Deschideri pentru o analiză longitudinală periodică

a dinamicii progresismului de secol XXI[1] în cercetarea politologică

[Contributions for a Periodic Longitudinal Analysis of the Dynamics of 21^st-Century Progressivism in Political Science]

Tudor PITULAC

Abstract: Accelerating social and political transformations, along with the expanded access to information show just cause for questioning the current status of political science. Of the many ways the subject can be treated, I have chosen one circumscribed by the reflex I have developed in recent years of openly reacting against the noxious 21st-century progressivism.

My hypothesis is formulated as follows: in the last 5 years, the progressivist infusion of political science discourse has increased. Investigating the validity of the hypothesis, I provide readers with benchmarks for constructing their own answers to questions worth revisiting periodically, such as: How large is the infused area, from the thematic perspective?, or How deep is the damage?

For testing, we carried out a literature review, considering the years 2019 and 2023. Specifically, we analysed the most important 5 political science journals in the world, as ranked by Google Scholar based on the h5-index and h5-median criteria, using 131 keywords, which appeared 328 times in the titles of 225 articles out of 1107 examined.

To carry out the approach, we used a mix of interpretative methods, completing with a quantitative analysis.

Adding to the central focus: we advanced the term progrecratisation, denoting the manner in which progressivism believes that democracy should look in their strongly ideologized sense; and we found that, access to progressive articles is a bit easier than access to the others, considering the 225 articles that we selected.

The investigation’s result confirmed our hypothesis. Moreover, the disconcerting fact that the topic „progressivism” is missing from all the consulted publications also shows its oppressive influence. Without being named, it is either promoted, avoided, or, rarely and only in an indirect manner, combated. It is the-word-that-should-never-be-written.

The bottom line is that unless there is a strong and explicit anti-progressive backlash from as many political scientists as possible who do not embrace 21^st-century progressivism, it will continue to infuse political science discourse increasingly. As a consequence of not assuming freedom of personal, civic and academic expression, the area in which meaningful discourse will be able to be exhibited freely would narrow down further, ending in being tolerated only in petty political science vivariums.

Keywords: progressivism, literature review, political science research

 

Partea I-a

Abordăm această primă parte raportându-ne la o structură care include conturarea universului de discurs, formularea ipotezei, o strategie privind datele și una referitoare la demers.

Accelerarea prefacerilor sociale și politice, împreună cu multiplicarea canalelor de comunicare și cu accesul extins la informație justifică interogația referitoare la statutul actual al științelor politice. Dintre multiplele modalități în care poate fi tratat subiectul, am ales una circumscrisă reflexului pe care l-am dezvoltat în ultimii ani, de a reacționa deschis împotriva nocivului progresism de secol XXI, care macină inclusiv științele politice de aproape un sfert de secol.

Ipoteza noastră este formulată astfel: în ultimii 5 ani, infuzarea progresistă a discursului politologic înregistrează o tendință crescătoare. Investigând validitatea ipotezei, oferim cititorilor repere pentru construirea propriilor răspunsuri la întrebări care merită revizitate periodic, cum ar fi: cât de întinsă este zona infuzată, din perspectiva tematicilor? Cât de profundă este afectarea?

Pentru a verifica ipoteza, am realizat un demers de trecere în revistă a literaturii. Mai exact, ne-am concentrat pe o analiză a periodicelor de specialitate. Ca reacție la întrebarea: What is the top political science journal?[2], la sfârșitul lunii iunie 2023, scholar.google.com^[3] ne-a livrat un număr de 20 de titluri (Figura 1), într-o listă ierarhizată pe baza criteriilor h5-index și h5-median, create de Google Scholar, având drept reper fundamental numărul citărilor.

h5-index este cel mai mare număr h calculat astfel încât h articole publicate în ultimii 5 ani au cel puțin h citări fiecare. Astfel, un h5-index de valoare 60 indică faptul că o revistă a publicat în ultimii 5 ani 60 de articole care au fost citate fiecare de câte cel puțin 60 de ori. Pe baza h5-index se calculează h5-median. Acesta măsoară mediana valorii citărilor pentru h număr de citări^[4].

Figura 1: Ierarhia globală Google Scholar a jurnalelor științelor politice

Considerații și reașezări metodologice

În varianta inițială, metodologia prevedea selectarea aleatorie a 5 reviste prezente în listă, urmând a fi analizate toate articolele publicate în fiecare dintre ele în anii 2019-2023. Examinarea presupune gruparea cuvintelor-cheie care se doresc monopolizate (impunându-se prin violență simbolică o manieră-tip de abordare ideologizată) de reprezentanți ai progresismului de secol XXI pentru conturarea unui univers al discursului care să încorseteze fără excepție. Apariția oricărui termen din acea listă în titlul sau în rezumatul unui articol îl introduce pe acesta din urmă pe lista celor care urmează să fie parcurse într-o lectură rapidă, pentru a decela dacă a fost sau nu redactat de pe poziția progresismului de secol XXI.

Pentru fiecare publicație și pentru fiecare an se contabilizează numărul articolelor selectate pentru analiză. În urma lecturării, s-a înregistrat numărul lucrărilor redactate din perspectivă progresistă. Acest indice s-a raportat la numărul total al articolelor din fiecare an. Aranjarea într-o serie temporală a tuturor valorilor rezultate a permis sesizarea dinamicii infuzării progresiste a discursului politologic, pentru verificarea validității ipotezei conform căreia fenomenul este în creștere.

Pentru accesarea publicațiilor am ales biblioteca „Trinity College” Dublin. În calitate de cadru didactic universitar neafiliat acestei instituții, am obținut acces la bibliotecă doar pentru perioada vacanței de vară (iulie-septembrie 2023). Având în vedere că data limită de predare a articolului către coordonatorul numărului revistei era 15 noiembrie 2023, iar redactarea necesita o perioadă de 5-6 săptămâni, documentarea oricum nu putea depăși finalul lunii septembrie.

Prima publicație din lista celor 5 selectate aleatoriu a fost American Journal of Political Science, care este a doua cea mai influentă revistă în domeniu din lume, conform criteriilor Google Scholar. Urmând metodologia inițială, pentru această revistă am parcurs integral articolele selectate pentru toți anii vizați (2019-2023).

A doua publicație în lista celor 5 selectate aleatoriu a fost The Journal of Politics, a patra cea mai influentă revistă conform criteriilor Google Scholar. După ce am parcurs primele două numere din 2019, după jumătatea lunii iulie am fost nevoit să părăsesc intempestiv Irlanda pentru 7 săptămâni, interval în care am fost în imposibilitatea de a continua documentarea în orice formă. În alte condiții, am fi preferat amânarea finalizării articolului, pentru a respecta integral metodologia inițială. Cum însă asumasem data limită aferentă numărului tematic, în afara căruia oricum relevanța subiectului ar fi fost atenuată, a trebuit să reconfigurăm abordarea.

Pentru că atât revista consultată integral cât și cea analizată parțial se aflau în primele 5 din lista oferită de Google Scholar, am decis să centrăm analiza pe primele 5 reviste din acea listă, în loc să continuăm cu celelalte reviste selectate aleatoriu. Mai mult, pentru că accesul la biblioteca TCD se apropia de final, dar mai ales pentru că timpul pe care îl mai aveam la dispoziție pentru documentare era scurt, am fost nevoiți să ne limităm la accesarea revistelor la nivel public.

Prima implicație metodologică semnificativă produsă de această reconfigurare este legată de faptul că, în cazul tuturor acestor reviste, numai unele articole pot fi accesate pe Internet fără abonament, iar noi nu ne-am propus să ne abonăm. În consecință, cu excepția articolelor consultate la biblioteca TCD, am putut accesa integral doar articolele open access. În cazul tuturor celorlalte, cu minime excepții care sunt indicate în text, a trebuit să ne limităm la informațiile conținute în rezumate[5].

A doua implicație metodologică semnificativă a fost că, cu excepția American Journal of Political Science, pentru care am consultat toate edițiile ultimilor 5 ani, pentru toate celelalte am folosit doar numerele din 2019 (2020 pentru Journal of European Public Policy – v. nota 6) și din 2023.

În fine, fără legătură cu impasul pe partea de documentare, lista cuvintelor-cheie realizată inițial a fost completată consistent pe parcurs, pentru că apetitul progresist pentru cenzură prin monopolizarea cuvintelor este nesățios, așa cum se vede din Tabelul 1, care conține inventarul și frecvența cuvintelor cheie (328 de instanțieri ale celor aproximativ 200 de cuvinte și expresii în cele 225 de titluri selectate din totalul de 1 107).

Cititorul va avansa propriile concluzii referitoare la impactul acestor reașezări metodologice asupra relevanței demersului și a concluziilor.

Considerăm că implicațiile nu sunt în măsură să afecteze negativ demersul esențial. Asta pentru că articolul își propune în principal să indice o poziționare care trebuie avută în vedere de fiecare specialist în științe politice. Chiar dacă metodologia inițială nu ar fi suferit modificările menționate, articolul tot nu ar fi avut pretenția de a oferi imaginea completă a măsurii în care progresismul de secol XXI infuzează cercetarea politologică. Dacă va fi ca acest articol să-și atingă scopul, cu orice nouă lucrare pe care fiecare cititor o va scruta inclusiv pentru a decela dacă este redactată de pe poziția progresismului de secol XXI, analiza va fi dusă mai departe. În aceste condiții, faptul că acest articol acoperă, să spunem convențional, doar jumătate din ceea ce și-a propus inițial, nu are mare relevanță dacă avem o perspectivă mai amplă și mai importantă.

Facem precizarea că demersul nostru nu se referă la calitatea metodologică a articolelor respective. Faptul că au fost publicate într-una dintre revistele din top 5 mondial le exonerează a priori de orice suspiciune în acest sens. Nu ne-am ferit să ne expunem reacțiile, dar nici nu avansăm judecăți irefutabile cu privire la calitatea intrinsecă a articolelor selectate, cu atât mai mult cu cât pentru multe dintre ele nu am avut acces la textul integral. Ceea ce ne interesează pe noi este dacă articolele picură sau nu progresism în câmpul științelor politice.

Pentru derularea demersului, am folosit un mix de metode interpretative, completând cu o analiză cantitativă.

Reviste consultate și ani vizați

1.      American Political Science Review, 2019 și 2023 – acces liber sau rezumate; 2.      American Journal of Political Science, 2019-2023 – texte accesate integral la biblioteca Trinity College Dublin; 3.      Journal of European Public Policy, 2020 și 2023[6] – acces liber sau rezumate; 4.      The Journal of Politics, 2019 – numerele 1 și 2 – texte accesate integral la biblioteca Trinity College Dublin; numerele 3 și 4 – acces liber sau rezumate; 2023 – acces liber sau rezumate; 5.      British Journal of Political Science, 2019 și 2023 – acces liber sau rezumate

 

Cuvintele-cheie pentru selectarea articolelor

 

Categorii	Inventar	Frecvență cuvinte-cheie în titluri
Alteritate	immigrant(s), (anti)(im)migration, asylum, refugee(s) foreignness, strangers, intake, cosmopolitan, racism, racial(ised), racial(ly), (multi)racial, skin tone, ethnic(ity), minority, minorities, majority, white(ness), white supremacy, people of color, (anti)black, latino, Christmas, Crescents, religion, crosses, muslim, marginalised, stigmatized, exclusion, underrepresented, outsiders, (anti)discrimination, discriminatory, discriminate, segregation, far-right, bans, prohibitions, nationalism, extremists,  privilege, imbalances, polarization	124
Sex și Gen	gender, transgender, gender gap, gendered, gender-sensitive, gay, sexuality, LGBT, women, female, feminist, (modern) family, pregnancy, childbearing, father, parenthood, men, male, masculinised, patriarchal	72
Diversitate, Echitate și Incluziune	(in)equality, equity, inclusive, diversity, affirmative action, empowerment, quotas, egalitarianism, egalitarian roles, income distribution	37
Schimbări climatice	climate, climate change, climate activist, climate neutral, decarbonisation, climate justice, environment, renewable energy, carbon coalition, carbon regulation, pollution, clean energy	29
Identitate și reprezentare	representation, participation, disenfranchisement, vote turnout, nomination, voter preferences, identity, identities	26
Etică	fairness, behaviour, attitudes, emotional, insecurities, participatory, universal love, public ethics, guilt, (hate) crimes, historical responsibility, social rights, moral(ity)	24
Altele	restoring, colonizer, indigenous,  prejudice(d), Trump (era), Fox news, bias(ed), intersectional(ity), #metoo	16
Total		328

Tabelul 1: Inventarul și frecvența cuvintelor-cheie

Demersul

După stabilirea setului jurnalelor, am consultat toate volumele acestor publicații pentru anii vizați. Utilizând lista cuvintelor-cheie, care se îmbogățea adesea, am selectat articolele ale căror titluri conțineau cel puțin unul dintre termenii vizați de progresismul de secol XXI. Am indicat de asemenea elemente care evidențiază presiunea progresistă aparte asupra unui articol sau număr al publicației.

Am reprodus integral titlurile tuturor articolelor selectate, îngroșând termenul/termenii care a/au generat alegerea. Dacă niciun cuvânt din titlu nu este îngroșat înseamnă că selectarea a fost făcută pe baza termenilor apăruți în rezumat sau în textul propriu-zis, caz în care nu am contabilizat itemii în tabelul de frecvență.

În fine, am indicat prin „Da” sau „Nu” concluzia noastră referitor la fiecare articol selectat. Astfel, prin „Da” indicăm faptul că articolul vizat intră în categoria celor prin care științele politice sunt infuzate cu progresism; corespunzător, prin „Nu” indicăm faptul că articolul vizat nu intră în această categorie.

Sigur că există grade în care progresismul este prezent într-un articol sau în altul, după cum există și câteva situații în care abordarea progresistă este chiar combătută – implicit, este adevărat, dar este combătută. Există și articole impecabile în abordare, ce reprezintă un model pentru maniera în care un subiect pe care progresismul dorește să și-l aproprie poate fi tratat onest.

Am încercat să reducem cât mai mult posibil doza de subiectivism în abordare, care este teoretic implicită, aplicând grila de interpretare cât mai neutru posibil. Cititorul va aprecia gradul de întemeiere metodologică a demersului și se va raporta la prezentul articol în consecință.

În cazul unora dintre articole, am făcut scurte considerații fie pe subiectul pe care îl tratăm noi aici, fie pe subiectele tratate în acele articole, în conexiune sau nu cu tema articolului de față. Am făcut asta, pentru unele, deoarece sunt deplorabile din perspectiva demersului nostru. În cazul altora, pentru că, deși prin tema aleasă ar fi putut ușor să sucombe în progresism, sunt impecabile și din acest punct de vedere. Iar câtorva le-am acordat mai multă atenție decât celorlalte pentru că le-am considerat foarte interesante.

În cazul fiecărui articol selectat, pe care l-am accesat în regim public, am menționat „AL” (Acces Liber) sau „R” (Rezumat), pentru a indica dacă am avut acces la conținutul articolului sau doar la rezumat.

 

Partea a II-a

1. American Political Science Review

1.1. Volumul 113/2019, Numărul 1:  21 articole, selectat 4, din care 2 cu Da și 2 cu Nu

·         „Enhancing Electoral Equality: Can Education Compensate for Family Background Differences in Voting Participation?”, Karl-Oskar Lindgren, Sven Oskarsson and Mikael Persson

Nu (AL)

·         „Education and Anti-Immigration Attitudes: Evidence from Compulsory Schooling Reforms across Western Europe”, Charlotte Cavaille and John Marshall Da (R)

Consideră axiomatic faptul că anti-imigrația este rea în sine. Noi spunem că, trăind cu toții pe un grăunte de nisip pierdut într-un univers infinit, mișcarea populației inclusiv sub forma emigrării este firească și naturală. Asta însă nu înseamnă că în anumite condiții nu sunt îndreptățite manifestări civilizate și acțiuni legale, democratice, anti-imigrație.

·         „Public Attitudes toward Young Immigrant Men”, Dalston G. Ward Nu (R)

Deși în teorie bărbații imigranți tineri ar putea fi receptați în principal din perspectiva capacității de muncă, ei sunt percepuți ca un pericol prin prisma fenomenului violurilor comise de indivizi aparținând acestei categorii a imigranților.

Este unul dintre articolele al căror rezumat nu indică clar situarea autorului sau autorilor. Considerăm totuși că este o abordare neutră, pentru că dacă ar fi fost altfel, foarte probabil progresismul ar fi răzbătut inclusiv în rezumat.

·         „Effects of Divisive Political Campaigns on the Day-to-Day Segregation of Arab and Muslim Americans”, William Hobbs and Nazita Lajevardi

Da (R)

Numărul mesajelor postate de arabi și de musulmani pe rețele de socializare s-a redus odată cu ascensiunea politică a lui Trump.

1.2. Numărul 2: 20 articole, 6 selectate, din care 4 cu Da și 2 cu Nu

·         „Misdemeanor Disenfranchisement? The Demobilizing Effects of Brief Jail Spells on Potential Voters”, Ariel White

Nu (R)

Spre deosebire de albii condamnați, la negri se constată o demobilizare la vot post-încarcerare.

·         „Democratization and the Conditional Dynamics of Income Distribution”, Michael T. Dorsch and Paul Maarek

Da (R)

Reiese că inegalitatea veniturilor ar fi ceva rău în sine. Noi spunem că inegalitatea veniturilor ține de rezultate (outcomes), atât timp cât condițiile competiției sunt oneste. De aceea este firesc deseori să existe o debalansare. În plus, termenul democratizare sună foarte neconvingător în acest articol, ca de altfel în multe altele redactate de pe aceleași poziții ideologice.

De aceea noi avansăm aici termenul de „progrecrație/progrecratizare” (progrecracy/progrecratisation) ca să desemnăm maniera în care progresismul consideră că ar trebui să arate democrația în accepțiunea lor puternic ideologizată. O perspectivă în care libertăți fundamentale sunt mutilate, iar realități biologice sau sociale derivate din biologie sunt negate sau, cel puțin, sunt ignorate.

·         „How Do Immigrants Respond to Discrimination? The Case of Germans in the US During World War I”, Vasiliki Fouka

Da (AL)

Noi amintim că, conform manierei științifice în care se definește din punct de vedere sociologic normalitatea, discriminarea este, până la un punct, un fenomen sociologic (nu etico-moral) normal, așa cum sunt și furtul, crima, corupția și multe altele de acest fel. Asta pentru că se regăsesc cel puțin în majoritatea societăților considerate la un același moment al dezvoltării lor istorice. În consecință, discursul ar trebui proiectat pe versantul judecăților de existență. Dar autorul pleacă de la axioma că discriminarea este rea în sine, cantonându-se în zona judecăților de valoare. Sigur, ar fi putut evidenția, de exemplu, impactul economic negativ al demersului discriminator nemeritocratic, dar nu a mers în această direcție. În plus, lipsesc nuanțele în ce privește fenomenul asimilării, pe care îl indică deseori, dar de care nu se ocupă deloc.

·         „Diversity, Institutions, and Economic Outcomes: Post-WWII Displacement in Poland”, Volha Charnysh

Da (R)

Noi observăm că diversitatea este prezentată ca fiind bună în sine. Se decupează secvența economică pentru a se promova ideea, mai ales în cazul comunismului. Dar se ignoră, printre altele, costul social uriaș care încă este plătit masiv, mai ales în unele societăți postcomuniste,  cum este cea românească, de exemplu, din cauza radioactivității comunismului în cartierele de blocuri care nu doar că nu dispar, dar sunt multiplicate fără discernământ. Aglomerarea și amestecarea oamenilor precum cărțile de joc în aceste blocuri a adus diversitate, dar scopul vizat de comuniști, care a fost atins și care se perpetuează încă, era atomizarea socială[7].

·         „Does Exposure to the Refugee Crisis Make Natives More Hostile?”, Dominik Hangartner, Elias Dinas, Moritz Marbach, Konstantinos Matakos and Dimitrios Xefteris

Nu (AL)

·         „Cosmopolitan Immigration Attitudes in Large European Cities: Contextual or Compositional Effects?” Rahsaan Maxwell

Da (AL)

Se consideră că orice fel de imigrație, fie ea chiar masivă, este ceva firesc. De fapt, spunem noi, există numeroase variabile foarte relevante, care sunt ignorate deseori. Imigrația rezultată din libera circulație a cetățenilor UE în interiorul acesteia este un fenomen care nu poate fi analizat nediferențiat împreună cu imigrația din afara Europei. La fel, așa cum se arăta într-un articol deja indicat (Public Attitudes toward Young Immigrant Men) și cum se arată într-un altul pe care îl vom indica pe parcurs (Hate Crimes and Gender Imbalances: Fears over Mate Competition and Violence against Refugees), contează inclusiv structura pe vârste și sexe a populației migrante, la fel cum este relevant specificul zonelor de destinație (rural/urban) etc.

1.3. Numărul 3: 16 articole, 2 selectate, din care 1 cu Da și 1 cu Nu

·         „Deliberative Democracy in an Unequal World: A Text-As-Data Study of South India’s Village Assemblies”, Ramya Parthasarathy, Vijayendra Rao, and Nethra Palaniswamy

Da (R)

Noi spunem că este neîntemeiată utilizarea în titlu a termenului World alături de Unequal, cu scopul generalizării. Pentru progresiști, generalizarea este impardonabilă doar dacă este utilizată de alții, în special dacă este folosită împotriva lor. În plus, am fost destul de puțin surprins să aflu concluzia: în satele indiene vocea femeilor este mai slab și mai puțin auzită decât cea a bărbaților. Ar fi mai util să aflăm despre măsuri care ar putea face ca această realitate să fie câtuși de puțin atenuată progresiv, într-un ritm sesizabil.

·         „Policy Ideology in European Mass Publics, 1981–2016”, Devin Caughey, Tom O’Grady and Christopher Warshaw

Nu (R)

Subiectul predispunea puternic tratării în cheie progresistă, considerăm noi. Fiind un articol bazat pe analiza datelor, a fost posibilă abordarea echilibrată fără teama excesivă de a fi ostracizat ca autor pentru că nu te înscrii măcar implicit în linia progresistă.

1.4. Numărul 4: 14 articole, 1 selectat cu Nu

·         „Pitch Perfect: Vocal Pitch and the Emotional Intensity of Congressional Speech”, Bryce J. Dietrich, Matthew Hayes and Diana Z. O’Brien

Nu (AL)

Femeile membre ale Congresului american exprimă mai multă emoție în discursurile lor în Congres atunci când vorbesc despre femei, decât exprimă atunci când discută alte subiecte, sau decât exprimă bărbații membri ai Congresului atunci când se adresează oficial colegilor indiferent de subiect.

1.5. Volumul 117/2023, Numărul 1: 25 articole, 8 selectate, din care toate cu Da

·         „Canvassing the Gatekeepers: A Field Experiment to Increase Women Voters’ Turnout in Pakistan”, Ali Cheema, Sarah Khan, Asad Liaqat and Shandana Khan Mohmand

Da (AL)

În opinia noastră, aici avem o abordare cel puțin stranie a ideii de participare egală. Ideea este că femeile ale căror bărbați se lasă convinși să-și lase soțiile să voteze votează în număr mai mare decât cele care nu se află în această situație. Afirmația este în bună măsură tautologică dar asta nu pare să deranjeze. O întrebare cu sens ar fi: care este probabilitatea ca votul acelor femei – care au nevoie de acceptul bărbaților pentru a se prezenta la vot – să difere de ceea ce vor acei bărbați ca ele să voteze?

·         „The Effect of Gender on Interruptions at Congressional Hearings”, Michael G. Miller and Joseph L. Sutherland

Da (AL)

Ideea este că femeile sunt mai des întrerupte în timpul audierilor în Congresul american, iar frecvența întreruperilor crește și mai mult dacă subiectul în discuție are legătură cu femeile. Într-unul din articolele deja selectate (Pitch Perfect: Vocal Pitch and the Emotional Intensity of Congressional Speech) se arată că în Congres discursurile femeilor sunt mai emoționale atunci când discută despre femei. Dar, întrebăm noi, de ce nu ar fi chiar această tușă emoțională o cauză a întreruperilor mai dese? În plus, nu ni se spune dacă nu cumva întreruperile sunt provocate cel puțin parțial tot de femei sau dacă întreruperile nu au scopul de a încuraja discursul.

·         „Prejudiced When Climbing Up or When Falling Down? Why Some People of Color Express Anti-Black Racism”, Efrén Pérez, Crystal Robertson and Bianca Vicuña

Da (AL)

·         „«It’s Like Shouting to a Brick Wall»: Normative Whiteness and Racism in the European Parliament”, Johanna Kantola, Anna Elomäki, Barbara Gaweda, Cherry Miller, Petra Ahrens and Valentine Berthet

Da (AL)

·         „The Representational Consequences of Municipal Civil Service Reform”, Nicholas Kuipers and Alexander Sahn

Da (AL)

În Progressive Era, imigranții erau bine reprezentați la nivelul administrației. Noi considerăm că ceea ce duce articolul în zona progresismului de secol XXI este ideea că așa ar trebui să fie și acum, aducându-se ca argument că asta era practica atunci și acolo. Ideea reprezentării imigranților în administrație se autosusține în bună măsură. Dar, oare chiar nu ar fi nicio problemă dacă am ignora programatic tot ceea ce deosebește realitatea de astăzi de aceea de acum peste 100 de ani?

·         „Policing, Democratic Participation, and the Reproduction of Asymmetric Citizenship”,  Yanilda González and Lindsay Mayka

Da (AL)

·         „The Effect of Pregnancy on Engagement with Politics. Toward a Model of the Political Consequences Of The Earliest Stages Of Parenthood”, Elin Naurin, Dietlind Stolle and Elias Markstedt

Da (AL)

·         „Can’t We All Just Get Along? How Women MPs Can Ameliorate Affective Polarization in Western Publics”, James Adams, David Bracken, Noam Gidron, Will Horne, Diana Z. O’Brien and Kaitlin Senk

Da (AL)

1.6. Numărul 2, 25 articole, 10 selectate, din care 6 cu Da și 4 cu Nu

·         „When Do Männerparteien Elect Women? Radical Right Populist Parties and Strategic Descriptive Representation”, Ana Catalano Weeks, Bonnie M. Meguid, Miki Caul Kittilson and Hilde Coffé

Nu (AL)

Este adus în atenție un efect al democrației elective în care partidele, chiar și cele mai îndepărtate de centru, își nuanțează abordarea propunând candidați cumva surprinzători, pentru a atrage voturi ale unor categorii care nu îi votează de obicei. Iarăși un subiect care se preta consistent tratării în cheie progresistă, fără totuși ca asta să se întâmple.

·         „Armed Violence and Patriarchal Values: A Survey of Young Men in Thailand and Their Military Experiences”, Elin Bjarnegård, Anders Engvall, Srisompob Jitpiromsri and Erik Melander

Da (AL)

·         „Symbolic Refugee Protection: Explaining Latin America’s Liberal Refugee Laws”, Omar Hammoud-Gallego and Luisa Feline Freier

Nu (AL)

·         „Foundations of a New Democracy: Schooling, Inequality, and Voting in the Early Republic”, Tine Paulsen, Kenneth Scheve and David Stasavage

Nu (AL)

·         „Electoral Systems and Gender Inequality in Political News: Analyzing the News Visibility of Members of Parliament in Norway and the UK”, Gunnar Thesen and Tevfik Murat Yildirim

Da (AL)

·         „Facing Change: Gender and Climate Change Attitudes Worldwide”, Sarah Sunn Bush and Amanda Clayton

Da (AL)

În contextul articolului nostru, încercăm să ne abținem de la remarci malițioase, dar sunt articole precum acesta care provoacă nelimitat umorul sarcastic.

·         „Whitman’s Undemocratic Vistas: Mortal Anxiety, National Glory, White Supremacy”, Jack Turner

Da (AL)

Noi identificăm articolul ca fiind marcat puternic de presentism. Acesta este un termen avansat de Bruce Kuklick în 1972, cu sensul de interpretare a trecutului în concepte aplicabile doar prezentului. Progresismul de secol XXI are prezentismul în ADN, ceea ce se evidențiază în abordarea woke, de exemplu.

·         „Political Solutions to Discriminatory Behavior”, Thorbjørn Sejr Guul Nu (R)

• „Gender and the Influence of Proportional Representation: A Comment on the Peripheral Voting Thesis”, Dawn Langan Teele

Da (AL)

·         „White Americans’ Reactions to Racial Disparities in COVID-19”, Lafleur Stephens-Dougan

Da (AL)

1.7. Numărul 3, 27 articole, 7 selectate, din care 4 cu Da și 3 cu Nu

·         „Language, Skin Tone, and Attitudes toward Puerto Rico in the Aftermath of Hurricane Maria”, Viviana Rivera-Burgos

Da (R)

·         „Equality, Reciprocity, or Need? Bolstering Welfare Policy Support for Marginalized Groups with Distributive Fairness”, Andrej Findor, Matej Hruška, Roman Hlatky, Tomáš Hrustič and Zuzana Bošeľová

Nu (R)

·         „Ticketing and Turnout: The Participatory Consequences of Low-Level Police Contact”, Jonathan Ben-Menachem And Kevin T. Morris

Da (AL)

·         „Capture or Empowerment: Governing Citizens and the Environment in the European Renewable Energy Transition”, Kellan Anfinson

Da (AL)

·         „Laboratories of Democratic Backsliding”, Jacob M. Grumbach Nu (AL)

Noi observăm că discursul ar fi putut fi despre progrecrație^[8], dar nu este.

·         „The Perpetuity of the Past: Transmission of Political Inequality across Multiple Generations”, Karl-Oskar Lindgren and Sven Oskarsson

Nu (AL)

·         „Sanctuary after Asylum: Addressing a Gap in the Political Theory of Refuge”, Samuel Ritholtz and Rebecca Buxton

Da (AL)

1.8. Numărul 4: 22 articole, 5 selectate, din care 2 cu Da și 3 cu Nu

Toate articolele sunt open access (AL) în numărul acesta, foarte probabil ca parte a unei strategii de marketing.

·         „State Support for Religion and Government Legitimacy in Christian-Majority Countries”, Jonathan Fox and Jori Breslawski

Da

„Most assume that when governments support a religion, they do so in the hope that they will increase their legitimacy. However, a growing literature implies that support for religion may decrease a government’s legitimacy”. Așa începe, și sună interesant pentru că nu indică vreo religie anume. Pentru noi, firesc ar fi fost să ne arate cum se întâmplă asta în special în țările unde religia musulmană este (ultra)majoritară. Nu spunem că afirmația nu intrigă și în cazul țărilor unde religia creștină este (ultra)majoritară, deci investigația trebuia să le includă și pe ele. Dar, deși afirmația de început face referire la toate religiile, numai cea creștină este avută în vedere în articol. Titlul indica această concentrare contraintuitivă exclusiv pe creștinism, dar probabilitatea ca religia musulmană să nu fie deloc amintită în context era foarte redusă. Cu toate acesta, nici  muslim și nici islam nu apar în text.

·         „Antidote to Backsliding: Ethnic Politics and Democratic Resilience”, Jan Rovny

Nu

·         „The Politics of Respectability and Black Americans’ Punitive Attitudes”, Hakeem Jefferson

Nu

·         „Women Grab Back: Exclusion, Policy Threat, and Women’s Political Ambition”, Amanda Clayton, Diana Z. O’Brien and Jennifer M. Piscopo

Da

·         „Do Women Make More Protectionist Trade Policy?” Timm Betz, David Fortunato and Diana Z. O’Brien

Nu

Acest articol este un exemplu tipic de manieră de tratare onestă a unui subiect care se dorește monopolizat de progresismul de secol XXI. În loc să aclame, progresist, cât de bine este că femeile promovează politici protecționiste, autorii analizează faptul că femeile sunt mai înclinate către politici protecționiste decât sunt bărbații.

Un alt element relevant pentru modalitatea în care am derulat demersul în articolul nostru reiese din scorul rezultat pentru cele 5 articole selectate (două dintre ele chiar în acest număr), care o au printre autori pe Diana Z. O’Brien. Trei dintre aceste 5 articole au fost marcate de noi cu “Da”, iar două cu “Nu”. Dintre cele două articole publicate în acest număr, unul apare cu “Da”, iar celălalt cu “Nu”.

Răsare imediat o întrebare firească: este posibil ca o persoană să fie progresistă doar în anumite zile sau pe anumite subiecte? Răspunsul negativ derivă din caracteristicile propagandei progresismului de secol XXI, care încearcă să descurajeze orice manifestare a liberului arbitru, care le-ar putea contrazice dogma. Explicația constă în aceea că, deși un anumit autor nu este reprezentant al progresismului de secol XXI, dacă atunci când tratează subiecte care se doresc monopolizate de progresism nu se raportează explicit la ceea ce este nesustenabil în acea abordare, riscă să le sprijine demersul.

Este cunoscut faptul că progresiștii de secol XXI nu au nicio problemă în a promova atitudinea „cine nu este cu noi este împotriva noastră”. Constatăm însă că există și o altă insidioasă capcană progresistă în acest context: „cine nu ne combate este cu noi”. Desigur, cititorul se poate întreba dacă inserând această ultimă afirmație nu ne asumăm și noi afirmația imediat precedentă. Răspunsul este negativ, pentru că, deși constatăm că 3 dintre cele 5 articole ale Dianei O’Brien sunt catalogate “Da”, nu concluzionăm că autoarea este reprezentată a pogresismului de secol XXI. Dimpotrivă. Dar constatăm că, atunci când cineva ignoră poziția progresistă pe subiectele față de care aceasta este exprimată sistematic, articolul riscă să contribuie la infuzarea progresistă a științelor politice.

Astfel – raportându-ne exclusiv la specialiștii în științe politice, care nu sunt parte a progresismului de secol XXI –, articolul nostru vizează ambele ipostaze: cititori-autori. Este importantă formarea unui reflex, a unei permanente alerte pentru sesizarea oricărei lucrări care contribuie la infuzarea științelor politice cu progresism de secol XXI. Cel puțin la fel de relevant este ca atunci când se redactează o contribuție pe un subiect care este în atenția acestui curent sufocant, să nu se ignore punctele de vedere promovate de pe poziții ideologice, oricât de sofisticat ar fi eșafodajul metodologico-statistic care le înconjoară lipsa de întemeiere obiectivă.

2. American Journal of Political Science

Articolele au fost consultate integral la biblioteca TCD în perioada iunie-iulie 2023; excepție fac articolele din numerele 3 și 4 din 2023, accesate online în octombrie 2023. În cazul articolelor selectate din aceste două numere, am indicat la fiecare dacă am avut sau nu acces la textul integral

 

2.1. Volumul 63/2019, Numărul 1: 14 articole, 2 selectate, din care 1 cu Da și 1 cu Nu

·         „Racial or Spatial Voting? The Effects of Candidate Ethnicity and Ethnic Group Endorsements in Local Elections”, Cheryl Boudreau, Christopher S. Elmendorf and Scott A. MacKenzie

Nu

·         „All Male Panels? Representation and Democratic Legitimacy”, Amanda Clayton, Diana Z. O’Brien and Jennifer M. Piscopo

Da

2.2. Numărul 2: 13 articole, 4 selectate, din care 2 cu Da și 2 cu Nu

„The effectiveness of a racialised counterstrategy”, Antoine J. Banks and Heather M. Hicks

Nu

·         „Preventing prevention”, Sean Gailmard and John W. Patty

.

Da

Schimbările climatice actuale ar putea fi „semnificativ” atenuate, iar altele ar putea fi prevenite. Nu comentez aici pentru că mi-am exprimat poziția pe acest subiect în articolul Ipocrizia ca ideologie a raționalității pure. Progresismul și Războiul[9].

·         „Exemplary lives and the normative theory of culture”, Jeffrey Church Da

• „Do social rights affect social outcomes?”, Christian Bjørnskov and Jacob Mchangama

Nu

Este unul dintre foarte puținele articole selectate, în care am găsit o poziție de natură antiprogresistă în sine, deși nu este asumată ca atare de autori. “While the UN and NGOs are pushing for global judicialization of economic, social, and cultural rights (ESCRs), little is known of their consequnces.” “… we found no robust evidence of positive effects of ESCRs.”

Autorii arată chiar că există multe efecte secundare ale acestei abordări.

Deloc surprinzător, spunem noi, pentru că atunci când privești un drept, oricare ar fi acesta, ca fiind înăscut, adică parte a naturii, nu a culturii, ești consistent îndepărtat de realitate.

2.2. Numărul 3: 13 articole, 5 selectate, din care 1 cu Da și 4 cu Nu

·         „Does Direct Democracy Hurt Immigrant Minorities? Evidence from Naturalization Decisions in Switzerland”, Jens Hainmueller and Dominik Hangartner

Nu

·         „Valence, elections, and legislative institutions”, John W. Patty, Constanze F. Schibber, Elizabeth Maggie Penn and Brian F. Crisp

Nu

·         „Direct Democracy and Women‘s Political Engagement”, Jeong Hyun Kim Da ·         „Descriptive and Substantive Representation in Congress: Evidence from 80,000 Congressional Inquiries”, Kenneth Lowande, Melinda Ritchie and Erinn Lauterbach

Nu

·         „When Diversity Works: The Effects of Coalition Composition on the Success of Lobbying Coalitions”. Wiebke Marie Junk

Nu

2.3. Numărul 4: 16 articole, 5 selectate, din care 1 cu Da și 4 cu Nu

·         „Is Temperature Exogenous? The Impact of Civil Conflict on the Instrumental Climate Record in Sub-Saharan Africa”, Kenneth A. Schultz and Justin S. Mankin

Nu

·         „Alien Citizens and the Canonical Immigrant: Do Stigmatized Attributes Affect Latina/o Judgment about Discrimination?”, Bradford Jones, Kristina Flores Victor and David Vannette

Nu

·         „Do inheritance customs affect political and social inequality?” Anselm Hager and Hanno Hilbig

Nu

O abordare interesantă, contraprogresistă, chiar dacă autorul nu asumă asta explicit: „counterintuitively, equitable inheritance customs positively predict income inequality. (…) equitable inheritances level the playing field by rewarding talent, not status”.

·         „Discursive exit”, Laura Montanaro Da ·         „The Party’s Primary Preferences: Race, Gender, and Party Support of Congressional Primary Candidates”, Hans J.G. Hassell and Neil Visalvanich

Nu

2.4. Volumul 64/2020, Numărul 1: 12 articole, 4 selectate, din care 1 cu Da și 3 cu Nu

·         „More Effective Than We Thought: Accounting for Legislative Hitchhikers Reveals a More Inclusive and Productive Lawmaking Process”, Andreu Casas, Matthew J. Denny and John Wilkerson

Nu

Deși în titlu apare termenul inclusive, acesta nu se mai regăsește în corpul articolului.

·         „Women’s Authority in Patriarchal Social Movements: The Case of Female Salafi Preachers”,. Richard A. Nielsen

Da

În societățile sau grupurile patriarhale, bărbații încurajează femeile să-și facă auzită vocea atunci când acestea le promovează mesajele. Noi avem aici o confirmare a validității ideii pe care o am exprimat-o în cazul altui articol selectat (Canvassing the Gatekeepers: A Field Experiment to Increase Women Voters’ Turnout in Pakistan): dacă prezența femeilor la vot este condiționată de decizia bărbaților acestora, atunci foarte probabil marea majoritate a lor vor vota așa cum le vor dicta ei.

Potrivit autorilor, femeile ar fi mai credibile pentru părți ale audienței care nu sunt foarte permeabile dacă mesajul este transmis de bărbați, pentru că dacă e promovat de femei ar exista cel puțin aparent o contradicție cu propriul interes al femeilor. Concluzia – nu tocmai credibilă în opinia noastră, atât timp cât bărbații continuă să controleze accesul în arena publică – este că de fapt depinde numai de femei cum vor folosi această oportunitate de a vorbi celorlalți.

·         „Does the @realDonaldTrump Really Matter to Financial Markets?”, Allyson L. Benton and Andrew Q. Philips

Nu

·         „Cosmopolitan patriotism as a civic ideal”, Lior Erez and Cécile Laborde Nu

2.5. Numărul 2: 14 articole, 3 selectate, toate cu Nu

·         „The mobilising effect of parties’ moral rhetoric”, Jae-Hee Jung

·         „Crashing the Party? Elites, Outsiders, and Elections”, Peter Buisseret and Richard Van Weelden ·         „Strategic candidate entry and Congressional elections in the era of Fox News”, Kevin Arceneaux, Johanna Dunaway, Martin Johnson and Ryan J. Vander Wielen

2.6. Numărul 3: 18 articole, 7 selectate, din care 1 cu Da și 6 cu Nu

·         „Cultivating Clients: Reputation, Responsiveness, and Ethnic Indifference in India’s Slums”, Adam Michael Auerbach and Tariq Thachil

Nu

·         „Donors, Primary Elections, and Polarization in the United States”, Jordan Kujala Nu ·         „Universal Love or One True Religion? Experimental Evidence of the Ambivalent Effect of Religious Ideas on Altruism and Discrimination”, Lisa Hoffmann, Matthias Basedau, Simone Gobien and Sebastian Prediger

Nu

Acesta este un articol cu privire la care cu greu ne abținem să nu fim sarcastici. Ideea unei singure religii adevărate crește discriminarea intergrup, în timp ce una a iubirii universale permite tratamentul egal. S-ar părea (deci nu e chiar sigur, observăm noi) că promovarea toleranței religioase ar fi crucială în evitarea conflictelor.

·         „A Public Ethics of Care for Policy Implementation”, Daniel Engster Nu ·         „Beaurocratic Responsiveness to LGBT Americans”, Kenneth Lowande and Andrew Proctor

Nu

Autorii nu au găsit dovezi ale discriminării sistematice împotriva cuplurilor de același sex din perspectiva conformării celor din instituțiile statului față de regulile privind oferirea certificatelor de căsătorie. Au identificat, totuși, o mai mare deschidere față de cuplurile de lesbiene comparativ cu cea manifestată față de cuplurile de homosexuali.

Ideea absenței discriminării sistematice vine în sprijinul ideii avansate de noi în Ipocrizia ca ideologie a raționalității pure. Progresismul și Războiul[10], unde arătam pe subiect că heterosexualii nu se opun în general exercitării drepturilor firești ale minorităților sexuale, dar acceptă mult mai greu manifestările care intră în zona prozelitismului (paradele, manifestările pride, așa-zisa educație sexuală etc.).

·         „Identity as Dependent Variable: How Americans Shift Their Identities to Align with Their Politics”, Patrick J. Egan

Nu

·         „At-Large Elections and Minority Representation in Local Government”, Carolyn Abott and Asya Magazinnik

Da

2.7. Numărul 4: 19 articole, 4 selectate, din care 1 cu Da și 3 cu Nu

·         „Do Gender Quotas Hurt Less Privileged Groups? Evidence from India”, Varun Karekurve-Ramachandra and Alexander Lee

Nu

• „Equity and political economy in Thomas Hobbes”, Lee Ward

Nu

·         „Adjusting for confounding with text marching”, Margaret E. Roberts, Brandon M. Stewart and Richard A. Nielsen

Nu

Este foarte echilibrată abordarea. Mai întâi indică autori care (în spiritul progresismului, afirmăm noi) spun că, în domeniul relațiilor internaționale, dacă un același articol publicat de o femeie este citat mai puțin decât ar fi fost citat dacă ar fi fost publicat de un bărbat, asta ar fi cauzată de prejudecățile cu privire la sex. Numai că, arată autorii studiului vizat aici, s-ar putea să fie de fapt nu o prejudecată legată de gender, ci rețineri cu privire la subiecte sau la metodologie.

·         „Observed without sympathy: Adam Smith on inequality and spectatorship”, Kristen R. Collins

Da.

2.8. Volumul 65/2021, Numărul 1: 16 articole, 4 selectate, din care 3 cu Da și 1 cu Nu

·         „Does Affirmative Action Worsen Bureaucratic Performance? Evidence from the Indian Administrative Service”, Rikhil R. Bhavnani and Alexander Lee

Da.

Noi spunem că autorii au ales tema în vederea promovării concluziei. Afirmă mai întâi că datele arată că birocrații indieni recrutați prin affirmative action nu ar performa mai rău decât ceilalți. Deși ei au ca studiu de caz India, lasă să se înțeleagă că prin acest articol răstoarnă în absolut ideea că prin recrutarea pe baza affirmative action scade calitatea actului administrativ. Asta deși la final spun că totuși se poate să și scadă uneori.

·         „The real winner’s curse”, Leopoldo Fergusson, Pablo Querubin, Nelson A. Ruiz and Juan F. Vargas

Nu

Autorii nu sunt de acord cu cei care afirmă că atunci când grupuri violente, anterior excluse, ajung să fie reprezentate, sau ajung la putere, tendința către violență scade. Asta pentru că elitele îi atacă pe cei ieșiți din zona de excludere, ceea ce atrage mai multă violență.

·         „Supply change linkages and the extended carbon coalition”, Jared Cory, Michael Lerner and Iain Osgood

Da

·         „Labor unions and white racial politics”, Paul Frymer and Jacob M. Grumbach Da

2.9. Numărul 2: 16 articole, 3 selectate, din care 2 cu Da și 1 cu Nu

·         „Gender quotas and international reputation”, Sarah Sunn Bush and Pär Zetterberg Da

Este un fel aparte de virtue signaling la nivelul statelor.

·         „How (Not) to Use the History of Political Thought for Contemporary Purposes”, Adrian Blau

Nu

Acesta este un articol care (implicit, desigur) combate elegant dar ferm abordarea prezentistă[11] atât de des folosită de progresiști.

·         „Judicial Reshuffles and Women Justices in Latin America”, Ignacio Arana Araya, Melanie M. Hughes and Aníbal Pérez-Liñán Da

Deși autorii urmează o linie explicit echilibrată, implicit și probabil involuntar promovează abordarea progresistă atunci când, utilizând sintagma gender equality, nu specifică dacă se referă la equality of opportunities sau la equality of outcome. Distincția este foarte importantă, pentru că ideea de egalitate a oportunităților ne păstrează în universul de discurs al feminismului, care nu poate fi combătut de nicio persoană onestă, dar presiunea în direcția egalizării rezultatelor ne duce în zona feminismului radical, militant, care este o consistentă parte integrantă a progresismului de secol XXI și care nu este deloc frecventabil de cei care se respectă.

2.10. Numărul 3: 14 articole, 3 selectate, din care 2 cu Da și 1 cu Nu

·         „Father Founders: Did Child Gender Affect Voting at the Constitutional Convention?”, Jeremy C. Pope and Soren J. Schmidt

Da

Uneori este foarte greu de intuit de noi filiația logică, ideatică, ce duce la selectarea subiectelor pentru unele articole. Este și cazul acestui studiu. Cum influența genul copilului de acasă votul în 1787? Autorii răspund referindu-se la maniera în care bărbații se raportau la femei, subliniind că socializarea trebuie avută în vedere de la o generație la alta.

Dar, întrebăm noi, cum vota cineva care avea nu doar fată sau fete ci și un băiat, sau băieți? Reformulând: cum ar fi influențat votul faptul că ai fi avut fată sau fete, dacă aveai (și) măcar un băiat? Mister!

·         „Does Economic Inequality Drive Voters’ Disagreement about Party Placement?”, Taishi Muraoka and Guillermo Rosas

Nu

·         „How Does Minority Political Representation Affect School District Administration and Student Outcomes?”, Vladimir Kogan, Stéphane Lavertu and Zachary Peskowitz

Da

Autorii spun că, atunci când vorbim de albi și de minorități, dacă ar exista cel puțin un reprezentant al minorității în conducerea școlii s-ar face o diferență la nivelul rezultatelor școlare ale elevilor aparținând minorității. Nici după lecturarea articolului nu considerăm că această idee poate indica o legitate. Atunci când realitatea justifică măsura, reprezentarea minorităților în structurile de conducere este un act de normalitate și poate produce efecte pozitive în multe zone. Dar de aici până la axiomatica influențare a nivelului rezultatelor școlare este cale lungă.

2.11. Numărul 4: 15 articole, 5 selectate, din care 2 cu Da și 3 cu Nu

·         „Partisan-Motivated Evaluations of Sexual Misconduct and the Mitigating Role of the #MeToo Movement”, Samara Klar and Alexandra McCoy

Da

Autorii pleacă de la locul comun care spune că mișcările sociale pot induce reflecție în rândul alegătorilor. Dar, ne întrebăm: #MeToo poate fi un exemplu pozitiv? Fie și numai cazul Christine Blasey Ford vs Brett Kavanaugh ar fi trebuit să fie suficient pentru a discredita complet această mișcare. Dar amploarea infuzării progresiste aici se vede în aceea că, în Congresul american, 100% din luările de poziție față de #MeToo ale democraților au fost pozitive, în timp ce 12% din republicani au ridicat totuși, timid, două degete și au spus, probabil șoptit, că totuși această strategie poate fi folosită mult prea ușor ca armă, prin ridicarea unor false acuzații.

Nu putea lipsi din acest cadru nici Black Lives Matter. În raport cu această mișcare cel puțin la fel de dubitabilă ca #MeToo, fie și numai pentru că de fapt all lives matter, tot 100% dintre democrați au susținut-o, în timp ce republicanii au făcut asta în proporție de numai 7%.

·         „Do politicians discriminate against internal migrants? Evidence from Nationwide Field Experiments in India”, Nikhar Gaikwad and Gareth Nellis

Nu

·         „Multidimensional representation”, Fabio Wolkenstein and Christopher Wratil Nu ·         „American Politics in Two Dimensions: Partisan and Ideological Identities versus Anti-Establishment Orientations”, Joseph E. Uscinski, Adam M. Enders, Michelle I. Seelig, Casey A. Klofstad, John R. Funchion, Caleb Everett, Stefan Wuchty, Kamal Premaratne and Manohar N. Murthi

Nu

Este un articol echilibrat, deși subiectul putea fi ușor deturnat în zona progresismului.

·         „Earned Income and Women’s Segmented Empowerment: Experimental Evidence from Jordan”, Carolyn Barnett, Amaney A. Jamal and Steve L. Monroe

Da

Este un studiu de caz pe Iordania în care se prezintă în mod corect faptul că, acolo, normele patriarhale descurajează femeile să se angajeze în muncă plătită, pentru că asta ar trage modificări ale statutului acestora. Observăm însă că, atunci când redactează concluziile, autorii le prezintă fără nicio justificare ca și cum ar fi valabile oriunde, adică nu mai fac referire la Iordania sau la alte țări cu practici similare, eventual tot cu religie islamică (ultra)majoritară.

2.12. Volumul 66/2022, Numărul 1: 16 articole, 2 selectate, din care 1 cu Da și 1 cu Nu

Acest număr este în totalitate AL, foarte probabil din rațiuni de marketing.

·         „Ascriptive Characteristics and Perceptions of Impropriety in the Rule of Law: Race, Gender, and Public Assessments of Whether Judges Can Be Impartial”, Yoshikuni Ono and Michael A. Zilis

Nu

Acest articol este un exemplu al modului în care subiecte pe care progresismul încearcă să le monopolizeze – în sensul că luptă să impună o manieră unică, ideologizată de raportare la ele – pot fi tratate și onest, nu doar impecabil metodologic. Autorii arată că prejudecățile nu sunt monopolul unora ci marchează toate părțile. Persoanele de stânga, în SUA, tind să îi evalueze negativ pe judecătorii albi bărbați, în timp ce persoanele de dreapta fac asta raportat la judecătorii femei și la cei hispanici.

·         „Christmas, Crescents, and Crosses: When Is Symbolic Religious Establishment Permissible?”, Aurélia Bardon

Da

2.13. Numărul 2: 16 articole, 3 selectate, din care 1 cu Da și 2 cu Nu

·         „District Magnitude and Female Representation: Evidence from Argentina and Latin America”, Adrián Lucardi and Juan Pablo Micozzi

Da

Autorii discută despre influența instituțiilor electorale doar asupra reprezentării femeilor, deși, spunem noi, firesc ar fi fost ca demersul să includă și efectele asupra reprezentării bărbaților. Concluzia lor este că nu se poate spune că dimensiunea circumscripției are influență asupra reprezentării femeilor.

·         „Deepening or Diminishing Ethnic Divides? The Impact of Urban Migration in Kenya”, Eric Kramon, Joan Hamory, Sarah Baird, Edward Miguel

Nu.

·         „Hate Crimes and Gender Imbalances: Fears over Mate Competition and Violence against Refugees”, Rafaela Dancygier, Naoki Egami, Amaney Jamal and Ramona Rischke

Nu.

Și acest excelent articol arată cum subiecte acaparate de progresism pot fi tratate impecabil de către cercetători. În plus, deși foarte puține articole ale sale sunt open access, jurnalul găzduiește articolul în acest regim. Asta se petrece puțin mai mult pentru articolele care sunt elaborate de pe poziții progresiste, așa cum arătăm în tabelul 4.

„As such, we argue, and our evidence underscores, that mating and marriage markets should be firmly incorporated into theories of immigrant conflict and integration. (…) We find that integration can be double-edged: Eroding intergroup boundaries in the partner market provoke a native backlash, thereby harming integration in other ways. (…) Germany has largely allocated refugees in proportion to locations’ population size. (…) Allocation schemes that prioritize proportionality may end up presenting acute dangers to refugees”.

2.14. Numărul 3: 16 articole, 7 selectate, din care 2 cu Da și 5 cu Nu

·         „Racial Identity, Group Consciousness, and Attitudes: A Framework for Assessing Multiracial Self-Classification, Lauren D. Davenport, Shanto Iyengar and Sean J. Westwood

Da

Abordarea este solidă logic și metodologic. Autorii spun că cei care sunt mixați (albi cu asiatici sau albi cu negri) tind în chestiunile politice care privesc elemente de natură rasială să se alinieze mai degrabă background-ului minoritar. Totuși, am încadrat textul în zona celor care picură progresism în științele politice pentru că, la final, autorii au introdus niște referiri specific progresiste referitoare la Trump și la BLM, care nu au nicio legătură cu articolul.

·         „The Unequal Distribution of Opportunity: A National Audit Study of Bureaucratic Discrimination in Primary School Access”, Asmus Leth Olsen, Jonas Høgh Kyhse-Andersen and Donald Moynihan

Da

Autorii au creat un experiment complicat, care a presupus eforturi demne de un subiect tratat neprogresist. În Danemarca, au trimis solicitări pentru a înscrie copii la școală, folosind pentru fiecare școală atât un nume danez cât și unul musulman. Au primit același număr de răspunsuri pentru fiecare nume, de la o aceeași școală, dar, per total, favorabile au fost 25% pentru numele daneze și 15% pentru cele musulmane. În plus, în cazul numelor musulmane ar fi constatat o presiune administrativă mai mare decât în cazul numelor daneze, din cauza existenței unor întrebări suplimentare.

Pentru noi, o diferență de rată de 25/15 nu indică discriminarea. 25/15 înseamnă că pot exista multe alte criterii care concură la decizie și nu e deloc clar că definitoriu este cel legat de etnie. Foarte posibil (iar această practică există, de exemplu, și în Irlanda) în fiecare localitate unele școli sunt mai mixte etnic decât altele. Dar ceea ce contează cu adevărat în context este faptul că niciun copil, indiferent de etnie, nu rămâne în afara sistemului școlar.

La finalul articolului se arată că, după ce au primit primul răspuns de la școli, le-au transmis acestora că renunță la solicitare. Deci nici măcar nu știm dacă cel puțin unele dintre școli nu ar fi revenit și ar fi dat un răspuns pozitiv în momentul în care s-ar fi eliberat un loc, sau ar fi primit o suplimentare a locurilor. Decizia de anulare a solicitărilor aprobate este foarte întemeiată. Total neîntemeiat este faptul că nu s-au raportat la potențialele consecințe ale acestei decizii asupra rezultatelor.

·         „What was the point of equality? Elizabeth S. Anderson Nu ·         „Party Nomination Strategies in List Proportional Representation Systems”, Peter Buisseret, Olle Folke, Carlo Prato and Johanna Rickne

Nu.

·         „Public Money Talks Too: How Public Campaign Financing Degrades Representation”, Mitchell Kilborn and Arjun Vishwanath

Nu

·         „Making Unequal Democracy Work? The Effects of Income on Voter Turnout in Northern Italy”, Jerome Schafer, Enrico Cantoni, Giorgio Bellettini, Carlotta Berti Ceroni

Nu.

·         „The Nature of Affective Polarization: Disentangling Policy Disagreement from Partisan Identity, Nicholas Dias and Yphtach Lelkes

Nu

2.15. Numărul 4: 14 articole, 2 selectate, ambele cu Nu

·         „Pliable Prejudice: The Case of Welfare”, Paul Goren

Nu

·         „What Do We Learn about Voter Preferences from Conjoint Experiments?”, Scott F. Abramson, Korhan Kocak, Asya Magazinnik

Nu.

2.16. Volumul 67/2023, Numărul 1: 15 articole, 0 selectate

2.17. Numărul 2: 15 articole, 3 selectate, din care 3 cu Da și 0 cu Nu

·         „The Hijab Penalty: Feminist Backlash to Muslim Immigrants”, Donghyun Danny Choi, Mathias Poertner and Nicholas Sambanis

Da

Ideea generală este că imigranții, în special cei musulmani, sunt buni în sine, iar nativii trebuie să fie mai omenoși și să nu se mai împiedice de manifestările culturale ale celorlați. Asta fără să se specifice care ar fi acele manifestări ce ridică de obicei probleme și cum se raportează acestea la valorile și la practicile nativilor. Se spune că ar trebui să lase și unii și alții, probabil ca să fie bine, să nu fie rău.

Articolul debutează cu o generalizare: „Why do native Europeans discriminate against Muslims immigrants?” și promovează un truism pe post de idee-concluzie: „When natives and immigrants share ideas about valued social norms, discrimination is reduced and ascriptive traits of ethnoreligious difference become less important.” Asta se poate întâmpla numai dacă valorile nativilor nu sunt ignorate. Numai că nu de puține ori în Europa, în special de către imigranții musulmani, valorile nativilor sunt ignorate, iar uneori sunt chiar negate.

Finalul este apoteotic: „Differences in ethnic, racial, or linguistic traits can be overcome, but citizens will resist abandoning longstanding norms and ideas that define their identities in favor of a liberal accomodation of the values of others.”

·         „Strength in Numbers: How Women’s Groups Close India’s Political Gender Gap”, Soledad Artiz Prillaman

Da.

Abordarea generală este corectă pentru că, spunem noi, într-adevăr, nu e de ajuns să ai norme pentru emanciparea femeilor, dacă practicile nu se schimbă corespunzător acestora. Problema în cazul acestui articol, ca în cazul multor altora, este militantismul, care parazitează discursul științific. Aici, bărbații nu sunt blamați explicit (deși blamul este îndreptățit în acest caz, spunem noi), dar este clar că ei sunt cauza problemei, pentru că impun reguli femeilor. Concluzia este dincolo de interpretări nesarcastice: existența într-un anumit spațiu a normelor pentru emanciparea femeilor arată că bărbații de acolo au fost aduși în zona potrivită, iar pasul decisiv – integrarea femeilor în cluburi specifice – trebuie făcut cât mai repede, ei nemaiavând cum să reacționeze negativ.

·         „Observational Equivalence in Explaining Attitude Change: Have White Racial Attitudes Genuinely Changed?” Andrew M. Engelhardt

Da

2.18. Numărul 3: 20 articole, 5 selectate, din care 3 cu Da și 2 cu Nu

·         „Mobilizing the Underrepresented: Electoral Systems and Gender Inequality in Political Participation”, Øyvind Søraas Skorge

Da (AL)

„…despite equality in the right to vote, equality in voting did not ensue”.

Este dincolo de puterea noastră să ne abținem de la sarcasm când ne referim la teza promovată și prin acest articol. În consecință, spunem că ar trebui generalizate cotele de reprezentare pentru cât mai multe categorii ale populației (luând ca reper infailibil rezultatele celui mai recent recensământ al populației) organizând periodic o loterie pentru desemnarea reprezentanților fiecărei categorii, introducându-i în urnă pe toți cei care îndeplineau condițiile pentru a avea drept de vot în perioada în care se practica votarea. Cu specificarea că exercitarea funcției publice eligibile trebuie să fie obligatorie pentru cei selectați.

Atât populiștii cât și progresiștii – dacă ipocrizia nu ar fi condiția esențială pentru accesul lor (sau al celor pe care îi sprijină) la funcțiile eligibile – ar trebui să promoveze furibund această aberație care nu este altceva decât rezultatul unei inferențe logice care pleacă de la ideile pe care ei le promovează public. Noi catalogăm ca incorect faptul că doar unii pot beneficia de pe urma speculării redusei capacități sau chiar incapacității de judecare a unei mari părți a populației. Această incapacitate este o adevărată resursă naturală a fiecărui popor, ale cărei beneficii ar trebui distribuite în fiecare țară prin menționata loterie.

·         „Corporate Board Quotas and Gender Equality Policies in the Workplace”, Audrey Latura and Ana Catalano Weeks

Da (AL)

·         „Risk Aversion and the Gender Gap in the Vote for Populist Radical Right Parties”, Odelia Oshri, Liran Harsgor, Reut Itzkovitch-Malka and Or Tuttnauer

Nu (AL)

„We contend that the decision to vote for a PRRP[12] is contingent on an individual’s propensity for risk-taking, which is known to be gendered”.

·         „Restoring Anáhuac: Indigenous Genealogies and Hemispheric Republicanism in Postcolonial Mexico”, Arturo Chang

Da (R)

·         „Listening to Strangers, or: Three Arguments for Bounded Solidarity”, Nathan Pippenger

Nu (R)

„Bounded solidarity has recently been criticized on the grounds that it valorizes homogeneity, arbitrarily prioritizes compatriots over outsiders, and is ultimately unnecessary to democracy. In response, defenders argue that solidarity is valuable because it supports the welfare state or a republican ideal of nondomination. This article argues that such defenses fail to demonstrate that bounded solidarity is not superfluous in the way that critics have claimed, leaving the ideal vulnerable to dismissal”. 

 

2.19. Numărul 4: 19 articole, 4 selectate, din care 1 cu Da și 3 cu Nu

·         „Is Affective Polarization Driven by Identity, Loyalty, or Substance?”, Lilla V. Orr, Anthony Fowler and Gregory A. Huber

Nu (AL)

·         „The Real Possibility of Physical Killing: A Feminist Critique of Carl Schmitt”, Robyn Marasco

Nu (R)

Noi observăm cât de mult ne atrage atenția un fapt care ar fi trebuit să fie banal, dar care a ajuns excepțional: într-un articol care are feminist în titlu, autorul face mai-mult-decât-cuvenita distincție între feminism și feminism radical.

·         „How Threats of Exclusion Mobilize Palestinian Political Participation”, Chagai M. Weiss, Alexandra A. Siegel and David Romney

Nu (R)

·         „Learning to be Unbiased: Evidence from the French Asylum Office”, Mathilde Emeriau

Da (AL)

 

3. Journal of European Public Policy

 

3.1. Volumul 27/2020, Numărul 1: 8 articole, 0 selectate

 

3.2. Numărul 2: 8 articole, 2 selectate, ambele cu Nu

·         „Labour market dualism and immigration policy preferences”, Sergi Pardos-Prado Nu (R) ·         „Responding to far right challengers: does accommodation pay off?” Jae-Jae Spoon

Nu (R)

3.3. De la Numărul 3 la 5: cu câte 8 articole, niciunul nu a fost selectat

 

3.4. Numărul 6: 9 articole, 1 selectat cu Nu

·         „Emotional reactions to immigration and support for EU cooperation on immigration and terrorism”, Cengiz Erisen, Sofia Vasilopoulou and Cigdem Kentmen-Cin

Nu (AL)

3.5. Numărul 7: 10 articole, 3 selectate, toate cu Nu

·         „Parties, governments and the integration of immigrants”, Lasse Aaskoven Nu (R) ·         „How morality politics determine morality policy output – partisan effects on morality policy change”, Christian Adam, Christoph Knill and Emma T. Budde

Nu (R)

Subiectul era de interes pentru noi, dar din rezumat nu era clar cum este tratat. Nu am avut acces liber la acest articol, dar am găsit integral o versiune mai veche^[13] așa că am inferat concluzia și pentru articolul din 2019.

·         „Contested solidarity in the Euro crisis and Europe’s migration crisis: a discourse network analysis”, Stefan Wallaschek

Nu (R)

3.6. Numărul 8 și 9: 11 și respectiv 9 articole, cu 0 selectate

 

3.7. Numărul 10: 8 articole, cu 1 selectat cu Nu

·         „Convergence, capitalist diversity, or political volatility? Immigration policy in Western Europe”, Erica Consterdine and James Hampshire

Nu (R)

3.8. Numărul 11: 8 articole, 0 selectate

 

3.9. Numărul 12: 7 articole, 2 selectate, din care 1 cu Da și 1 cu Nu

·         „Do burqa bans make us safer? Veil prohibitions and terrorism in Europe”, Nilay Saiya

Da (R)

În statele unde se interzice burka, radicalismul înflorește. Noi interpretăm asta ca transmițând mesajul: “lăsați-ne în pace, pentru că dacă nu, va fi mai repede altfel”! E ca un fel de amenințare, de șantaj. Nu din partea autorilor articolului, desigur. Dar concluzia ne duce acolo, dacă ne gândim la resorturile care genereză această realitate pe care autorii o devoalează. Fenomenul este firesc, spunem noi, pentru că în general cei mai ortodocși sunt mai predispuși radicalizării.

·         „Unity in diversity? Polarization, issue diversity and satisfaction with democracy”, Julian M. Hoerner and Sara B. Hobolt

Nu (R)

3.10. Volumul 30/2023, Numărul 1: 9 articole, 2 selectate, ambele cu Nu

·         „How does income inequality affect the support for populist parties?” Lukas F. Stoetzer, Johannes Giesecke and Heike Klüver

Nu (R)

·         „Patterns of coordination in the European Commission: an analysis of interservice consultations around climate change adaptation policy (2007–2018)”, Jeroen J. L. Candel, Sebastiaan Princen and Robbert Biesbroek

Nu (R)

3.11. Numărul 2[14]: 10 articole, 1 selectat cu Nu

·         „The gender gap in support for governments during the COVID crisis”, Jacopo Mazza and Marco Scipioni

Nu (AL)

Subiectul se preta abordării progresiste, dar a fost tratat neutru: „In conclusion, in a context of a generalised drop in support for European governments women have withdrawn their support more sharply than men. This shift has been mostly driven by women employed in the labour market who have been at the receiving end of the most severe economic consequences of the COVID crisis”.

3.12. Numărul 3[15]: 8 articole, 8 selectate, toate cu Da

·         „Climate policy: from complexity to consensus?”, Elin Lerum Boasson and Michaël Tatham ·         „The durability–flexibility dialectic: the evolution of decarbonisation policies in the European Union”, Andrew J. Jordan and Brendan Moore ·         „From emissions trading to the European Green Deal: the evolution of the climate policy mix and climate policy integration in the EU”, Sebastian Oberthür ·         “What drives engagement in the Clean Energy Ministerial? An assessment of domestic-level factors”, Jale Tosun and Adrian Rinscheid ·         „Re-examining policy stability in climate adaptation through a lock-in perspective”, Lisanne Groen, Meghan Alexander, Julie P. King, Nicolas W. Jager and Dave Huitema ·         “The politics of domestic climate governance: making sense of complex participation patterns”, Elin Lerum Boasson, Charlotte Burns and Simone Pulver ·         „Public support for national vs. international climate change obligations”, Lena Maria Schaffer ·         „Fueling opposition? Yellow vests, urban elites, and fuel taxation”, Michaël Tatham and Yvette Peters

 

3.13. Numărul 4 și 5 : 8 și respectiv 9 articole, 0 selectate

 

3.14. Numărul 6: 10 articole, 2 selectate, din care 1 cu Da și 1 cu Nu

·         “Exploring the EU’s status quo tendency in the migration policy field: a network-centred perspective”, Leila Hadj Abdou and Andrea Pettrachin

Nu (R)

·         „Testing the backlash argument: voter responses to (pro)immigration reforms”, Alexander Kustov

Da (R)

Este o analiză făcută pe 40 de ani în 24 de țări europene. „My analysis shows that while the absolute levels of immigration policy openness are associated with slightly higher populist voting across countries in a naive cross-sectional analysis, pro-immigration (or anti-immigration) policy changes do not affect populist voting or immigration concerns within countries. This suggests that pro-immigration reforms do not backfire due to voter backlash”.

Numai că, spunem noi, ceea ce se întâmplă cu imigrația în ultima perioadă în Europa nu are corespondent în istorie. Este suficient să ne amintim principala motivație a Brexitului (stoparea imigrației est-europene în Regat), care este unul dintre subiectele predilecte în acest jurnal.

3.15. Numărul 7: 12 articole, 0 selectate

 

3.16. Numărul 8: 12 articole, 2 selectate, din care 1 cu Da și 1 cu Nu

·         „Policymaking on immigrant welfare rights: the populist and the mainstream right”, Friederike Römer, Leonce Röth and Malisa Zobel

Nu (AL)

·         “An unexpected climate activist: central banks and the politics of the climate-neutral economy”, Katrijn Siderius

Da (AL)

3.17. Numărul 9: 10 articole, 2 selectate, din care 1 cu Da și 1 cu Nu

·         „Occupy the semantic space! Opening up the language of better regulation”, Claudio M. Radaelli

Nu (AL)

Acesta este singurul articol, dintre toate cele selectate de noi în contextul prezentei analize, care discută un subiect care ar avea mare relevanță pentru evidențierea progresismului și a violenței lui simbolice teribil de puternică prin teama pe care o induce în contextul cancel culture. Numai că autorul nu fost interesat să intre în aceste hățișuri.

Altfel este un articol foarte bun, care se ocupă de noile limbi de lemn – cea a UE, cea progresistă etc. – „(…) social scientists also contribute to transparency in how language is used and for what purposes in public policy processes”.

Din păcate, în loc să dezvolte articolul către zona care ne interesează pe noi aici, autorul se ghemuiește, ca să fie sigur că nu devine țintă. „This article is not for or against a certain actor, neither does it imply the presence of a sort of evil puppeteer orchestrating discourse to suppress alternatives”.

·         „Social identities and deadlocked debates on nuclear energy policy”, Johanna Hornung

Nu (R)

Din rezumat nu reieșea clar dacă se alunecase în zona în care Pământul este perceput ca un fel de cămară a cărei temperatură poate fi controlată de om. Ne-am lămurit consultând un rezumat extins^[16].

3.18. Numărul 10: 11 articole, 2 selectate, din care 2 cu Da și 0 cu Nu

·         “Democracy challenged: how parties politicize different democratic principles”, Sarah Engler, Theresa Gessler, Tarik Abou-Chadi and Lucas Leemann

Da (AL)

·         „Representation in times of crisis: women’s executive presence and gender-sensitive policy responses to crises”, Jessica C. Smith

Da (AL)

„Overall, women’s presence in crisis decision-making can increase the likelihood of gender inequality being addressed in policy responses”

Numai că, spunem noi, iarăși, este esențial ca atunci când discutăm despre inegalitatea de gen să specificăm clar dacă ne referim la inegalități în privința oportunităților sau la inegalități ale rezultatelor.

3.19. Numărul 11: 15 articole, 1 selectate, din care 1 cu Da și 10 cu Nu

Toate articolele din acest număr sunt AL

·         The direction of gender equality policy in Britain post-Brexit: towards a masculinised Westminster model. Anna Sanders and Joanna Flavell

Da

4. The Journal of Politics

4.1. Volumul 81/2019, numărul 1: 37 articole, 7 selectate, din care 3 cu Da și 4 cu Nu

Am consultat acest număr la biblioteca TCD

·         „The muted consequences of correct information about immigration”, Daniel J. Hopkins, John Sides and Jack Citrin

Nu

Tema este interesantă. Cu cât americanii cred că sunt mai mulți imigranți, cu atât au o atitudine mai puțin prietenoasă față de imigranți. Americanii cred că sunt mai mulți imigranți decât sunt de fapt, dar este frustrant pentru noi faptul că nu aflăm din articol dacă, atunci când află că nu sunt atât de mulți imigranți pe cât credeau că ar fi, li se schimbă atitudinea.

·         „The Structure of Ethnic Inequality and Ethnic Voting”, Christian Houle, Paul Kenny and Chunho Park

Nu

·         „How Negative Sentiment toward Muslim Americans Predicts Support for Trump in the 2016 Presidential Elections”, Nazita Lajevardi and Marisa Abrajano

Da

Articolul în sine este onest, dar, în opinia noastră, specificarea musulmanilor în mod deosebit în context nu este întemeiată obiectiv.

·         „Language Influences Public Attitudes toward Gender Equality”, Efrén O. Pérez and Margit Tavits

Da

Tema conduce în tabăra progresistă, mai ales că nici aici nu se indică dacă este vorba de egalitatea oportunităților sau de egalitatea rezultatelor. Dar ideea referitoare la estonienii bilingvi (cei vorbitori de estoniană și de rusă) atrage atenția. În limba estoniană nu există genuri, așa cum există în limba rusă. Ipoteza este că limbile în care nu există genuri conduc la un mai mare liberalism în ce privește egalitatea de gen.

Totuși, întrebăm noi, ce ar fi de inferat de aici? Alegem sau imaginăm o limbă în care nu există genuri și o impunem tuturor? Dacă acceptăm realitatea care ne arată că oamenii tind să fie destul de asemănători de la natură, nuanța este mai degrabă superficială.

·         „The Power of Visibility: Advances in LGBT Rigths in the Unites States and Europe”, Melissa R. Michelson

Da

Avem aici prezentarea a trei cărț: Phillip M. Ayoub, When States Come Out: Europe’s Sexual Minorities and the Politics of Visibility, Cambridge University Press, 2016; Jeremiah J. Garretson The Path to Gay Rights: How Activism and Coming out Changed Public Opinion, New York University Press, 2018; Jami K. Taylor, Daniel C. Lewis and Daniel P. Haider-Markel, The Remarkable Rise of Transgender Rights, Ann Arbor: University of Michigan Press, 2018.

Este salutat entuziast faptul că există tot mai multe burse pentru finanțarea articolelor care tratează subiecte din categoria LGBT.

·         „Can the government deter discrimination? Evidence form a Randomized Intervention in New York City”, Fang, Albert H.; Guess, Andrew M.; Humphreys, Macartan

Nu

Un articol echilibrat, deloc militant, despre discriminarea rasială pe piața închirierii locuințelor și despre ce face sau ce ar putea face statul pentru a o reduce.

·         „Economic Reasoning with a Racial Hue: Is the Immigration Consensus Purely Race Neutral?”, Benjamin J. Newman and Neil Malhotra

Da

Se afirmă că preferința pentru imigranți pricepuți (skilled) nu ar fi un semn al atitudinii pozitive față de imigranți ci ar fi de fapt marca unei atitudini negative față de imigranții ne-pricepuți. Noi spunem că ar putea fi în primul rând semnul unei abordări meritocratice care de cele mai multe ori nu are legătură cu altceva decât cu valoarea individuală. Oare cum ar putea cineva să iasă dintr-o asemenea capcană precum cea reprezentată de abordarea cu pretenții axiomatice, care stă la baza articolului, dacă ar face eroarea să se raporteze la ea?

4.2. Numărul 2: 37 articole, 9 selectate, din care 3 cu Da și 9 cu Nu

Am consultat acest număr la biblioteca TCD

·         „Uncertainity, Cleavages, and Ethnic Coalitions”, Nils-Christian Bormann Nu ·         „Redistributive Political Transitions: Minority Rule and Liberation Wars in Colonial Africa”. Jack Paine

Nu

·         „Everybody Hurts Sometimes: How Personal and Collective Insecurities Shape Political Preferences”, Mallory E. Compton and Christine S. Lipsmeyer

Nu

Este amuzant cum verifică faptul că atunci când oamenilor nu le este bine individual le scade dramatic interesul pentru treburile publice.

·         „Framing and Blame Attribution in Populist Rhetoric”, Ethan C. Busby, Joshua R. Gubler and Kirk A. Hawkins

Nu

Articolul a intrat în atenția noastră pentru că se ocupă printre altele de Trump, de Farage și de Erdogan. Concluzia rizibilă este că politicienii nepopuliști nu trebuie să le lase populiștilor temele care-i interesează pe votanți, dar trebuie să le trateze altfel decât populiștii și să-i angajeze pe votanți la un nivel mai profund. Să le urăm succes!

·         „The Gendered Effect of Violence on Political Engagement”, Dino Hadzic and Margit Tavits

Da

Ideea este că violența (de la război la terorism) crește implicarea bărbaților și o scade pe aceea a femeilor. La fel de puțin surprinzător, autorii arată că, dacă femeile se implică în politică după conflicte, pacea este mai durabilă. Numai că, spunem noi, nu rațiunea este cea care lipsea în ecuație în tot timpul acesta. În consecință, încercarea de a începe rezolvarea problemelor prin stabilirea cotelor de reprezentare pe sexe nu pare să aibă mari șanse de reușită. Fără îndoială, acesta este un pas logic și necesar, la un moment dat, având în vedere natura umană și deosebirile dintre sexe, dar parcurgerea lui înaintea altora nu aduce mari speranțe de catalizare a rezultatelor dorite.

·         „Does Global Warming Increase Public Concern about Climate Change?”, Parrish Bergquist and Christopher Warshaw

Nu

·         „Gender Identity as a Political Cue: Voter Responses to Transgender Candidates”, Philip Edward Jones and Paul R. Brewer

Da

·         „What is Populist Nationalism and Why Does it Matter?”, Emilie M. Hafner-Burton, Neil Narang and Brian C. Rathbun

Nu

·         „Race and Southern Political Development”, Steven White Da

Avem aici prezentarea a patru cărți: David A. Bateman, Ira Katznelson, and John S. Lapinski, Southern Nation: Congress and White Supremacy after Reconstruction, Princeton University Press, 2018; Devin Caughey, The Unsolid South: Mass Politics and National Representation in a One-Party Enclave, Princeton University Press, 2018; John H. Aldrich and John D. Griffin Why Parties Matter: Political Competition and Democracy in the American South, University of Chicago Press, 2018; Avidit Acharya, Matthew Blackwell and Maya Sen Deep Roots: How Slavery Still Shapes Southern Politics, Princeton University Press, 2018.

4.3. Numărul 3: 36 articole, 6 selectate, din care 2 cu Da și 4 cu Nu

·         „Having Their Say: Authority, Voice, and Satisfaction with Democracy”, Eric Merkley, Fred Cutler, Paul J. Quirk and Benjamin Nyblade

Nu (R)

·         „Guilt by Association: White Collective Guilt in American Politics”, Jennifer Chudy, Spencer Piston and Joshua Shipper

Da (R)

·         „Casual Contact and Ethnic Bias: Experimental Evidence from Afghanistan”, Luke N. Condra and Sera Linardi

Nu (R)

·         „Lethal Force in Black and White: Assessing Racial Disparities in the Circumstances of Police Killings”, Shea Streeter

Nu (R)

·         „Race, Party, and Representation in Criminal Justice Politics”, Laurel Eckhouse Nu (R) ·         „New Directions in Race, Place, and Space”, Thomas Ogorzalek

Da (R)

Avem aici prezentarea a trei cărți: Jessica Trounstine, Segregation by Design: Local Politics and Inequality in American Cities, Cambridge University Press, 2018; Clayton Nall, The Road to Inequality: How the Federal Highway Program Polarized America and Undermined Cities, Cambridge University Press, 2018; Ryan D. Enos, The Space between Us: Social Geography and Politics, Cambridge University Press, 2017.

4.4. Numărul 4: 34 articole, 5 selectate, din care 3 cu Da și 2 cu Nu

·         „Empowering Women? Gender Quotas and Women’s Political Careers”, Yann Kerevel

Da (R)

·         „Do Local Party Chairs Think Women and Minority Candidates Can Win? Evidence from a Conjoint Experiment”, David Doherty, Conor M. Dowling and Michael G. Miller

Da (R)

·         „Climate Justice and Historical Responsibility”, Paul Bou-Habib Da (R) ·         „E Pluribus Unum? How Ethnic and National Identity Motivate Individual Reactions to a Political Ideal”, Efrén O. Pérez, Maggie Deichert and Andrew M. Engelhardt

Nu (R)

·         „Female Autocrats as Role Models? The Effect of Female Leaders on Political Knowledge and Engagement in Vietnam”, Paul Schuler

Nu (R)

4.5. Volumul 85/2023, Numărul 1: 30 articole, 2 selectate, din care 2 cu Da și 0 cu Nu

·         „Higher Education and Cultural Liberalism: Regression Discontinuity Evidence from Romania”, Brendan Apfeld, Emanuel Coman, John Gerring and Stephen Jessee

Da (R)

“Some studies suggest that university attendance exerts a liberalizing effect on attitudes toward cultural issues such as sexuality and sexual identity, prostitution, drug addiction, abortion, capital punishment, divorce, parenting, gender, race, religion, science, and technology”.

·         „No Evidence of Backlash: LGBT Rights in Latin America”, Lucas de Abreu Maia, Albert Chiu and Scott Desposato

Da (R)

4.6. Numărul 2: 33 articole, 6 selectate, din care 4 cu Da și 2 cu Nu

·         „Locked Down, Lashing Out: COVID-19 Effects on Asian Hate Crimes in Italy”, Gemma Dipoppa, Guy Grossman and Stephanie Zonszein

Nu (R)

·         „Intersectional Opportunities: Majority Minority Districts and the Descriptive Representation of Latinas and Latinos”, Christian Dyogi Phillips

Da (R)

·         „Political Awareness and the Identity-to-Politics Link in Public Opinion”. Philip Edward Jones

Da (R)

·         „Environmental Pollution and Authoritarian Politics”, Carlo M. Horz, Moritz Marbach and Christoph V. Steinert

Nu (R)

·         „Signaling Race, Ethnicity, and Gender with Names: Challenges and Recommendations”, Elizabeth Mitchell Elder and Matthew Hayes

Da (R)

·         „Latino-Targeted Misinformation and the Power of Factual Corrections”, Yamil R. Velez, Ethan Porter and Thomas J. Wood

Da (R)

4.7. Numărul 3: 27 articole, 5 selectate, din care 1 cu Da și 4 cu Nu

·         „Evaluating Claims of Intersectionality”, Ray Block Jr., Matt Golder and Sona N. Golder

Da (R)

·         „Women’s Political Representation in African Rebel Parties”, Elizabeth L. Brannon

Nu (R)

Este un articol concentrat onest pe subiectul anunțat în titlu. Un alt exemplu că orice subiect ar putea fi tratat neideologizat.

·         „Are Police Racially Biased in the Decision to Shoot?”, Tom S. Clark, Elisha Cohen, Adam N. Glynn, Michael Leo Owens, Anna Gunderson and Kaylyn Jackson Schiff

Nu (R)

·         „Love Thy (Elected) Neighbor? Residential Segregation, Political Representation, and Local Public Goods”, Oskari Harjunen, Tuukka Saarimaa and Janne Tukiainen

Nu (R)

Este un articol în care, spunem noi, nuanțe esențiale sunt ignorate, cum ar fi distincția dintre segregare și congregare. Faptul că unii pleacă dintr-un cartier nu înseamnă automat că cei care rămân sunt segregați.

·         „Proportional Immigration Enforcement”, Mollie Gerver, Patrick Lown and Dominik Duell

Nu (R)

4.8. Numărul 4: 29 articole, 13 selectate, din care 4 cu Da și 9 cu Nu

·         „«Because He Is Gay»: How Race, Gender, and Sexuality Shape Perceptions of Judicial Fairness”, Ana Bracic, Mackenzie Israel-Trummel, Tyler Johnson and Kathleen Tipler

Nu (R)

·         „Educational Content, Exclusive National Identity, and Anti-immigrant Attitudes”, Boyoon Lee

Da (R)

·         „From Low-Cost Flights to the Ballot Box: How Eastern European Migration Shaped Far-Right Voting in London”, Elena Pupaza and Joachim Wehner

Nu (AL)

·         „Do Local Economic Benefits of Asylum Seekers Lead to More Support for Local Refugee Intake?”, Ilona Lahdelma

Nu (R)

·         „Foreignness as an Asset: European Carbon Regulation and the Relocation Threat among Multinational Firms”, Patrick Bayer

Nu (R)

·         „The Surprising Stability of Asian Americans’ and Latinos’ Partisan Identities in the Early Trump Era”, Daniel J. Hopkins, Cheryl R. Kaiser and Efrén O. Pérez

Nu (R)

·         „Strategically Ambiguous Identities: Evidence from Evangelical Clergy in Brazilian Elections”, Reuben Hurst

Nu (R)

·         „The Challenger’s Winning Coalition: Mobilization of Religion in Ethnic Civil War”, Johanna K. Birnir and Nil S. Satana

Nu (R)

·         „Symbols of the Struggle: Descriptive Representation and Issue-Based Symbolism in US House Speeches”, Bryce J. Dietrich and Matthew Hayes

Da (R)

·         „From Navajo “Holy Wind” to Spinoza’s Divine Nature: Viola Cordova’s Comparative Approach to Indigenous Thought”, Samuel Piccolo

Da (R)

·         „When Do Campaign Donors Reject Extremists? Evidence from the US Foreclosure Crisis”, Zhao Li

Nu (R)

·         „Women Who Win but Do Not Rule: The Effect of Gender in the Formation of Governments”, Alba Huidobro and Albert Falcó-Gimeno

Da (R)

·         „Female Employment and Voter Turnout: Evidence from India”, Anders Kjelsrud and Andreas Kotsadam

Nu (R)

5. British Journal of Political Science

 

5.1. Volumul 49/2019, Numărul 1: 18 articole, 0 selectate

 

5.2. Numărul 2: 16 articole, 1 selectat cu Nu

·         „The Power of Peers: How Transnational Advocacy Networks Shape NGO Strategies on Climate Change”, Jennifer Hadden and Lorien Jasny

Nu (R)

5.3. Numărul 3: 18 articole, 5 selectate, din care 3 cu Da și 2 cu Nu

·         „Restoring Confidence in Post-Conflict Security Sectors: Survey Evidence from Liberia on Female Ratio Balancing Reforms”, Sabrina Karim

Da (R)

·         „Are Parties Equally Responsive to Women and Men?”, Jonathan Homola Nu (R) ·         „Antidiscrimination Laws, Policy Knowledge and Political Support”, Conrad Ziller and Marc Helbling

Da (R)

·         „The Club Approach: A Gateway to Effective Climate Co-operation?”, Jon Hovi Detlef F. Sprinz, Håkon Sælen and Arild Underdal Da (AL) ·         „Gender Differences in Vote Choice: Social Cues and Social Harmony as Heuristics”, Eelco Harteveld, Stefan Dahlberg, Andrej Kokkonen and Wouter Van Der Brug

Nu (R)

5.4. Numărul 4: 14 articole, 4 selectate, din care 3 cu Da și 1 cu Nu

·         „Economic and Cultural Drivers of Immigrant Support Worldwide”, Nicholas A. Valentino, Stuart N. Soroka, Shanto Iyengar, Toril Aalberg, Raymond Duch, Marta Fraile, Kyu S. Hahn, Kasper M. Hansen, Allison Harell, Marc Helbling, Simon D. Jackman and Tetsuro Kobayashi

Da (R)

·         „Beliefs about Climate Beliefs: The Importance of Second-Order Opinions for Climate Politics”, Matto Mildenberger and Dustin Tingley

Da (R)

·         „Does Political Sophistication Minimize Value Conflict? Evidence from a Heteroskedastic Graded IRT Model of Opinions toward Climate Change”, Paul M. Kellstedt, Mark D. Ramirez, Arnold Vedlitz and Sammy Zahran

Nu (R)

·         „Interests, Norms and Support for the Provision of Global Public Goods: The Case of Climate Co-operation”, Michael M. Bechtel, Federica Genovese and Kenneth F. Scheve

Da (R)

5.5. Volumul 53/2023, Numărul 1: 19 articole, 1 selectat cu Nu

·         „(Inequality in) Interest Group Involvement and the Legitimacy of Policy Making”, Anne Rasmussen and Stefanie Reher

Nu (AL)

5.6. Numărul 2: 32 articole, din care 6 selectate cu 4 Da și 2 cu Nu

·         „A Double Standard? Gender Bias in Voters’ Perceptions of Political Arguments”, Lotte Hargrave

Da (AL)

·         „Measuring Ethnic Inequality: An Assessment of Extant Cross-National Indices”, Lasse Egendal Leipziger

Nu (R)

·         „Misperceptions about Immigration: Reviewing Their Nature, Motivations and Determinants”, Philipp Lutz and Marco Bitschnau

Da (R)

·         „Public Gender Egalitarianism: A Dataset of Dynamic Comparative Public Opinion toward Egalitarian Gender Roles in the Public Sphere”, Byung-Deuk Woo, Lindsey A. Goldberg and Frederick Solt

Da (AL)

·         „Do Anti-immigration Voters Care More? Documenting the Issue Importance Asymmetry of Immigration Attitudes”, Alexander Kustov

Da (AL)

·         „Class, Ethnicity, Age or Education: What Characteristics Determine Citizens’ Sense of Political Commonality?”, Noam Titelman

Nu (AL)

5.7. Numărul 3: 15 articole, 5 selectate, din care 4 cu Da și 1 cu Nu

·         „Subsistence Emissions and Climate Justice”, Göran Duus-Otterström Da (AL)

• „Across the Boards: Explaining Firm Support for Climate Policy”, Michael Lerner and Iain Osgood

Da (AL)

·         „Modern Family? The Gendered Effects of Marriage and Childbearing on Voter Turnout”, Giorgio Bellettini, Carlotta Berti Ceroni, Enrico Cantoni, Chiara Monfardini and Jerome Schafer

Da (AL)

·         „The Role of District Magnitude in When Women Represent Women”, Brian F. Crisp and Patrick Cunha Silva

Da (R)

·         „The Segregation Effect: How Residential Isolation Shapes Ethnic Minority Representation in England”, Selene Campion

Nu (AL)

5.8. Numărul 4: 15 articole, 3 selectate, din care 0 cu Da și 3 cu Nu

·         „The Dynamics of Refugee Return: Syrian Refugees and Their Migration Intentions”, Ala Alrababah, Daniel Masterson, Marine Casalis, Dominik Hangartner and Jeremy Weinstein

Nu (AL)

·         „Animosity, Amnesia, or Admiration? Mass Opinion Around the World Toward the Former Colonizer”, Andy Baker and David Cupery

Nu (AL)

·         „A Drop in the Ocean: How Priors Anchor Attitudes Toward the American Carceral State”, Allison P. Anoll, Andrew M. Engelhardt

Nu (AL)

Partea a III-a

 

1. Elemente cantitative

 

Poziția în ierarhia Google Scholar, anul și numărul apariției	Număr articole	Articole selectate	Da	Nu
1,  2019,    1	21	4	2	2
1,  2019,    2	20	6	4	2
1,  2019,    3	16	2	1	1
1,  2019,    4	14	1	0	1
1,  2023,    1	25	8	8	0
1,  2023,    2	25	10	6	4
1,  2023,    3	27	7	4	3
1,  2023,    4	22	5	2	3
2,  2019,    1	14	2	1	1
2,  2019,    2	13	4	2	2
2,  2019,    3	13	5	1	4
2,  2019,    4	16	5	1	4
2,  2020,    1	12	4	1	3
2,  2020,    2	14	3	0	3
2,  2020,    3	18	7	1	6
2,  2020,    4	19	4	1	3
2,  2021,    1	16	4	3	1
2,  2021,    2	16	3	2	1
2,  2021,    3	14	3	2	1
2,  2021,    4	15	5	2	3
2,  2022,    1	16	2	1	1
2,  2022,    2	16	3	1	2
2,  2022,    3	16	7	2	5
2,  2022,    4	14	2	0	2
2,  2023,    1	15	0	0	0
2,  2023,    2	15	3	3	0
2,  2023,    3	20	5	3	2
2,  2023,    4	19	4	1	3
3,  2019,    1	8	0	0	0
3,  2019,    2	8	2	0	2
3,  2019,    3	8	0	0	0
3,  2019,    4	8	0	0	0
3,  2019,    5	8	0	0	0
3,  2019,    6	9	1	0	1
3,  2019,    7	10	3	0	3
3,  2019,    8	11	0	0	0
3,  2019,    9	9	0	0	0
3,  2019,    10	8	1	0	1
3,  2019,    11	8	0	0	0
3,  2019,    12	7	2	1	1
3,  2023,    1	9	2	0	2
3,  2023,    2	10	1	0	1
3,  2023,    3	8	8	8	0
3,  2023,    4	8	0	0	0
3,  2023,    5	9	0	0	0
3,  2023,    6	10	2	1	1
3,  2023,    7	12	0	0	0
3,  2023,    8	12	2	1	1
3,  2023,    9	10	2	1	1
3,  2023,    10	11	2	2	0
3,  2023,    11	15	1	1	0
4,  2019,    1	37	7	3	4
4,  2019,    2	37	9	3	6
4,  2019,    3	36	6	2	4
4,  2019,    4	34	5	3	2
4,  2023,    1	30	2	2	0
4,  2023,    2	33	6	4	2
4,  2023,    3	27	5	1	4
4,  2023,    4	29	13	4	9
5,  2019,    1	18	0	0	0
5,  2019,    2	16	1	0	1
5,  2019,    3	18	5	3	2
5,  2019,    4	14	4	3	1
5,  2023,    1	19	1	0	1
5,  2023,    2	32	6	4	2
5,  2023,    3	15	5	4	1
5,  2023,    4	15	3	0	3
Total	1107	225	106	119

Tabelul 2: Centralizator general articole

 

American Political Science Review

Graficul 1.1.  Dinamica 2019/2023, pe numere

Graficul 1.2. Distribuție articole selectate (Da/Nu) / neselectate – total general

Graficul 1.3. Dinamica 2019/2023, pe volume

American Journal of Political Science

Graficul 2.1. Dinamica 2019, 2020, 2021, 2022, 2023, pe numere

Graficul 2.2. Distribuție articole selectate(Da/Nu) / neselectate – total general publicație

Graficul 2.3. Dinamica 2019-2020-2021-2022-2023, pe volume

Graficul 2.4. Dinamica 2019/2023, pe volume

Journal of European Public Policy

Graficul 3.1. Dinamica 2020/2023, pe numere

Graficul 3.2. Distribuție articole selectate(Da/Nu) / neselectate – total general publicație

Graficul 3.3. Dinamica 2020/2023, pe volume

The Journal of Politics

Graficul 4.1. Dinamica 2019/2023, pe numere

Graficul 4.2. Distribuție articole selectate(Da/Nu) / neselectate – total general publicație

Graficul 4.3. Dinamica 2019/2023, pe volume

British Journal of Political Science

Graficul 5.1. Dinamica 2019-2023, pe numere

Graficul 5.2. Distribuție articole selectate(Da/Nu) / neselectate – total general publicație

Graficul 5.3. Dinamica 2019/2023, pe volume

Total general publicații

Graficul 6.1. Distribuție articole selectate(Da/Nu) / neselectate

Graficul 6.2. Dinamica 2019/2023, pe volume

 

 

2. Distribuție cuvinte-cheie

 

Categorii	Inventar		Factor de reprezentare a cuvintelor-cheie (frecvență în titluri/număr în categorie)	Frecvență articole  (care au în titlu cuvinte-cheie din categorie)	Da	Nu
Sex și Gen	gender, transgender, gender gap, gendered, gender-sensitive, gay, sexuality, LGBT, women, female, feminist, (modern) family, pregnancy, childbearing, father, parenthood, men, male, masculinised, patriarchal		3,27 (72/22)	50	34	16
Schimbări climatice	climate (coalition/change/activist/neutral/ justice), environment, decarbonisation, renewable energy, carbon (coalition/regulation), pollution, clean energy		3,22 (29/9)	25	18	7
Diversitate, Echitate și Incluziune	(in)equality, equity, inclusive, diversity, affirmative action, empowerment, quotas, egalitarianism, egalitarian roles, income distribution		2,84 (37/13)	20	6	14
Identitate și reprezentare	representation, participation, disenfranchisement, vote turnout, nomination, voter preferences, identity, identities		2,60 (26/10)	24	8	16
Alteritate	immigrant(s), (anti)(im)migration, asylum, refugee(s) foreignness, strangers, intake, cosmopolitan, racism, racial(ised), racial(ly), (multi)racial, skin tone, ethnic(ity), minority, minorities, majority, white(ness), white supremacy, people of color, (anti)black, latino, Christmas, Crescents, religion, crosses, muslim, marginalised, stigmatized, exclusion, underrepresented, outsiders, (anti)discrimination, discriminatory, discriminate, segregation, far-right, bans, prohibitions, nationalism, extremists,  privilege, imbalances, polarization		2,58 (124/48)	79	31	48
Altele	restoring, colonizer, indigenous,  prejudice(d), Trump (era), Fox news, bias(ed), intersectional(ity), #metoo		1,45 (16/11)	13	5	8
Etică	fairness, behaviour, attitudes, emotional, insecurities, participatory, universal love, public ethics, guilt, (hate) crimes, historical responsibility, social rights, moral(ity)		1,33 (24/18)	14	4	10
		2,50 (328/131)		225	106	119

Tabelul 3. Centralizator general cuvinte-cheie raportat la articole selectate

Graficul 7.1. Factorul de reprezentare, pe categorii

Graficul 7.2. Frecvență articole selectate și distribuție Da/Nu, pe categorii

3. Accesul la conținutul articolelor

În cursul documentării am avansat ideea că accesul la articolele progresiste este mult mai facilă decât la cele care nu au această caracteristică, având în vedere cele 225 de articole selectate. Am verificat și a reieșit că accesul este numai puțin mai facil în sensul în care am intuit că este.

Categorie	Rezumat	Acces Liber	Total
Da	59  (55,66%)	47  (44,34%)	106
Nu	82  (68,90%)	37   (31,1%)	119
Total	141 (62,66%)	84 (37,34%)	225

Tabelul 4: Pondere Rezumat/Acces Liber raportat la Da/Nu

Graficul 8. Pondere Rezumat/Acces Liber raportat la Da/Nu

 

Raportat la numărul total al articolelor (1107), cele progresiste ar putea să nu pară numeroase (106), dar ating un procent de aproape 10% (9,66%). Mai relevant, raportat la numărul articolelor selectate (225), procentul este foarte important (47%). Celelalte 53% au reușit să rateze capcana progresistă (deși tratează subiecte pe care progresismul dorește să le confiște) prin evitarea (aș fi preferat să pot utiliza „refuzul”) intersectării prea multor variabile, lăsându-le în afara analizei pe cele care nu-și au locul acolo în mod obiectiv.

Articolul de față, prin însăși selectarea temei și prin formularea titlului, este o luare de poziție în conflictul declanșat de progresism împotriva obiectivității, rezonabilității, imparțialității, iar cititorul poate contribui la enumerare. Demersul nostru catalizează pentru fiecare cititor poziționarea explicită în raport cu progresismul.

Deloc neașteptat, aria sexualității, cu un factor de reprezentare de 3,27, deschide cea mai mare breșă progresismului. În cazul acestei arii tematice, omogenizarea este consistentă, 68% dintre articolele selectate care au în titlu cuvinte din această categorie fiind redactate în cheie progresistă.

Foarte aproape de prima categorie, cu un factor de reprezentare de 3,22, tema schimbărilor climatice reprezintă un nodùl dur al progresismului. Este cea mai puțin diversă categorie, iar impactul progresist considerat per articol este cel mai important dintre toate categoriile. 72% dintre articolele care au în titlu cuvinte din această categorie mărșăluiesc neabătut pe linia interpretativă trasată de progresism.

Cuvintele din categoria Diversitate, Echitate și Incluziune (factor de reprezentare 2,84), permit de asemenea progresismului să se insinueze constant, mai întâi în zona practicilor instituționale, care la rândul lor extind cenzura din zona comportamentală în aceea a exprimării ideilor. Dar aria interpretărilor în acest câmp tematic este suficient de vastă astfel încât deocamdată concentrarea progresistă să nu atingă un nivel de la care să poată infuza și mai consistent. Doar 30% dintre articolele care au în titlu cuvinte din această categorie sunt elaborate de pe poziții care intră în zona progresismului.

Identitatea și reprezentarea sunt de asemenea subiecte predilecte în câmpul luptei lexicale progresiste, fiind prezente și în analiza noastră, cu un factor de reprezentare de 2,60. Temele acestea reprezintă niște fisuri prin care infuzarea are succes. Ca în cazul oricărei fisuri asupra căreia nu se intervine corectiv, dinamica este ușor previzibilă, deși deocamdată numai 33,33% din articolele care au în titlu cuvinte din această categorie sunt scrise de pe poziția progresismului.

Așa cum se vede în tabelul 3, categoria care cuprinde cele mai multe cuvinte (48; 36.64%) care se regăsesc în titluri de cele mai multe ori (124; 37.80%) au ca subiect cuvinte sau sintagme din zona reacției la alteritate (migrație, refugiați, rasism, etnicitate, religie ș.a). Aceasta deschide un foarte consistent și promițător câmp de acțiune progresismului de secol XXI. În ultimul cincinal, recolta de omogenizare a abordărilor le dă speranțe mari pentru următorul, pentru că 39,24% din totalul articolelor selectate care au în titlu cuvinte din această categorie sunt scrise de pe poziții progresiste. Cu un factor de reprezentare de 2,58, și cuvintele din această categorie se situează peste media de 2,50.

Am grupat în „Altele” cuvintele care aveau fiecare o frecvență mai mică de 10, ajungând împreună să acopere 4,87% din total. Fiecare termen indicat, în măsura în care este folosit pentru un discurs progresist, subțiază fibra discursului onest atacându-i impermeabilitatea la ideologie. 38,46% dintre articolele care au în titlu cuvinte din această categorie promovează abordarea progresistă, cumulând un factor de reprezentare de 1,45.

Etica nu putea lipsi din acest cuprinzător inventar, cu un factor de reprezentare de 1,33, pentru că este o redută puternic asediată de progresism. De la virtue signaling până la fantasmagorica justiție istorică promovată prin woke-ism, cancel culture ș.a., zona etico-axiologică este înconjurată constrictor și respiră tot mai greu. Totuși, științele politice încă rezistă relativ acceptabil pe acest flanc, cu „numai” 28,57% din articolele care au în titlu cuvinte din această categorie punctând pentru tabăra progresistă.

Concluzii

Ipoteza noastră conform căreia, în ultimii 5 ani, infuzarea progresistă în câmpul științelor politice a crescut este confirmată. Mai mult, faptul deconcertant că subiectul „progresism” lipsește din toate publicațiile consultate arată de asemenea influența apăsătoare a acestuia. Fără să fie numit, el este fie promovat, fie evitat, fie – rareori și numai implicit – combătut. Este cuvântul-care-nu-trebuie-vreodată-scris.

Capul de pod le este consolidat prin multiplicarea articolelor care tratează teme progresiste, deși ponderea articolelor scrise în cheia specifică lor acoperă deocamdată doar jumătate dintre ele. Asta pentru că, chiar și în cazul articolelor din jumătatea încă neinfuzată, este generalizată evitarea oricărei referiri la interpretările progresiste. Acesta este detaliul care va permite debalansarea rapidă, doar prin modificarea unor nuanțe în tratarea subiectelor deja prezente.

În siajul demersului central, am avansat termenul progrecratisation, prin care desemnăm maniera în care progresismul consideră că ar trebui să arate democrația în accepțiunea lor puternic ideologizată, și am constatat că accesul la articolele progresiste este puțin mai facil decât la celelalte, avându-le în vedere pe cele 225 selectate de noi.

Tot mai multe catedre, instituții, centre sunt sufocate de progresism prin condiționarea de către finanțatori a bugetelor pentru granturi de utilizarea acestora pentru anumite teme sau pentru abordarea oricărei teme într-o manieră anume. Cu toate acestea, rezultatele activităților facilitate de acele granturi nu sunt publicate la vârf în proporția în care ele sunt finanțate. În cazul în care există cititori care se întreabă oare cum este posibilă crescânda infuzare cu progresism, le spunem doar: follow the money!

Este copleșitor improbabil ca valoarea acelor lucrări să se îmbunătățească în timp, dar asta nu înseamnă că ele nu forțează compensarea prin număr a ceea ce le lipsește în calitate și în întemeiere. De aceea considerăm că absența totală a progresismului ca subiect în toate aceste jurnale este dovada că progresismul a reușit să amorțească o parte importantă a sistemului nervos al științelor politice. Acesta este un minus atât al editorilor acelor publicații, cât și al autorilor. Mitul broaștei fierte treptat este foarte semnificativ și aici.

Constatăm publicarea a tot mai puține articole bazate pe erudiție, articole de anvergură, care să abordeze subiecte profunde. Sunt copleșitor majoritare cele care utilizează procustian modele statistice sofisticate, calchiind abordarea specifică cu precădere științelor naturii, deși subiectele sunt din altă arie.

Analiza socioumanului poate fi riguroasă și fără afișarea excesivă a acestor modele statistico/matematice. Nu este ca și cum demonstrarea statistică a îndreptățirii unor idei sterpe le-ar crește relevanța sau ar face ca acele idei să aibă un impact semnificativ în populație. Asta cu atât mai mult cu cât tot mai puțini dintre cei care citesc asemenea jurnale ajung în poziții care contează public sau din care pot influența politicile publice. Noi continuăm să preferăm articolele care lasă ideile să curgă, argumentându-le logic. La fel cum demonstrarea matematică a legii atracției gravitaționale nu a condus la dispariția fenomenului obiectelor care se sparg atunci când sunt scăpate din mână și se lovesc de suprafețe dure, nici demonstrarea matematică a unor idei care se pot susține doar statistic nu va face ca oamenii (fie ei chiar politologi) să preia acele idei și să-și calibreze demersul și comportamentul în funcție de ele.

Progresiștii de secol XXI nu au nicio limită în a promova atitudinea „cine nu este cu noi este împotriva noastră”. Constatăm însă că există și o altă insidioasă capcană progresistă în acest context: „cine nu ne combate, este cu noi”. Atunci când cineva ignoră, când evită să se raporteze la poziția progresistă pe subiectele față de care aceasta este exprimată sistematic, articolul pe care îl publică riscă să sprijine infuzarea progresistă a științelor politice.

Raportându-ne exclusiv la specialiștii în științe politice, care nu sunt parte a progresismului de secol XXI, articolul nostru vizează ambele ipostaze: cititori-autori. Este importantă formarea unui reflex, a unei permanente alerte pentru sesizarea oricărei lucrări care contribuie la infuzarea științelor politice cu progresism de secol XXI. Cel puțin la fel de relevant este ca, atunci când se redactează o contribuție pe un subiect care este în atenția acestui curent, să nu se ignore punctele de vedere promovate de pe poziții ideologice, oricât de sofisticat ar fi eșafodajul metodologico-statistic care înconjoară lipsa de întemeiere obiectivă a afirmațiilor progresiste.

Încheiem subliniind că în absența unei reacții antiprogresiste puternice și explicite a cât mai multor specialiști în științe politice, care nu împărtășesc calea progresismului de secol XXI, acesta va continua să infuzeze tot mai mult discursul politologic. Consecința neasumării libertății de exprimare personală, civică și academică va fi continuarea restrângerii ariei în care discursul relevant și întemeiat va putea fi expus în libertate, ajungând să supraviețuiască doar în niște meschine vivarii politologice.

[1] Am expus maniera de identificare a progresismului de secol XXI – diferit de Progressive Era (1896-1917) – în „Ipocrizia ca ideologie a raționalității pure. Progresismul și Războiul”, publicat în volumul Războiul din Ucraina. Un conflict regional cu efecte globale, coordonat de Sorin Bocancea și apărut în 2023 la Editura Polis Books. Puteți accesa versiunea electronică la

https://drive.google.com/file/d/1iiQkqCRDfr70oT3t-AeUvY0Hfr0P4njo/view?usp=sharing

[2] Deoarece literatura consultată și indicată în articol cuprinde 225 de articole în limba engleză, am inserat titluri și extrase în această limbă.

[3] https://scholar.google.com/citations?view_op=top_venues&hl=en&vq=soc_politicalscience,

accesat pe 24 iunie 2023

[4] https://subjectguides.library.american.edu/c.php?g=175335&p=1154177#:~:text=H5%2Dindex%20%22It%20is%20the,60%20or%20more%20citations%20each, accesat pe 21 octombrie 2023

[5] Am observat că accesul la articolele progresiste este puțin mai facil decât la celelalte din totalul celor 225 selectate.

[6] În cazul Journal of European Public Policy, există un decalaj însemnat între momentul din care articolele sunt disponibile online și data apariției edițiilor revistei. Din acest motiv, pentru a accesa articolele publicate în 2019, a trebuit să consultăm numerele din 2020. În același jurnal, în primele numere din 2023 sunt articole din 2021. Totuși publicația este relevantă și prin aceea că apare lunar, spre deosebire de toate celelalte care sunt trimestriale. Fără să atingă aceeași magnitudine ca în cazul Journal of European Public Policy, un decalaj indentic ca natură este prezent și la alte publicații.

[7] v. și

PITULAC, Tudor, Sociologia comunității, Editura Institutul European, Iași, 2009

PITULAC, Tudor, Inerţie  Socială  în Spaţiul Românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social Inertia in Romania, Contributions for a functional analysis of the Communities, (ediţie bilingvă), Editura Institutul European, Iaşi, 2014

[8] v. pagina 7

[9] Ed. cit.

[10] Ed. cit.

[11] v. pagina 11

[12] Populist Radical Right Parties

[13] Partisan effects in morality policy making Article in European Journal of Political Research · August 2017 DOI: 10.1111/1475-6765.12233

[14] Începând cu acest număr sunt incluse articole din anul 2022.

[15] Este unul dintre cele doar două numere ale acestei reviste în care sunt numai articole open access, iar toate articolele conținute de acest număr tematic sunt elaborate de pe o aceeași poziționare progresistă.

[16] https://paulcairney.wordpress.com/2023/05/25/social-identities-and-deadlocked-debates-on-nuclear-energy-policy/ accesat pe 16 septembrie 2023