Cronică „Sfârșituri alternative ale comunismului în România”. 13-15 decembrie 2024, Iași România

 [Chronicle „Alternative Ends of Communism in Romania”.
December 13-15, 2024, Iași]

Valeriu-Bogdan PREDA

În perioada 13-15 decembrie 2024, Iașiul a devenit un important centru al memoriei istorice prin seria de evenimente organizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) sub titlul „Sfârșituri alternative ale comunismului în România”. Cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la Revoluția din 1989, manifestările au adus împreună istorici, scriitori, cineaști și publicul larg într-un demers de reflecție asupra trecutului și a moștenirii postcomuniste.

Seria de manifestări a fost inaugurată printr-o conferință de presă, marcând începutul unui demers amplu dedicat explorării trecutului recent al României și promovării valorilor democrației. Președintele executiv al IICCMER, prof. univ. Daniel Șandru, a subliniat importanța evenimentului, afirmând: „Am constatat că în istoriografia românească s-a scris prea puțin despre momentul 14 decembrie 1989. E important să marcăm cei 35 de ani de la Revoluție, aici, la Iași, pentru a pune în dezbaterea publicului evenimentele de atunci.” Declarația sa a evidențiat rolul central al Iașului în prefigurarea momentelor decisive ale Revoluției Române.

Evenimentele au debutat la Palatul Culturii cu conferința „Călătoria diletanților”, susținută de scriitorul Florin Iaru, care a oferit o incursiune personală și literară în anii de dinainte și după căderea comunismului. Cu umorul și ironia sa caracteristice, Iaru a adus o perspectivă aparte asupra modului în care intelectualii și artiștii au traversat această perioadă de schimbări dramatice.

Un moment-cheie al programului l-a constituit dezbaterea „35 de ani după: Iași, 14 decembrie 1989”, moderată de politologul Sorin Bocancea, la Palatul Braunstein. Evenimentul a analizat contextul revoluționar de la Iași și rolul său în declanșarea mișcărilor de protest din decembrie 1989, prin documente de arhivă, mărturii și studii recente.

Pe lângă conferințe și dezbateri, publicul a avut ocazia să participe la spectacolul de operă „Revuluția”, regizat de Alexandru Nagy, la Opera Națională Română din Iași. Piesa a combinat muzica, teatrul și elemente vizuale puternice pentru a reda emoția și dramatismul acelor zile.

Memoria vizuală a fost un element central al programului, prin trei expoziții distincte organizate la Palatul Culturii, Palatul Braunstein și în ineditul „Tramvai al Comunismului”. Acestea au oferit publicului imagini de arhivă, artefacte și instalații multimedia, creând o experiență imersivă a trecutului recent.

Expoziția „35 de ani și o zi” – găzduită la Palatul Culturii, a adus în atenția publicului atât cauzele care i-au determinat pe oameni să iasă în stradă și să protesteze împotriva regimului comunist, cât și portretele tinerilor care și-au dat viața pentru libertate în diferite orașe din țară. Demersul de muzealizare a Revoluției din decembrie 1989 este esențial pentru conservarea memoriei colective și pentru promovarea valorilor democratice. Prin expoziție, ne-am propus să păstrăm vie amintirea evenimentelor și a celor care s-au jertfit pentru libertate și să constituim o platformă care să stimuleze dialogul asupra impactului pe care Revoluția l-a avut asupra întregii societăți.

Vernisajul expoziției „Aufarbeitung. RDG și România în cultura memoriei”, organizat la Palatul Braunstein, a adus în prim-plan o perspectivă comparată asupra modului în care Germania de Est și România au abordat și asumat trecutul comunist. Expoziția a oferit o analiză a procesului de aufarbeitung, adică de „prelucrare” a trecutului, evidențiind diferențele și asemănările dintre cele două state în procesul de reconciliere cu memoria regimului comunist.

De asemenea, expoziția „Rezistenții. Amintire și recunoștință”, găzduită în cadrul „Tramvaiului Comunismului”, a adus o abordare inedită, transformând un tramvai într-o călătorie simbolică prin istorie. Aceasta a oferit o oportunitate de a reflecta asupra vieților celor care au suferit sub regimul comunist, prin portrete ale celor care au rezistat și au fost victime ale regimului totalitar, evocând atât durerea, cât și puterea memoriei colective.

Cinematografia a jucat un rol esențial în cadrul acestor zile de comemorare. La Cinema Ateneu au avut loc trei proiecții de filme, fiecare oferind o perspectivă diferită asupra Revoluției și a regimului comunist. Filmul „Anul Nou care n-a fost” (regia Bogdan Mureșanu) a fost prezentat în prezența regizorului și a actriței Emilia Dobrin, oferind spectatorilor oportunitatea unui dialog direct cu realizatorii. De asemenea, pelicula „Libertate” (regia Tudor Giurgiu) a adus în fața publicului o perspectivă cinematografică asupra Revoluției, iar filmul „Între tăcere și păcat” (regia Diana Nicolae) a explorat o temă profundă, deși fără participarea Anei Blandiana, care nu a putut fi prezentă la eveniment.

Două lansări de carte la Cărturești Palas au completat programul, oferind publicului posibilitatea de a descoperi noi perspective asupra trecutului și de a interacționa cu autorii. Volumele prezentate au abordat atât aspecte documentare, cât și interpretări literare ale evenimentelor din 1989.

Accesul gratuit la toate evenimentele a facilitat participarea unui public divers, dornic să înțeleagă mai bine trecutul și să reflecteze asupra viitorului. Seria „Sfârșituri alternative ale comunismului în România” a demonstrat importanța rememorării și analizei critice a trecutului comunist, subliniind necesitatea educației istorice și a vigilenței democratice. Prin conferințe, expoziții, proiecții de film și lansări de carte, proiectul a reușit să creeze un dialog esențial despre memoria istorică și responsabilitatea generațiilor actuale de a păstra vie amintirea trecutului.