Issue 3(9)/2015

Controlul exercitat de serviciile secrete din România asupra politicii și presei – metatemă a alegerilor prezidențiale din 2014

(The Control of the Secret Services Over Politics and Media – Metatheme of the Presidential Election in 2014)

Luminița KOHALMI

Abstract: The last Romanian presidential elections have been marked – more than in any other post-communist electoral races – by the public debate regarding the control of the secret services over politics and media. This research is focused on the presidential elections in 2014 and aims to analyze the subsequent items of this theme, its media impact, and its effect on the confidence that Romanians have in intelligence organizations, politics and media. This research is not aimed at discerning truth from fiction in the debates that have taken place with regards to the chosen theme. The results of the study validate the hypothesis that public interventions with regards to the theme have a medium and long term potential to shift the balance of power in Romania, by slicing antinomies on legal, institutional and ethical operation of intelligence into a democratic society.

Keywords: presidential elections, secret services, secret agents, anticoruption, mass-media.

Comunicarea politică și agenda publică

Campania electorală de la prezidenţialele din 2014 a avut o supratemă sau o metatemă legată de controlul exercitat de serviciile secrete românești asupra politicii şi mass-media. Din perspectiva punerii laolaltă a tuturor temelor punctuale care îi pot fi subsumate, am putea afirma că avem de-a face cu unul dintre principalele subiecte de dezbatere din campanie. Este adevărat că în țara noastră există o lungă istorie a dezbaterilor privind implicarea serviciilor secrete în campaniile electorale, dar, așa cum vorm demonstra, 2014 a fost un an cu totul special din această perspectivă.

Putem aprecia că metatema prezidențialelor din 2014 este importantă din punct de vedere al eficienței proceselor de comunicare politică în special din perspectiva nevoii de stabilire a agendei publice de către actorii politici. În sistemele democratice, mass-media are un rol important, astfel că politicienii încearcă să aducă în prim-planul alegătorilor subiecte care le sunt favorabile lor și care îi dezavantajează pe competitori. Agenda se referă la ierarhia ştirilor unei anumite zile. Politicienii se întrec atât între ei pentru a stabili agenda, cât şi cu media, care poate să aibă viziuni diferite şi să trateze un subiect diferit. Conceptul de „stabilire a agendei” se leagă de faimosul dicton aparţinând lui McCombs şi Shaw, potrivit căruia „media nu-ţi poate spune ce să gândeşti, ci doar la ce să te gândeşti” [1].

O funcţie-cheie a comunicării politice este să faci publicul să se gândească la un subiect într-o manieră favorabilă celui care transmite mesajul pe acel subiect. Crearea agendei este o parte importantă a campaniei şi joacă un rol cheie în orice strategie. Într-o democraţie pluralistă, unde există opinii divergente pe un anume subiect sau interese diferite, în mod evident susţinătorii acestor opinii concurează pentru a face agenda media.

Pentru a intra în orizontul îngust de atenţie al individului, persoanele sau temele trebuie să surclaseze o concurenţă acerbă, iar pentru a înlătura concurenţa altor teme, în mass-media sunt produse ,,pseudocrize” şi ,,pseudonoutăţi”. Luhmann [2] vorbeşte despre asemănarea care există între procesul de formare a opiniei publice prin mass-media şi modă: o temă nouă este lansată asemeni unei noi creaţii vestimentare; mai târziu, când s-a spus totul despre respectiva temă, ea este considerată depăşită, aşa cum poate fi depăşită şi o anumită tendinţă în moda vestimentară.

Societatea nu poate face faţă unui număr infinit de teme, fiind extrem de important ca ea să se ocupe de cele stringente. În opinia lui Luhmann, mass-media reglează fenomenul de tematizare, atenţia generală fiind îndreptată pentru scurt timp către o temă stringentă, care trebuie să îşi găsească soluţia în intervalul ce îi este dedicat, avându-se în vedere o schimbare rapidă a temelor.

Luhmann este de părere că mai întâi este prezentată o temă care, prin intermediul anumitor formule, devine obiectul negocierii publice, abia ulterior fixându-se poziţiile pentru diferitele abordări legate de tema aflată în dezbatere. Altfel spus, mai întâi este hotărâtă tema stringentă, apoi se conturează opiniile pro şi contra. De cele mai multe ori, se constată însă că tema este pur şi simplu aruncată în terenul social de către una dintre părţi, proces pe care Luhmann îl numeşte dezaprobator ,,manipulare” şi pe care îl consideră un rezultat al caracterului unilateral, condiţionat tehnic, al comunicării prin intermediul mass-media. Contopirea temei cu opinia – situaţia în care unei anumite teme i se asociază o singură opinie – este denumită de Luhmann ,,morală publică”. Tematizarea la care făcea Luhmann referire este descrisă, în zilele noastre, prin conceptul de ,,agenda-setting function”, adică prin funcţia de stabilire a ordinii de zi pe care o îndeplinesc mass-media.

Realitatea efectelor mediatice este mult mai complicată, ea se depărtează mult de modelul discuţiilor directe, cum ar fi, de exemplu, dialogul dintre doi oameni, în care unul spune ceva şi celălalt este confirmat în convingerile sale sau convertit. Acesta este un lucru dovedit de Walter Lippmann care ne arată cum, prin nenumărate repetiţii, mass-media impune stereotipurile care slujesc drept elemente constitutive ale ,,lumii intermediare”, ale pseudorealităţii ce se interpune între oameni şi lumea obiectivă [3]. Luhmann pune accent pe ,,funcţia de stabilire a ordinii de zi”, proprie opiniei publice hrănite de mass-media, care decide ce este de actualitate stringentă şi de care problemă trebuie să se preocupe toată lumea. Caracterul public conferă legitimitate, ceea ce face ca un comportament, altfel în sine reprobabil, să ajungă să fie adoptat de marea masă dacă este susţinut de mass-media. Atunci când se publică ceva este cât se poate de uşor de observat dacă intră sau nu sub incidenţa stâlpului infamiei. Un comportament contrar normelor care devine public, fără a fi înconjurat de atmosfera specifică stâlpului infamiei devine modă pentru ca toată lumea să poată vedea că cine adoptă respectivul comportament nu se supune riscului izolării.

Serviciile secrete în campaniile electorale din România

Discuţiile de anul trecut privind infiltrarea politicii şi a mass-media cu agenţi ai serviciilor secrete sau privind acţiuni ale serviciilor menite a influenţa jucurile de putere pot fi asimilate cu impunerea în dezbateri, în prima parte a anilor ’90, a temei „securiştilor”. Diferența majoră constă însă în faptul că, dacă atunci se vorbea de apropierea acestora de Securitatea comunistă represivă, lucru care îi făcea nocivi intrinsec, acum nu a mai fost o problemă, electoral vorbind, să fii asociat serviciilor secrete.

Creșterea încrederii opiniei publice în serviciile secrete în ultimii 25 de ani se datorează mai multor factori, între care amintim: o campanie dusă de preşedintele Băsescu şi susţinătorii săi care a transformat imagologic serviciile în instituţii fundamentale ale statului de drept; lipsa unor acţiuni teroriste în România a alimentat sentimentul de securitate și, implicit, de eficiență a serviciilor; asocierea explicită a SRI cu lupta anti-corupţie, susţinută consistent de electorat, prin comunicatele DNA care vorbea de sprijinul logistic oferit de principalul serviciu secret din România.

La prezidenţialele din 2004 şi 2009, şi apoi în campania de demitere a Preşedintelui suspendat Traian Băsescu în 2012, s-a discutat insistent despre „furtul cu softul”, STS devenind o ţintă importantă. Reamintim şi incidentul din campania de demitere a Preşedintelui suspendat Traian Băsescu, din 2007, când preşedintele PSD de atunci, Mircea Geoană, l-a acuzat pe adjunctul SRI Florian Coldea de implicare directă în strângerea de informaţii împotriva sa. De asemenea, şi în 2009 s-a speculat faptul că pozele candidatului Geoană în vizită la omul de afaceri SOV ar fi fost rezultatul unei implicări a SRI.

Dezbateri privind implicarea serviciilor în campaniile electorale au mai existat, dar niciodată de amplitudinea celor din 2014. Impunerea acestei metateme s-a datorat, printre altele, și apetenţei mass media şi electoratului pentru subiecte conspiraţioniste. Aveam de-a face cu setarea unei alte logici de interpretare decât clasica bătălie politică. La ridicarea temei au contribuit și acuzaţiile directe, fără precedent, venite din partea unor actori politici foarte importanţi, descrişi de mass media ca deţinători ai Puterii în ultimii 10 ani – Traian Băsescu, Elena Udrea şi Monica Macovei. Importanța temei rezultă și din asumarea voită a unui rol mai activ imagologic din partea SRI, în contextul unor evoluții favorabile (situaţia externă şi lupta anti-corupţie) şi în perspectiva unor decizii legislative importante (pachetul de legi Big Brother). Nu trebuie neglijat nici faptul că şefii SRI și SIE (Maior şi Meleşcanu) au părut că se implică activ în campania electorală.

În prezentul studiu, am plecat de la ipoteza că intervenţiile efectuate în spaţiul public pe această metatemă au, pe termen mediu şi lung, potenţialul de a schimba echilibre de putere în România, prin dezbaterea şi tranşarea antinomiilor referitoare la cadrul legal, instituţional şi etic de funcţionare a serviciilor secrete într-o societate democratică. Prezentul demers ştiinţific, orientat spre campania pentru preşedinţie din 2014, urmăreşte analiza evoluţiei itemilor subsecvenţi acestei teme, a impactului media al temei şi a efectului acesteia asupra încrederii pe care românii o au în servicii secrete, politică şi mass-media. În acest scop, am făcut recurs la monitorizări ale media clasice și ale new media, precum și la cercetări sociologice elaborate de companii și institute de profil. Determinarea graniţei dintre ficţiune şi adevăr în dezbaterile care au avut loc pe această temă nu face obiectul cercetărilor pe care le-am întreprins.

Infiltrarea presei cu agenţi ai serviciilor secrete – Auto-deconspirarea lui Turcescu

O temă subsecventă metatemei controlului exercitat de serviciile secrete asupra politicii și mass-media este cea a infiltrării presei cu agenți ai serviciilor secrete. Cu două săptămâni înainte de debutul oficial al campaniei electorale, mai precis în 21 septembrie 2014, Robert Turcescu, un cunoscut jurnalist, moderator al unui talk show politic pe un post naţional de ştiri, B1Tv, s-a deconspirat, recunoscând că a fost ofiţer acoperit. El a făcut această confesiune pe blogul său, după care a reiterat-o, în direct la postul de televiziune la care lucra, şi a confirmat, în acel context, autenticitatea unor documente pe care le publicase anterior pe Internet drept dovezi: o copie a livretului militar (cu ştampila Ministerului Apărării Naţionale) şi câteva state de plată.

“Da, am fost lt.-colonel sub acoperire. Public mai jos câteva dintre statele de plată, cu sumele de bani pe care le-am primit. Am ales să nu-l trădez pe bunul Dumnezeu şi să fac această marturisire publică. Refuz să fiu Iuda în faţa lui Christos, chiar dacă astăzi, celor ce vor citi şi vor vedea acest text poate că nu le va fi foarte clar ce se întâmplă. Rugaţi-vă pentru mine şi cu mine să fim iertaţi şi izbăviţi. Sunt pregătit să îndur oprobiul public, îl merit, dar sper să avem parte de legi şi de judecători drepţi. Cu Dumnezeu înainte şi va fi bine! Vă cer iertare tuturor”, scria Robert Turcescu pe blogul său [4].

Jurnalistul nu a vorbit nicio clipa despre serviciul secret care l-ar fi recrutat, nici despre misiunile care i-ar fi fost încredinţate, şi nici despre motivele care l-ar fi determinat să se dea în vileag. Acesta a repetat însă că îşi doreşte să aibă parte de un judecător înţelegător într-un proces în care ar fi acuzat de dezvăluirea unor secrete. Robert Turcescu fusese acuzat, cu câteva zile înainte, la acelaşi post de televiziune, că este ofiţer acoperit, acuzaţiile fiind formulate de Ilie Sârbu, socrul unuia dintre candidaţii la preşedinţie din 2014, Victor Ponta. În anul 2012, în presă a fost publicată o listă cu mai mulţi politicieni, jurnalişti şi persoane din administraţie care au fost ridicaţi în grad de către ministrul apărării de atunci, generalul Gabriel Oprea, acum vicepremier în cabinetul Ponta. Pe listă figura şi Robert Turcescu, dar jurnalistul a negat la acea dată activarea/înaintarea sa în grad.

Faptul că serviciile secrete nu au găsit, la acea dată, o reacţie comunicaţională adecvată nu a făcutaltceva decât să impună tema implicării serviciilor şi să adâncească starea de scenarită de la nivel public.

Infiltrarea politicii și justiției cu agenți ai serviciilor secrete – Ponta, ofiţer acoperit al SIE

În primele zile ale campaniei electorale, preşedintele în funcţie la acea dată, Traian Băsescu, declara, la postul de televiziune Realitatea TV, că premierul Victor Ponta a fost ofiţer acoperit al SIE în perioada 1997 – 2001. Şeful statului a spus că unul dintre candidaţi trebuie să recunoască că este ofiţer acoperit, pentru că altfel, „îi va rânji în faţă fostul şef”. Băsescu a declarat că Ponta a fost ofiţer acoperit al SIE în timp ce era procuror, fapt ce reprezintă “o ilegalitate constituţională”, “o incompatibilitate”, potrivit Constituţiei vechi. Băsescu l-a deconspirat pe Ponta la mai bine de două luni de când avertiza că îi va dezbrăca public pe prezidenţiabili. De atunci, principalii candidaţi s-au disculpat pe rând, iar Ponta a declarat că şi dacă ar fi fost ofiţer acoperit, tot nu ar fi putut spune.

Victor Ponta trebuie să recunoască că în perioada 1997-2001 a fost ofiţer acoperit al SIE… A fost, în perioada 1997-2001, ceea ce explică şi propulsarea lui de la Parchetul de la Judecătoria de sector direct în Parchetul General. Nu este nicio bombă, este o realitate pe care eu sunt gata să o demonstrez”, a mai anunţat Băsescu [5].

Acesta a mai prezentat, în sprijinul afirmaţiei că Victor Ponta a fost ofiţer SIE, o Hotărâre de Guvern, iniţiată de Teodor Meleşcanu şi semnată de premier, care extindea protecţia acordată ofiţerilor şi la cei care şi-au încetat raporturile cu Serviciul.

Premierul Victor Ponta a replicat că declaraţiile lui Traian Băsescu sunt „ numai minciuni”, şeful Guvernului susţinând că preşedintele este  „extrem de tulburat şi frământat” şi că „România nu mai trebuie să depindă de tulburările unei persoane”.

De notat este faptul că tema s-a dezvoltat post-campanie în logica ofiţerilor acoperiţi din magistratură.

Candidatura la președinție a directorului Serviciului de Informații Externe

Teodor Meleșcanu s-a înscris în cursa pentru fotoliul de președinte după ce demisionase, cu o zi în urmă, de la conducerea SIE. Candidatura sa a generat critici modeste, speculându-se cu precădere faptul că accesul la informații pe care acesta l-a avut în druntea SIE l-ar avantaja în raport cu contracandidații săi.

Fac acest pas cu multă încredere, este un pas de maturitate după o viaţă pe care mi-am dedicat-o ţării mele”, a declarat Teodor Meleşcanu, după depunerea dosarului de candidatură, care cuprinde aproape 400.000 de semnături de susţinere [6].

Fostul director SIE şi-a depus candidatura ca independent pentru alegerile prezidenţiale, fiind susţinut de Partidul Dreptăţii Sociale şi o serie de organizaţii ale societăţii civile. În același context, au existat în spațiul public suspiciuni legate de lipsa de corectitudine a procesului de adunare de semnături pentru candidatură.

Potrivit Biroului Electoral Central, Teodor Meleșcanu, candidat indepenndent la Președinția României, a obținut în primul tur al alegerilor prezidențiale 104.131 de voturi, reprezentând 1,09%.

Oamenii au fost minţiţi că voi folosi în campanie informaţii şi că voi uza de funcţia pe care am părăsit-o atunci când am intrat în campanie. Păcat, se poate observa chiar cu ochiul liber că nu eu mi-am folosit nici funcţia şi nici nu am jonglat cu informaţii secrete în campania electorală”, a mai spus Meleşcanu la aflarea rezultatelor [7].

Acesta și-a anunțat sprijinul pentru Victor Ponta în cel de-al doilea tur de scrutin și a fost numit, în contextul scandalului pentru lipsa secțiilor de vot din diasporă, ministru de Externe. S-a discutat puţin iniţial, dar s-a dezvoltat relativ consistent ulterior, despre implicarea serviciilor în evidenţierea dezastrului organizării votului în diaspora.  De notat că jurnaliştii cei mai fervenţi în a evidenţia această problemă au fost, de-a lungul timpului, bănuiţi de o anumită apropiere de serviciile secrete.

Candidatura directorului Serviciului Român de Informații la funcția de prim-ministru

Încă din vara anului 2014 au existat speculaţii generoase despre posibilitatea ca directorul SRI de la acel moment, George Maior, să fie numit prim-ministru în cazul unei victorii a lui Victor Ponta sau despre o posibilă implicare a acestuia în politică.

George Maior a apărut de mai multe ori în spațiul public ca autoritate în domeniul securității, pe fondul unei relevanţe mai mari a temelor de politică externă, în contextul agresiunii ruseşti din Estul Ucrainei. Acesta era cotat, în sondajele de opinie, drept unul dintre cei mai cinstiți și mai patrioți români.

Într-un discurs din 4 noiembrie 2014, în care anunța că se coalizează cu foștii contracandidați Tăriceanu și Meleșcanu și le promitea celor doi funcția de premier și consilier la Cotroceni, Ponta spunea și că: „Dacă pentru România apar pericole de securitate strategică de asemenea putem lua în considerare şi cred că ar fi o persoană competentă în acest sens domnul George Maior, în măsura în care domnia sa, aşa cum a anunţat public, îşi va depune demisia din funcţia de director al SRI după alegeri.” [8]

La fel de relevant este că s-a construit imaginea că, într-un fel, candidatul PSD la prezidenţiale s-ar bucura de susţinerea serviciilor (Meleşcanu, fost şef SIE şi candidat la prezidenţiale, a fost numit ministru de Externe, iar Maior ar fi putut deveni Prim-ministru în locul lui Ponta).

Tot în campania pentru prezidențialele din 2014 s-a vorbit și despre posibilitatea preluării de către Gabriel Oprea (ministrul de Interne) a postului de şef al SRI în condiţiile în care George Maior ar fi devenit Prim-ministru.

Candidați filați de serviciile secrete – misterul pozelor cu Udrea și Bica la Paris

Un incident semnificativ apărut în timpul campaniei electorale îl reprezintă apariția, pe un blog intitulat Joscenzura2014, a unor fotografii din primăvara anului 2014 cu candidatul la președinție Elena Udrea, cu șefa DIICOT Alina Bica şi cu fosta şefă a CNI, Anamaria Topoliceanu, la cumpărături la Paris, precum și a unor facturi din timpul respectivului sejur. După ce presa a descărcat informațiile de pe respectivul blog, contul de pe wordpress.com a blogului a fost şters.

Elena Udrea a ieșit la atac, acuzând că ar fi fost filată de serviciile secrete într-o vacanţă privată la Paris. „Întâmplător, în acel weekend, trei femei având o relaţie bună de amiciţie erau la Paris, au fost fotografiate în mod profesionist. Este evident pentru toată lumea că e vorba de un filaj al serviciilor secrete, care s-au obosit pe cheltuiala statului român să supravegheze trei femei aflate într-un weekend privat. Au stat după noi şi ne-au fotografiat timp de 48 de ore”, a susţinut Udrea [9]. Aceasta a mai arătat că informaţiile apărute în România pe „un site neasumat şi care nu mai există deja” ar fi “o lucrătură tipică serviciilor“, “justificată de interesul celor care sunt în competiţie, dar şi al celor care stau în spatele lor“. “În spatele lui Ponta şi Iohannis stau nu doar două structuri înţesate de oameni corupţi, ci şi reprezentanţi ai serviciilor secrete, care au ales să joace în mod ocult în favoarea unuia sau altuia dintre candidaţi. Miza o reprezintă voturile Elenei Udrea”, a mai afirmat aceasta.

Președintele în funcție, Traian Băsescu, susținător al candidatului Elena Udrea, a dublat mesajele acesteia, afirmând că fotografiile de la Paris  ar fi rezultatul unei operaţiuni cu servicii românesc şi francez. Președintele a cerut imediat serviciilor românești un raport pe acestă temă, dar concluziile raportului au rămas secrete până astăzi, președintele confirmând totuși în 2015 că evaluarea sa inițială nu era corectă.

Politicieni vizați de binomul DNA-SRI pe parcursul campaniei prezidențiale

Pe parcursul campaniei prezidențiale din 2014, lupta anticorupție din România părea să se ridice la un nivel fără precedent, în această perioadă fiind audiați sau reținuți de către DNA politicieni de vârf, membri ai familiilor acestora și oameni de afaceri de renume. În perioada respectivă au fost făcute primele arestări în ceea ce se configura a fi cel mai mare dosar de corupție din România post-revoluționară, Dosarul Microsoft, care transcede mai multe guverne și face legături directe între afaceri și comisioane personale ale politicienilor sau bani pentru partid.

La începutul campaniei electorale, Elena Udrea, candidat la fotoliul de președinte, a fost audiată la DNA ca martor într-un dosar de corupție care îl viza pe primarul Municipiului Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan. În zilele care au urmat, fostul soț al acesteia, omul de afaceri Dorin Cocoș, a fost arestat preventiv în Dosarul Microsoft, acuzat că ar fi intermediat șpăgi pentru miniștrii din cabinetul din care a făcut parte și Elena Udrea pentru achiziția de către stat a unor licențe supraevaluate. În aceeași speță au mai fost arestați preventiv și primarul Gheorghe Ştefan, Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale și omul de afaceri Nicolae Dumitru.

În aceeași campanie electorală a fost arestat preventiv Viorel Hrebenciuc, personaj marcant al partidului aflat la putere, pentru presupusa sa implicare într-un dosar privind retrocedări ilegale a unor păduri. În dosarul respectiv a mai fost pus sub acuzare pentru trafic de influență și purtătorul de cuvânt al partidului de guvernământ de la acea vreme, Dan Șova, un apropiat a lui Victor Ponta.

Toate acțiunile DNA au fost asumate deschis și de SRI, în comunicatele de presă ale DNA amintindu-se de sprijinul logistic oferit de principalul serviciu de informații autohton. Disputele legate de aceste acțiuni țintesc impactul electoral al acestor acțiuni, în sensul blamării presupuselor ingerințe ale serviciilor secrete în stabilirea ordinii de abordare a dosarelor, astfel încât să fie avantajați candidați sau partide în dezavantajul competitorilor lor.

Evoluțiile luptei anticorupție au suprins pe toată lumea în perioada post-electorală, imediat după alegeri fiind reținută de pe stradă șefa DIICOT Alina Bica, acuzată de DNA de abuz în serviciu, într-un dosar privind o despăgubire ilegală făcută de o comisie din ANRP din care procuror-şef al DIICOT a făcut parte. La începutul anului 2015, Elena Udrea a fost, la rândul său, arestată preventiv într-un dosar legat de o serie de infracțiuni pe care le-ar fi comis în funcția de ministru în organizarea în 2011 a unei gale de box. Anterior arestării sale, aceasta a acuzat serviciile secrete, în special pe adjunctul SRI, Florian Coldea, că i-ar fi cerut bani lui Dorin Cocoş pentru televiziunea condusă de Sebastian Ghiţă, un apropiat al premierului. La jumătatea acestui an, DNA l-a pus sub acuzare pe însuși prim-ministrul României, Victor Ponta, pentru fals în înscrisuri sub semnatură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și spalarea banilor.

Prestația DNA este extrem de apreciată de români și de partenerii internaționali ai țării noastre preocupați de lupta anticorupție.

Apetența presei pentru agenți și corupți

Metatema campaniei electorale a făcut agenda mass-media în respectiva perioadă, audiențele TV, preluările pe internet și interacțiunile de pe rețelele sociale pe itemii subsecvenți stabilind recorduri nebănuite până atunci. Celelalte teme de campanie au fost relativ marginale. Au mai stârnit interes dezbaterile electorale dintre candidații calificați în cel de-al doilea tur de scrutin și tema mobilizatoare pentru votul din turul al doilea – problemele de organizare a votului în diasporă- această ultimă temă dezvoltată pentru o perioadă scurtă de timp.

Evoluțiile instrumentate de SRI din spețele DNA au generat o continuitate de breaking news-uri în media clasice și în new media, dovedindu-se cu mult mai interesante pentru public decât activitățile obișnuite de campanie electorală a celor 14 candidați. La rândul lor, deconspirările de agenți acoperiți și acuzațiile legate de filaje ale unor politicieni au alimentat apetența publicului pentru teorii ale conspirației, dând coordonate noi confruntării pentru fotoliul de președinte.

De exemplu, așa-zisa spovedanie a lui Robert Turcescu privind calitatea sa de “ofițer acoperit” a atras un numar mare de spectatori pe postul B1 Tv, peste 600.000 de persoane urmărind postul dupa ce acesta a plecat din emisiune. Vârfurile emisiunii Actualitatea Românească, unde au fost facute declarațiile, au depășit 600.000 de români, arata Pagina de Media [10]. Media de audiență înregistrată de B1 TV cu emisiunea Actualitatea Românească a fost de 330.000 de spectatori pe minut, iar după ce Robert Turcescu a plecat din emisiune, la minutul 21:28, emisiunea era urmărită de 627.000 de oameni. Dintre aceștia, 427.000 de telespectatori proveneau din mediul urban.

Conform mediaTRUST, în perioada 20 – 23 septembrie 2014, declarațiile jurnalistului Robert Turcescu au generat 2.453 de materiale în mediul online. Site-urile de știri au publicat 1.313 de articole. Printre sursele cu cele mai multe materiale publicate pe acest subiect se numără dcnews.ro (45 de articole), realitatea.net (26 de articole), nasul.tv (25 de articole). Facebook a generat 843 de postări ce au facut referire la Robert Turcescu, iar pe Twitter au fost înregistrate 255 de postări. Confesiunea lui Robert Turcescu a numărat 42 de mențiuni pe bloguri și forumuri, se menționează în raportul de monitorizare elaborat de mediaTRUST[11].

În ceea ce privește declarația făcută de Traian Băsescu cu privire la statutul lui Victor Ponta de fost ofițer sub acoperire, aceasta a fost urmărită de aproape jumătate de milion de români, informează Pagina de Media [12]. Dezvăluirile fostului președinte din emisiunea „Jocuri de Putere” despre „ofițerul acoperit SIE – Victor Ponta” a încins audiențele Realitatea TV, media pe parcursul emisiunii fiind de circa 7 ori mai mare decât cea obișnuită la acea oră. Astfel, pe durata întregii emisiuni realizate de Rareș Bogdan, 22.00 – 00.30, Realitatea TV a înregistrat o cotă medie de piață de 10,8 pe publicul comercial din mediul urban, față de circa 1,5 – 1,6 într-o zi obișnuită pe targetul menționat. Vârful emisiunii s-a înregistrat între orele 00:00 – 00:15, când Realitatea TV avea 18,8 situându-se în premieră în acest an peste liderul absolut, Antena 3, care în acel interval orar scotea 17,5.

Agenţiile de presă internaţionale au scris pe larg, la rândul lor, despre scandalul politic generat în urma acuzaţiilor formulate de preşedintele Traian Băsescu, potrivit cărora premierul român Victor Ponta, candidat la preşedinţie, a fost „agent sub acoperire”. Conform unei monitorizări realizate de Mediafax, printre aceste agenții se numără Agence France-Presse, Agenţia BELGA, Associated Press sau Reuters [13].

Dacă cele mai multe mass-media clasice din România a dat dovadă și pe parcursul campaniei pentru președinție din 2014 de partizanat politic, metatema amestecului serviciilor secrete în treburi politice și în mass media a generat contagiune. Nicio televiziune, de exemplu, nu a putut evita subtemele emintite anterior, chiar dacă evenimentele au fost decriptate de politicieni și de presă în chei diferite. Metatema a fost la fel de interesanta pentru consumatorii de informații din mediul online, iar anumite teme punctuale subsumate acesteia au făcut, așa cum am arătat, ocolul pământului prin intermediul media internaționale.

În competiție pentru încrederea românilor

Potrivit unui barometru realizat de INSCOP Research, la comanda ziarului Adevărul, cu privire la încrederea pe care românii o au în instituții, imaginea SRI a cunoscut un uşor recul după acuzaţiile aduse de Elena Udrea prim-adjunctului instituţiei, în vreme ce încrederea în DNA a urmărit, și în 2015, un trend crescător [14]. SRI  nu a reușit să mai atingă maximul de încredere de 52,6% înregistrat în decembrie 2014, câzând imediat după scandalul Udrea-Coldea la 48,8% în februarie 2015, după care a început o redresare, cota de încredere din iulie 2015 fiind de 51,2%.

DNA a ajuns în aprilie 2015 la un maxim istoric de 61,4% încredere, plecând de la 55,8% în decembrie 2014 sau de la 48,6% în urmă cu un an. Și SIE a suferit un mic recul la începutul acestui an, ajungând la 46,1% în februarie 2015 (față de 46,8% în decembrie 2014), pentru ca să urmeze o creștere până la 47,8% în iulie 2015.

Același barometru arată că, după ce la sfârşitul anului trecut a ocupat pentru prima dată prima poziţie în clasamentul încrederii în instituţiile politice, Preşedinţia a cumulat, în februarie 2015, 51,4% încredere multă şi foarte multă (într-o creştere consistentă faţă de 43,9% în decembrie 2014 şi 17,8% în octombrie 2014). Guvernul  a ajuns în iulie 2015 la 24,6% (față de 25,5% în decembrie 2014). Clasamentul este încheiat de Parlament cu 11,3% încredere în iulie 2015 (19,7% în decembrie 2014) şi de partidele politice care ajung la un minim istoric de 6,5% în aprilie 2015 (de la12% în decembrie 2014). În ceea ce privește presa, aceasta înregistrează un minim de încredere în ultimul an, ajungând în iulie 2015 la 31,9%, de la 37,4% în octombrie 2014.

Concluzii

Expunerea mediatică a SRI a continuat să fie uriaşă după momentul prezidenţialelor, motiv pentru care activitatea serviciilor şi controlul asupra serviciilor au devenit teme de dezbatere publică. Situația s-a cronicizat şi permanentizat. Asta înseamnă că intervențiile efectuate în spațiul public pe metatemă în perioada alegerilor au îndeplinit rolul de factor declanșator pentru dezbaterea şi tranşarea antinomiilor referitoare la cadrul legal, instituţional şi etic de funcţionare a serviciilor secrete într-o societate democratică, în general, și în țara noastră, în particular.

Pe de altă parte, tezele conspiraţioniste capătă consistenţă din perspectiva decriptărilor publice a evenimentelor importante, pe fondul slăbiciunii percepute a liderilor politici actuali. Cu alte cuvinte, dacă în ultimii 10 ani responsabilitatea pentru starea de fapt din România a căzut în spinarea politicienilor, acum serviciile secrete, în special SRI, sunt descrise ca aflându-se în postura de conducere.

Dacă până acum discreţia a fost apanajul acţiunilor serviciilor secrete din România, după alegerile prezidențiale din 2014 acestea sunt puse în centrul evenimentelor importante de la nivelul societăţii. În acest context, poate fi vorba de începutul unui ciclu în care politicienii să se recredibilizeze pe fondul instituirii unor noi teme publice, cum ar fi deconstrucția sau falsificarea democraţiei.

Bibliografie

Axford, B., Browning, G., Turner. J., Politics. An introduction, Editura Routledge, Londra, 2002

Gersle, J., Comunicarea politică, Editura Institutul European, Iaşi, 2002

Lilleker, D., Key concepts in political communication, Sage Publications Ltd, Londra, 2006

Lippmann, W., Public opinion, New York, Harcourt, 1922

Luhmann N., Theory of Society, Stanford, Stanford University Press, 1997

McCombs, M, Shaw, D, „The agenda-setting function of mass media”, Public Opinion Quarterly 36 (2), 1972

Tănase, T., Comunicarea politică prin social media şi reacţiile publicului online, Editura Universitară, Bucureşti, 2014

Resurse electronice:

http://www.dcnews.ro/ofi-er-acoperit-2014-scandalul-care-a-zguduit-scena-politica-i-lumea-mass-media_463504.html (accesat la 01.08.2015)

http://www.mediafax.ro/politic/basescu-a-dezvaluit-numele-ofiterului-acoperit-care-candideaza-la-presedintie-ponta-a-fost-ofiter-acoperit-sie-intre-1997-si-2001-reactia-premierului-13380748 (accesat la 01.08.2015)

http://www.mediafax.ro/politic/melescanu-si-a-depus-candidatura-pentru-alegerile-prezidentiale-la-bec-este-un-pas-de-maturitate-dupa-o-viata-dedicata-tarii-mele-13327628 (accesat la 01.08.2015)

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-18442492-teodor-melescanu-scorul-care-inregistrat-confirma-nu-avut-spate-servicii-secrete-sau-partide.htm (accesat la 01.08.2015)

http://www.mediafax.ro/politic/ponta-am-propus-si-consider-ca-cea-mai-buna-solutie-de-premier-este-tariceanu-care-sunt-celelalte-variante-daca-ponta-este-ales-presedinte-in-turul-doi-13490398 (accesat la 01.08.2015)

http://www.mediafax.ro/politic/udrea-dupa-aparitia-unor-fotografii-cu-ea-si-cu-alina-bica-la-paris-filaj-al-serviciilor-bica-solicita-csm-sa-faca-verificari-privind-pozele-foto-13480621 (accesat la 01.08.2015)

http://www.paginademedia.ro/2014/09/confesiunea-lui-turcescu-a-dublat-audienta-b1-varfurile-au-depasit-600-000-de-romani/ (accesat la 01.08.2015)

http://www.ziare.com/robert-turcescu/ofiter-acoperit/cum-a-invadat-robert-turcescu-mediul-online-1323572 (accesat la 01.08.2015)

http://www.paginademedia.ro/2014/10/cati-romani-s-au-uitat-cand-basescu-a-spus-ca-ponta-a-fost-ofiter-acoperit/ (accesat la 01.08.2015)

http://www.mediafax.ro/politic/ce-scrie-presa-straina-despre-acuzatiile-formulate-de-basescu-la-adresa-lui-ponta-13384073 (accesat la 01.08.2015)

http://www.expresspress.ro/sondaj-cata-incredere-au-romanii-in-binomul-sri-dna-si-in-presedintie/ (accesat la 01.08.2015)

[1] McCombs, M, Shaw, D, „The agenda-setting function of mass media”, Public Opinion Quarterly 36 (2), 1972

[2] N. Luhmann, Theory of Society, Stanford, Stanford University Press, 1997

[3]W. Lippmann, Public opinion,  New York, Harcourt, 1922

[4] http://www.dcnews.ro/ofi-er-acoperit-2014-scandalul-care-a-zguduit-scena-politica-i-lumea-mass-media_463504.html (accesat la 01.08.2015)

[5] http://www.mediafax.ro/politic/basescu-a-dezvaluit-numele-ofiterului-acoperit-care-candideaza-la-presedintie-ponta-a-fost-ofiter-acoperit-sie-intre-1997-si-2001-reactia-premierului-13380748 (accesat la 01.08.2015)

[6] http://www.mediafax.ro/politic/melescanu-si-a-depus-candidatura-pentru-alegerile-prezidentiale-la-bec-este-un-pas-de-maturitate-dupa-o-viata-dedicata-tarii-mele-13327628 (accesat la 01.08.2015)

[7] http://www.hotnews.ro/stiri-politic-18442492-teodor-melescanu-scorul-care-inregistrat-confirma-nu-avut-spate-servicii-secrete-sau-partide.htm (accesat la 01.08.2015)

[8] http://www.mediafax.ro/politic/ponta-am-propus-si-consider-ca-cea-mai-buna-solutie-de-premier-este-tariceanu-care-sunt-celelalte-variante-daca-ponta-este-ales-presedinte-in-turul-doi-13490398 (accesat la 01.08.2015)

[9] http://www.mediafax.ro/politic/udrea-dupa-aparitia-unor-fotografii-cu-ea-si-cu-alina-bica-la-paris-filaj-al-serviciilor-bica-solicita-csm-sa-faca-verificari-privind-pozele-foto-13480621 (accesat la 01.08.2015)

[10] http://www.paginademedia.ro/2014/09/confesiunea-lui-turcescu-a-dublat-audienta-b1-varfurile-au-depasit-600-000-de-romani/ (accesat la 01.08.2015)

[11] http://www.ziare.com/robert-turcescu/ofiter-acoperit/cum-a-invadat-robert-turcescu-mediul-online-1323572 (accesat la 01.08.2015)

[12] http://www.paginademedia.ro/2014/10/cati-romani-s-au-uitat-cand-basescu-a-spus-ca-ponta-a-fost-ofiter-acoperit/ (accesat la 01.08.2015)

[13] http://www.mediafax.ro/politic/ce-scrie-presa-straina-despre-acuzatiile-formulate-de-basescu-la-adresa-lui-ponta-13384073 (accesat la 01.08.2015)

[14] http://www.expresspress.ro/sondaj-cata-incredere-au-romanii-in-binomul-sri-dna-si-in-presedintie/ (accesat la 01.08.2015)

Vizualizare articol: [hits]