O analiză a actualelor crize politice
Radu Carp, Punctul de cotitură. Ruptură, continuitate și transformarea democrațiilor
Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2024, 330 p.

Recenta lucrarea a politologului Radu Carp este o trecere în revistă a crizelor politice produse la nivel global aproape în același timp. Observator atent al acestor evenimente politice, autorul a reunit între copertele acestui volum studiile sale pe care le-a publicat începând cu anul 2021 în diverse reviste și volume colective. Remarcabil este faptul că între aceste studii nu există ruptură, ci continuitate, dovadă a coerenței autorului în evaluarea fenomenelor politice pe care ni le aduce în atenție.

Nu este pentru prima dată când omenirea se confruntă cu crize în diverse locuri de pe glob. Însă, remarcă autorul, „partea inedită a actualelor crize este că actori internaționali situați la distanțe remarcabile cooperează foarte bine, datorită globalizării mijloacelor de comunicare, ușurinței transportului și a limbii/limbilor de comunicare” (p. 13). Un alt aspect menționat în legătură cu situația internațională actuală este acela că instituțiile internaționale sunt depășite de noile realități, ale ascensiunii unor state și pretinderii din partea lor a statutului de mare putere.

Fenomenul cel mai îngrijorător este ascensiunea unor state cu regimuri nedemocratice, în condițiile unei imprevizibilități generalizate: „Războiul rece era previzibil și exista un echilibru între Marile Puteri. Lumea în care trăim este imprevizibilă și dezechilibrul este manifest. Capacitatea Occidentului de a interveni militar pentru oprirea conflictelor este limitată și suspusă multor constrângeri, cum ar fi controlul politic… În tot acest context turbulent, în care conflictale se intensifică, asistăm la un alt fenomen, la fel de îngrijorător: ascensiunea regimurilor nedemocratice. Dacă la începutul anilor 1990 se vorbea despre mai multe valuri de democratizare, astăzi observăm că mai multe regimuri politice au devenit autoritare, în contrast cu numărul limitat al regimurilor care au început să meargă pe calea democratizării” (pp. 14-15).

Plecând de la o declarație a cancelarului german Olaf Scholz, potrivit căreia agresiunea Federația Ruse asupra Ucrainei este un punct de cotitură, întrucât dovedește faptul că în cazul unei mari puteri sancționarea încălcării principiilor dreptului internațional devine imposibilă, Radu Carp consideră că în prezent „asistăm la apariția lentă a doi poli de putere: statele care acceptă sistemul democratic, deopotrivă sub aspectul statului de drept și al drepturilor omului, și statele nedemocratice, autoritare, care nu mai aplică mecanisme democratice și practică reprimarea drepturilor omului, ajungând la conflicte interne care se transformă în războaie – singura cale de supraviețuire la putere a liderilor autoritari” (p. 16).

Volumul este structurat în opt capitole. Primul, cel mai întins, tratează agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei; al doilea reunește studii ce analizează situația politică din Europa occidentală și SUA; al treilea abordează transformările apărute la nivelul relațiilor internaționale în contextul ascensiunii Chinei; al patrulea conține o scurtă abordare a situației din Orientul Mijlociu; al cincilea se concentrează asupra stadiului științei politice în România; al șaselea reunește studii referitoare la evoluția ideologiilor politice, îndeosebi la încadrarea ideologică a putinismului și la islamizarea Occidentului; al șaptelea se concentrează asupra statutului minorităților naționale în statele vecine României; al optulea analizează condițiile unei reforme constituționale în România.

Senzația pe care o are cititorul când parcurge acest volum este aceea că autorul are în față globul pământesc pe care îl răsucește pentru a-i arăta punctele roșii. Un demers în care cititorul este atras și care îl lasă cu o sumedenie de întrebări, pentru că autorul diagnostichează și problematizează fără a impune vreun răspuns.

Sorin BOCANCEA