti-sistem”, Uniunea Europeană reprezintă (în funcție de interlocutor și de nevoia argumentativă) când un izvor de prosperitate și de civilizație, când o groapă hedonistă decadentă, în care se scaldă laolaltă LGBT-iștii, anti-creștinii, progresiștii neo-marxiști, globaliștii etc.”

Politologul Daniel Șandru, Președintele executiv al Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, a susținut o prezentare cu tema Protocronismul ca element ideologic al suveranismului. De la național-comunism la populismul postcomunist: „Ca element ideologic integrat dogmei național-comuniste ce supraviețuiește în discursul populist din postcomunismul românesc, protocronismul are o ascendență în discursul intelectual și ideologic etnonaționalist din perioada interbelică. Mai exact, consider că protocronismul este o formă colectivă a elitismului care plasează creațiile și realizările culturale și civilizaționale ale poporului român (în sensul său etnicist, tribalist, de „neam”) în avangarda a tot ceea ce există la nivel mondial. Aflat în deplină concordanță cu noua politică naționalistă a partidului-stat din regimul Ceaușescu, mai ales în deceniul 8 al secolului trecut, protocronismul subzistă și astăzi în mentalul colectiv românesc, alimentând suveransimul populist”.

Politologul Sabin Drăgulin, a avut comunicarea Rolul partidelor politice în slăbirea regimului democratic din România. Cazul AUR: „Este evident faptul că AUR este un patid populist și antidemocratic. De apariția lui sunt responsabile și partidele democratice prin faptul că au lăsat destule culoare discursive și nu numai pe care AUR le exploatează”.

Conferința s-a încheiat cu comunicarea lui Sorin Bocancea Elemente de suveranism în discursul partidului SOS România: „Acest partid, care este nu o aripă, ci o pană smulsă din AUR, utilizează rețeta pe care a mai urmat-o Dan Diaconescu: își asigură vizibilitatea provocând zilnic câte un scandal. Îl are maestru în acest sens pe fosta mână dr5eaptă a lui Dan Diaconescu, Țuțurigă, alias Luis Lazarus, care o pune pe Diana Șoșoacă să creeze zilnic câte un scandal. Tema fundamentală este suveranistă, așa cum probabil că i se dictează de la Ambasada Rusiei la București”.  

Grupaj realizat de Andrei Cucu