Ioana Cristea Drăgulin: Domnule Ambasador Dan Mihalache, vă invit să răspundeți la câteva întrebări pe tema spațiului Shengen, dialogul nostru urmând a fi publicat în Revista de științe Politice „Polis”, editată de Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității „Petre Andrei” din Iași.

Sorin-Dan Mihalache: Doamnă Ioana Cristea Drăgulin, în primul rând vă mulțumesc pentru oportunitatea de a răspunde la o serie de întrebări pentru Revista Polis, care privesc teme actuale ce au o foarte mare importanță pentru poziția României în interiorul Uniunii Europene. Subiectul intrării României în spațiul Schengen este unul vechi și se pare că încă va mai persista.

1. C. D.: Ce a însemnat aderarea „parțială” la acest spațiu: o atenționare a României sau o umilire?

S.-D. M.: Nu cred că acest stadiu intermediar al accederii României în spațiul Schengen poate fi citit în cheia unei atenționări sau a unei sancționări. Este un pas, până la urmă foarte rațional, care ține cont pe de o parte de interesul României de a grăbi acest proces, pe de altă parte de rezistența care există, nu neapărat din cauza României, ci dintr-un complex de factori care țin de arhitectura europeană în general, de contextele de politică internă, de presiunea imigraționistă care se exercită asupra unor state și de care guvernele acestora trebuie să țină cont.

1. C. D.: Care este cel mai important adeversar al intrării României în Schengen: Austria sau Olanda?

S.-D. M.: Trebuie să gândim într-o perspectivă mai largă, să nu considerăm că cineva are ceva neapărat cu România. Trăim într-o lume în care există interdependențe relativ complexe, apar situații de politică internă, există competiții de politică internă în care tema imigrației, spre deosebire de România unde noi nu o percem atât de acut, joacă un joc decisiv. Eu nu cred că putem vorbi de adversari care au motive istorice sau chestiuni țintite spre România, vorbim de o situație conjuncturală în care guverne ce au de apărat în diferite moduri această chestiune a rezistenței împotriva migrației au găsit în tema aderării României la Schengen un subiect foarte bun pentru propria lor politică internă. Cu toate acestea, în cazul Austriei nu s-a verificat faptul că rezistența cancelarului Neehamer la aderarea României la Schengen ar fi produs efecte electorale pozitive pentru partidul său, deși estimările probabil că erau în acest sens. Demersul a avut scopul să contracareze mișcarea de extremă dreapta prin a arăta că guvernul său manifestă o rezistență importantă față de tema unui nou stat care aderă la Schengen. Rezultatele electorale din Austria, după respingerea României, au demonstrat că nu a fost o strategie politică eficientă.

Undeva există și o vinovăție a noastră. Noi ar fi trebuit să presăm pe această temă, imediat ce condițiile tehnice, pe care UE le-a stabilit împreună cu autoritățile române, au fost îndeplinite și sunt ani buni de atunci. Noi am întârziat acest proces și am regăsit în acest moment o conjunctură politică ce nu ne mai este atât favorabilă; poate că dacă am fi făcut acest lucru acum 5 ani sau 7 ani, ne plasam într-o altă conjunctură politică.

1. C. D.: Războiul din Ucraina are efect asupra procesului de intrare a României în Spațiul Schengen?

S.-D. M.: Nu cred că situația din Ucraina și vecinătatea României cu aceasta are o legătură directă cu aderarea României la spațiul Schengen. Datele ce privesc fluxul migrației dinspre Ucraina spre Occident demonstrează acest lucru. Același lucru este valabil și pentru Republica Moldova.

1. C. D.: Există cauze ce au blocat intrarea în Schengen despre care nu se vorbește sau se vorbește insuficient?

S.-D. M.: Să ne fie foarte limpede că există o diferență între condiționalițile tehnice de aderare la spațiul Schengen a unei țări, pe care statul nostru le îndeplinește de mai mulți ani, iar pentru îndeplinirea acestora s-au investit foarte mulți bani și contextul polic. Repet, problema nu este neîndeplinirea condițiilor tehnice, noi suntem victima unei conjuncturi politice, pe care noi o percepem destul de greu deoarece nu este încă de actualitate în România, dar care va deveni, și ține de imigrație și de presiunea pe care aceasta o exercită asupra sistemelor politice ale statelor membre ale UE.

1. C. D.: Vor aduce alegerile din acest an modificări în procesul de aderare a României la Schengen?

S.-D. M.: Este posibil ca după alegerile europarlamentare, după instalarea unei noi Comisii, să se deschidă o dezbatere foarte serioasă la nivelul întregii UE asupra politicii de  imigrație. Probabil că ne confruntăm cu cea mai mare provocare pe care continentul european o are de gestionat. Pe de o parte, avem o creștere demografică negativă la nivelul UE ce are efecte grave asupra găsirii forței de muncă; pe de altă parte, suplinirea acestui deficit implică apelul la imigrație. Aceasta are consecințele ei asupra echilibrului societăților europene din punct de vedere politic, cultural, economic, social. În acest moment, suntem în faza în care fiecare stat a încercat să gestioneze această provocare în mod individual. Probabil că într-o perspectivă de timp apropiată se va realiza o gestiune colectivă a acestei teme. Vom vedea cum se va structura această politică.

1. C. D.: Deja vom vorbi în curând de alte condiții ale spațiului Shengen.

S.-D. M.: Da. Trebuie să fim conștienți că, deși România dorește să finalizeze procesul de aderare, este posibil ca în doi sau mai mulți ani Schengen să nu mai fie în forma actuală. Este posibil să se declanșeze mai multe tipuri de acțiuni politice în interiorul UE, în politica statelor, care vor conduce la o rearanjare a conceptului Schengen ca o componentă a libertății de mișcare în interiorul Uniunii.

1. C. D.: În acest context trebuie să ne ne întrebăm ce ne va rezerva viitorul.

S.-D. M.: România trebuie să fie un participant la această dezbatere. Desigur, este foarte important ca într-un timp foarte scurt să aderăm și pe a treia componentă, nu doar pe componenetele aero și naval, ci și terestru. Integrarea terestră este foarte importantă sub aspectele schimburilor economice și reducerii cheltuielilor în domeniul transporturilor, dar în același timp trebuie să înțelegem că spațiul Schengen, în viitorul apropiat, nu va mai avea aceleași caracteristici pe care le are astăzi.

1. C. D.: Domnule Ambasador, vă mulțumesc pentru disponibilitatea de a-mi acorda acest interviu!

Interviu realizat de Ioana Cristea Drăgulin