Coordonatori: E.S. Ihor PROKOPCHUK, Sabin DRĂGULIN și Sorin BOCANCEA
Volum XIV, Nr. 3 (53), Serie nouă, iunie-august 2026
- Sesiunea națională de comunicări științificea UPA din Iași, Ediția a XXXIV-a
În perioada 26-27 iunie 2026, s-a desfășurat a XXXIV-a ediție a Sesiunii Naționale de comunicări științifice „Dimensiuni contemporane ale dezvoltării. Fundalul românesc al sincronizării europene”. În cadrul acesteia, s-au derulat trei momente speciale.
- Sorin Antohi – Doctor Honoris Causa al UPA din Iași
Un prim moment l-a reprezentat acordarea titlului de Doctor Honoris Causa al Universității „Petre Andrei” istoricului ideilor, eseistului și traducătorului Sorin Antohi. Laudatio a fost susținut de către Prof.univ.dr. Sorin Bocancea.
„Primesc această înaltă distincție din partea Universității „Petre Andrei” din Iași cu o profundă recunoștință. Spațiul academic ieșean a rămas întotdeauna un pol al rezistenței prin cultură și al rigorii științifice”, a declarat Sorin Antohi.
Laureatul a susținut prelegerea Sincronismele României. Spațialitate, temporalitate, istoricitate, în care a prezentat modul în care modernitatea românească poate fi înțeleasă prin raportarea la trei dimensiuni fundamentale: spațiul, timpul și istoria. Sorin Antohi a arătat că identitățile colective sunt construcții istorice și că sincronismul trebuie privit ca un fenomen plural, influențat de contexte culturale, sociale și politice diferite.
- „Raport asupra răului politic”
Al doilea moment l-a constituit prelegerea intitulată Mai este comunismul o temă relevantă pentru societatea românească? Raport asupra răului politic, susținută de Prof. univ.dr. Daniel Șandru, Președinte executiv al Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
„Întrebarea dacă această temă mai este relevantă astăzi își găsește răspunsul în realitatea din jurul nostru. Nu vorbim despre comunism ca despre un simplu exercițiu istoriografic steril, pentru că sănătatea morală a prezentului depinde în mod direct de modul în care alegem să ne raportăm la acest trecut traumatic. O mare provocare pentru istorici și sociologi rămâne stabilirea raportului fin dintre impunere și acceptare în timpul regimului totalitar. Trebuie să avem curajul să analizăm nu doar represiunea venită de sus, ci și modul în care societatea, în diversele ei straturi, a acceptat, s-a adaptat sau a fost complice cu răul politic”, a afirmat Daniel Șandru.
În finalul evenimentului Președintele executiv IICCMER a oferit diploma aniversară a IICCMER, tipărită cu prilejul împăinirii a 20 de lanide la înființarea instituției, Universității „Petre Andrei” din Iași și Prof.univ.dr. Sorin Bocancea, pentru contribuțiile aduse la cercetarea comunismului din România.
1.3. Polis: Reconfigurări ideologice în Europa
Al treilea eveniment l-a constituit lansarea culi de-a, 52-lea număr al revistei Polis, ce a avut ca temă Reconfigurări ideologice în Europa. Revista a fost prezentată de Prof.dr. Sabin Drăgulin, unul dintre coordonatorii numărului alături de profesorii Angelo Chielli și Sorin Bocancea.
Prof. univ. dr. Sorin Bocancea a precizat că „Acest număr a pornit de la conferința internațională pe care am organizat-o împreună cu colegii și prietenii noștri de la Universitatea Română din Bari, cu tema «Reconfigurări ideologice în Europa». Am dorit ca revista să reunească contribuțiile participanților la acel eveniment, la care s-au adăugat și contribuțiile unor colegi care nu au participat la conferință, dar care au trimis texte pe aceeași temă”.
Prof. univ. dr. Sabin Drăgulin a subliniat etapele recente de dezvoltare ale publicației, între care s-a numărat extinderea colaborărilor academice și includerea revistei în noi baze internaționale de date. „După un an și jumătate de demersuri, baza de date EBSCO a acceptat revista noastră în lista publicațiilor indexate. Ca urmare, de la trei baze internaționale de date importante am ajuns acum la patru. Este o recunoaștere importantă, dar și o responsabilitate pentru dezvoltarea ulterioară a revistei. Revista noastră își construiește identitatea prin îmbinarea dintre deschiderea internațională și responsabilitatea de a susține cercetarea exprimată în limba română. Considerăm fundamental ca cercetătorii români să poată publica în propria limbă, deoarece în domeniul științelor sociale și umaniste limba nu este doar un instrument de comunicare, ci face parte din modul în care construim și transmitem ideile”.
