De ce (nu) apărăm statul de drept în fața extremismului? România – studiu de caz[1]

Alexandru MURARU

Abstract:

Dictonul specific staului de drept și care spune că „nimeni nu este mai presus de lege” nu funcționează dacă instituțiile de ordine nu îl pun în practică. Articolul arată cum o pleiadă de infracțiuni comise de membrii formațiunii extremiste AUR au rămas nesancționate de Procuratură, Poliție sau Jandarmerie. Deopotrivă un studiu reflexiv și comprehensiv asupra absenței intervențiilor organelor de forță care trebuie să apere democrația, studiul reclamă că statul de drept trebuie să funcționeze indiferent ce funcții au cei care încalcă legile, ba chiar în special în cazul celor care pun în pericol libertățile și democrația.

Key words: stat de drept, democrație, legislație, extremism, populism.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este un partid de tipul „umbrelă de siguranță” pentru infractori[2] dovediți sau simpli interlopi[3]. AUR mai este locul în care agresori de copii[4], pistolari[5], crescători de marijuana[6], bătăuși[7], prădători sexuali[8], traficanți de influență[9] și spărgători de bancomate[10] fac casă bună cu distrugerea fragilelor elemente democratice – adevăratul scop al liderului acestui flagel pentru România. În fața pasivității inexplicabile a instituțiilor cu rolul de a interveni atunci când se încalcă legislația, AUR a împroșcat societatea românească și valorile democratice cu jeturi constante de ură, golănie, violență și acte prin care diferite legi au fost călcate în picioare fără vreo jenă, ba dimpotrivă, cu tam-tam.

Unul dintre stâlpii democrației este statul de drept, adică o cultură complexă prin care legile sunt aplicate indiferent cine este cel care le încalcă. Toți suntem egali în fața legii, cu atât mai mult cei care trebuie să-i reprezinte pe români. Dacă acest principiu nu este aplicat, democrația este în mare pericol. Și când democrația este periclitată, la colț pândește pericolul haosului și ulterior al dictatorilor. Ar fi foarte bine dacă în subconștientul nostru, al tuturor, am fi înțeles în cei 34 de ani de democrație că absența politicii și a politicienilor este același lucru cu prezența unei dictaturi.

Or, dacă o parte dintre români preferă AUR sau refuză să participe la procesul electoral, atunci pericolul în care ne aflăm este uriaș. Această grupare violentă simulează viața unui partid politic pentru a distruge instituții democratice precum Parlamentul, dar nu numai. AUR folosește un șablon, ca un portret-robot atent construit după care își recrutează membrii, fiind interesat de profilul fiecăruia în parte, asigurându-se că fiecare recrut se aliniază la crezul fratern și că poate fi controlat sau intimidat.

Voi analiza parte dintre scandalurile, acțiunile și infracțiunile comise de liderii, membrii și simpatizanții AUR. Lista este lungă (probabil incompletă), dar diversitatea mecanismelor, formelor și acțiunilor demonstrează că acest partid a fost protejat, prin inacțiune, de către instituțiile statului.

Cazuistică. Infractori pe bandă rulantă

Încep cu cazul urmăritului internațional Ion Ion Filimon care conducea din umbră organizația AUR Vaslui, având afaceri în România și nefiind deranjat de statul român, care este caracteristic pentru modul în care instituțiile avizate trec cu vederea infracțiuni de drept comun. De mai bine de opt ani, acest lider local AUR umblă liber în România și nici nu se mai ascunde[11]. Cine vrea să-l caute, îl poate găsi la numărul de telefon personal afișat pe pagina de Facebook a lui George Simon. Cu alte cuvinte, persoana în cauză se manifestă public pe teritoriul țării noastre de mai mult timp decât durata condamnării penale definitive care îl vizează.

Un alt caz care riscă să treacă de filtrul judecății este cel al deputatului Ioan Mihai Lasca, lider al filialei AUR din Bihor[12]. La momentul în care a fost pus pe listele AUR pentru alegerile parlamentare din 2019, acesta avea la activ o arestare și două dosare penale. Primul dosar penal, care a însemnat și arestarea acestuia, a fost deschis pentru constituirea unui grup infracțional organizat[13], falsificarea de instrumente de plată electronică, deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori, punerea în circulație de valori falsificate, acces ilegal la un sistem informatic și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prin transmiterea neautorizată de date de identificare. Pentru acest dosar a fost trimis în judecată de DIICOT în februarie 2016 și, chiar dacă faptele datează din 2012, dosarul se judecă și acum, la 12 ani distanță. Deci, iarăși inexplicabilă lentoare instituțională.

Într-un alt dosar penal, Ioan Mihai Lasca a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare, pentru lovirea unui bărbat care avea o relație cu fosta sa iubită[14]. Mai mult, în 2019, pe numele lui a fost instituit un ordin de protecție, la solicitarea partenerei de atunci. Așadar, trei fapte de natură penală în doar șapte ani și un risc ridicat de recidivă trebuie să reprezinte un semnal de alarmă pentru instituțiile statului român.

Violență domestică, trafic de influență, gloanțe în Parlament

Un alt caz grav este cel al deputatului Viorel Dumitru Focșa, pe a cărui nume a fost deschis un dosar penal pentru agresarea soției chiar sub ochii propriei fiice. După ce a fost dat afară din organizație, a recunoscut public agresiunea. Apoi a dat vina pe soție pentru acest incident și a fost reprimit ulterior în grupul parlamentar AUR, pentru apoi să recidiveze[15]. Dosarul este probabil într-un sertar, abandonat.

Nu mai departe de acum două luni, vicepreședintele AUR Ilfov, Bogdan Crefelean, cel pe care partidul extremist îl promova pentru poziția de primar și parlamentar, a fost prins în flagrant luând mită pentru trafic de influență tocmai de la un coleg de partid, pentru asigurarea unui loc la un congres[16]. Cazul Crefelean mai este relevant pentru un alt tip de comportament specific AUR, întâlnit înaintea alegerilor parlamentare. Practic, unele filiale locale s-au construit în jurul unor familii, iar mulți dintre lideri și-au promovat rudele pe listele electorale[17], așa cum Bogdan Crefelean și-a promovat soția pe liste la Senat, în 2019. Reamintesc și celebrul caz de la Caraș-Severin, unde pe listele AUR la alegerile parlamentare din decembrie 2019, cinci din 11 candidați erau din familia șefei de filială[18]. Același lucru l-a făcut și fostul co-președinte AUR, Claudiu Târziu, ideolog prolegionar, care și-a pus soția, alături de el, pe listele parlamentare pentru Senat[19]. La Iași, nu mai puțin de trei familii au alcătuit lista pentru alegerile parlamentare din 2019.

Această structură politică atrage tineri în capcane periculoase. Să ne reamintim că, prim-vicepreședintele organizației de tineret AUR a încercat să introducă gloanțe în Parlamentul României în timpul unui protest ilegal și fără temei provocat de această formațiune extremistă în fața Palatului Parlamentului[20].

Din această panoplie nu lipsesc acuzațiile de viol, acestea au fost raportate de o tânără de 17 ani la o școală de vară din luna septembrie 2023[21]. Pentru toți tinerii de bună credință din România, trebuie să fie un semnal că orice apropiere de această grupare care promovează violența, furtul, consumul de stupefiante, ura și dezinformarea este un pericol pentru viitorul lor.

Liderul AUR, capul structurii infracționale

Toate aceste incidente se țin lanț până la vârf și au un singur numitor comun: George Simion. Declarat persona non grata în Republica Moldova[22] și Ucraina[23], George Simion se bucură de clemența statului român care încă nu a făcut lumină în cazul relației acestuia cu serviciile secrete din Rusia și întâlnirile lui cu membri FSB[24]. Este o realitate că liderul AUR promovează sau facilitează discursul Kremlinului în România, iar acțiunile sale publice au toată susținerea Moscovei, plecând de la propaganda antivaccinistă, demonstrațiile de stradă, elogierea legionarilor și criminalilor de război, tăcerea pe fondul invaziei Federației Ruse în Ucraina, promovarea urii, xenofobiei și antisemitismului și dezinformarea pe teme conspiraționiste.

Așadar, George Simion are interdicție de a intra pe teritoriul Ucrainei și a Republicii Moldova ca urmare a indiciilor pe care serviciile secrete din cele două state le-au adunat la dosarul care îl privește pe acesta. Nu realizează nimeni din structurile de forță din România cât de grav este acest lucru? Este o tăcere pe un subiect mult prea periculos.

Punctual, Simion are cel puțin trei dosare penale pentru acte de violență verbală și fizică în instituții publice și-n Parlamentul României. Dosarele sunt îngropate, există informații că două din trei s-ar fi clasat. Primul este cel deschis în februarie 2022, pentru fapte de ultraj și tulburarea ordinii și liniștii publice, după ce George Simion l-a amenințat fizic pe ministrul de atunci al Energiei, Virgil Popescu[25]. Din acel moment, nu a mai existat nicio comunicare publică în cazul acestei fapte, deși dovezile sunt înregistrate video și sunt de notorietate.

Un al doilea dosar penal pe numele lui Simion a fost deschis de IPJ Timiș, în ianuarie 2022, când președintele AUR, alături de mai mulți membri și simpatizanți, au luat cu asalt Primăria Timișoara sub aspectul săvârşirii infracţiunii de violarea sediului profesional[26].

Al treilea dosar penal deschis pe numele lui Simion este pentru infracțiuni de lovire și alte violențe, distrugere, amenințare și șantaj, la adresa fostei colege de partid, Diana Șoșoacă, cunoscută la rândul ei pentru fapte agravante[27].

Alte ilegalități, injurii și jigniri incalificabile

Lista nu se oprește aici. În 2022, liderul AUR, George Simion a fost implicat într-un accident în urma căruia a rănit o persoană, în Buzău[28], dar a scăpat basma curată pentru că victima nu a depus plângere, la care se adaugă și incidentul penal de conducere a unui autovehicul cu permis suspendat[29]. În plus, la manifestațiile din 2020, organizate ilegal de liderul AUR, George Simion a fost surprins în imagini înlocuind ilicit plăcuțele de înmatriculare a unui autocar, iar mai apoi a intrat în atenția Poliției pentru fapta penală de a conduce un autoturism fără plăcuțe de înmatriculare[30].

De asemenea, liderul AUR mai are la activ o serie de abuzuri incalificabile la adresa instituțiilor statului, așa cum s-a întâmplat la Ministerul Energiei, acolo unde Simion a perturbat susținerea unei conferințe de presă de către conducerea ministerului, intrând în sala de conferință fără acreditare[31].

Se adaugă aici alte acte de incitare la violență în Parlamentul României la adresa demnitarilor, injurii și jigniri incalificabile – lista este prea lungă. O remarcă foarte bună a istoricului Mihai Demetriade care a spus că liderii AUR nu comunică, ci incită, iar utilizarea repetată a acestor manifestări radicalizează membrii și simpatizanții[32].

Lista neagră a jurnaliștilor

Una din cele mai grave atacuri la presă a fost acea listă neagră a publicațiilor și jurnaliștilor anunțată[33] de formațiunea extremistă și neolegionară, încălcând flagrant principiile vieții democratice, într-un gest toxic, reprobabil și un îndemn clar la ură[34] la care instituțiile statului nu au reacționat. Consecințele ignorării unui asemenea demers, așa cum bine evidenția Centrul de Jurnalism Independent și Active Watch, creează un precedent periculos pentru libertatea de exprimare prin discursul anti-mediatic și este specific strategiilor adoptate de partide care au pus bazele unor regimuri dictatoriale și autoritare din secolul trecut[35].

Antisemitism, legionarism și cultul criminalilor de război

Nu în ultimul rând, elogierea criminalilor de război de la tribuna Parlamentului, presărat cu discursul urii și al manipulării, arată disprețul AUR față de minorități, lipsa de respect pentru valorile democratice și infama platformă pentru elogierea torționarilor și legionarilor. Să ne aducem aminte de modul în care Sorin Lavric a rescris istoria în Parlamentul României elogiindu-l de la tribuna Senatului pe Mircea Vulcănescu, membru în cabinetul Antonescu, condamnat în 1948 pentru crime de război[36]. Lavric este autorul unor calomnii și discriminări greu de pronunțat, unele chiar împotriva femeilor, motiv pentru care a și fost exclus din Uniunea Scriitorilor[37].

Iar ca tabloul să fie concret, merită adus în discuție elogiul adresat de președintele de onoare al AUR, Călin Georgescu, legionarilor și criminalilor de război, printre care Zelea Codreanu și Ion Antonescu în cadrul unei emisiuni televizate[38]. Nu doar că istoricii au documentat temeinic în volume groase toate crimele organizațiilor legionare, dar este un fapt dovedit prin deciziile judecătorești de condamnare pentru crime de război.

Călăi la Revoluție și infractori, mari vedete ale AUR în Parlament

Să ne amintim și de generalul Mircea Chelaru, fost Șef al Statului Major, condamnat de definitiv și irevocabil pentru corupție de către Curtea de Apel București la închisoare pentru că a furat o casă de la Ministerul Apărării[39], este acum mare guraliv la tribuna Parlamentului, o rușine națională, un penal odios și penibil pe care AUR l-a adus tocmai pentru a arăta celor din sistem ca rezerviștii au loc pe listele lor.

Nu este singurul cu grade. Alt impostor, generalul Nicolae Roman, deputat ales pe listele AUR, a fost public devoalat ca fiind implicat în reprimarea sângeroasă a Revoluției la Timișoara, unde era comandant al Batalionului 1 Infanterie din Regimentul 32 Mecanizat „Mircea”.

Un alt caz notoriu imediat după alegeri a fost al altui călău ales pe listele AUR: Francisc Tobă, criminalul implicat în reprimarea revoluției la Sibiu, a dat și el o probă a mediului infracțional din AUR[40]. În anii 90, foștii membri de top ai Securității erau în PRM. Este asemănător? Categoric, da.

AUR a născut-o pe Șoșoacă. Sau viceversa

Mai departe, într-un context politic tensionat, acțiunile Dianei Șoșoacă, liderul partidului extremist SOS, reprezintă o sursă de îngrijorare profundă. Un episod semnificativ a fost cel legat de vizita președintelui ucrainean Vladimir Zelenski în România, când, în octombrie 2023, Parlamentul a fost nevoit să anuleze discursul acestuia din cauza temerilor de proteste violente instigate de Șoșoacă[41]. Acest incident a evidențiat o vulnerabilitate alarmantă în fața influențelor destabilizatoare, cu Șoșoacă apărând ca un instrument al intereselor străine, în special ale Rusiei, folosind tactici ale extremei drepte.

Pe 8 septembrie 2021, în comuna Răchiteni, județul Iași, Șoșoacă a blocat procesul de vaccinare[42], demonstrând un dispreț flagrant atât pentru legislație, cât și pentru sănătatea publică. Colegiul Medicilor a emis un apel public pentru protejarea personalului medical, evidențiind inadmisibilitatea intimidărilor și agresiunilor în contextul medical. Acest comportament a împiedicat un serviciu esențial de sănătate și a creat un mediu de nesiguranță și frică. Niciun dosar penal, nicio sancțiune.

Incidentul cu jurnalista italiană Lucia Gorraci, mediatizat pe larg de Rai Uno, a adus în atenție un alt aspect îngrijorător al comportamentului Dianei Șoșoacă: violența, instigarea la ură și lipsa de respect pentru libertatea presei. În decembrie 2021, Gorraci a fost sechestrată în biroul Dianei Șoșoacă, iar soțul senatoarei a fost implicat într-un conflict fizic cu jurnalista[43]. Acest incident nu doar că a afectat imaginea României, dar a și arătat un nivel de agresivitate și impunitate inacceptabil într-o societate democratică. Inutil să mai subliniez că sechestrarea unor persoane sub orice motiv este ilegală și pedepsită de lege. Nimic, din nou, Șoșoacă este bine merci.

Aceste incidente nu sunt izolate, ci fac parte dintr-un model de comportament care subminează principiile democratice și statul de drept. Acțiunile Dianei Șoșoacă creează un mediu de nesiguranță, frică și instabilitate, punând în pericol buna funcționare a instituțiilor și siguranța cetățenilor. Este esențial ca autoritățile să răspundă cu fermitate și să asigure că astfel de comportamente sunt sancționate corespunzător. Diana Șoșoacă și partidul său extremist SOS reprezintă o amenințare directă la adresa valorilor democratice.

Să luăm exemplul democrațiilor curajoase

În Germania există o investigație la cel mai înalt nivel, pornită de Curtea Constituțională, împotriva formațiunii extremiste AfD. Strângerea datelor și a probelor care arată că AfD pune în mod intenționat democrația germană în pericol este un semn cât se poate de clar că cine nu respectă legislația ajunge în vizorul procurorilor[44].

În Grecia, partidul Zorii Aurii a ajuns să instige în asemenea hal încât s-a ajuns la crimă, ulterior Justiția elenă a scos acest partid în afara legii[45]. Toate democrațiile mari nu se sperie de faptul că niște golani ajung să fie votați, ci aplică legea. Cu atât mai mult cu cât acești huligani formează un partid cu care dau cele mai puternice lovituri posibile într-un stat, adică cele împotriva regulilor democratice.

Statele puternice și cu democrații consolidate au înțeles care este pericolul imobilismului atunci când partide pline de infractori care au scopul de a ataca statul, au perceput exact direcția în care se îndreaptă lucrurile atunci când instituțiile care trebuie să apere și să aplice legea nu intervin și rămân spectatoare.

În SUA, atacul asupra Capitoliului s-a soldat cu anchete, arestări, adică instituțiile au trecut la aplicarea legilor[46]. În România, asaltul AUR asupra Parlamentului a timorat oamenii în uniformă sau procuratura, nu se știe nimic despre vreo anchetă, oamenii legii erau jenați să legitimeze golanii care urlau și agresau, care forțau intrarea în Palatul Parlamentului. Asistăm la asaltul asupra legilor din partea AUR, dar Poliția, Procuratura sau Jandarmeria par impasibile.

Concluzii. De ce închid ochii Procuratura, Jandarmeria și Poliția?

În multe alte cazuri procurorii au deschis dosare penale, dar aici este clar vorba de o ignorare, tratare cu deferență, neînțelegere a mecanismelor totalitare și a instrumentelor și acțiunilor grupărilor neofasciste și neolegionare. Și, chiar mai departe, vorbim de conformism de sistem ca în cazul unor diplomați care au permis accesul membrilor AUR în misiunile României pe motiv ca aceștia reprezintă statul român. O aberație și o complicitate. E de fapt o practică venită din neocomunism unde obediența față de sistem și față de cei care ar putea avea puterea se transformă într-un fals alibi.

99% din parlamentarii celorlalte partide ar fi fost puși sub urmărire penală față de faptele descrise mai sus. Membrii AUR însă sunt bine mersi. Este un regres democratic categoric, este un test ratat pentru instituțiile care trebuie să apere legea și democrația. Cazul Republicii Moldova este relevant, care arată cum acel mic stat fragil a înțeles prin sistemele sale ca anticorpii democrației trebuie activați – au scos ȘOR în afara legii[47], au reacționat curajos la încercările unor infractori de a destabiliza țara, l-au declarat pe Simion persona non grata.

În România, procurorii trebuie să strângă toate aceste probe pentru a deschide dosare. Jandarmii trebuie să prindă curajul să legitimeze golanii care zgâlțâie gardurile instituțiilor publice forțând intrarea. Polițiștii trebuie să reacționeze la ilegalitățile acestor interlopi cu carnet de partid. Sunt trei imperative pentru prezervarea statului de drept.

Toate structurile care au rolul de a apăra legea și statul român au datoria să investigheze și să expplice public situația confuză a unui lider de partid care nu are drept să intre în două state vecine (probabil caz unic în lume) fiind suspect de colaborare cu servicii secrete ruse.

Dacă nu apărăm legea, punem în pericol democrația și tot ce am reușit să câștigăm până acum. Asta e prima lecție. Iar a doua lecție e că AUR (plus Șoșoacă) nu este un partid, ci e o bandă de infractori care vor să arunce în aer politica românească și să transforme România într-o țară nesigură și nefrecventabilă.

BIBLIOGRAFIE

ANGHEL, Dan, „Diana Șoșoacă cere permis de port-armă. Motivul invocat de senatorul AUR”, în adevarul.ro, 18 ianuarie 2021, dosponibil la https://adevarul.ro.

ANTON, Cristian; Ioana Andreescu, „Deputatul Viorel Focșa, acuzat că și-a agresat din nou soția: «Ferească Dumnezeu să ai o nevastă ca a mea»”, în stirileprotv.ro, 2 mai 2024, disponibil la https://stirileprotv.ro.

BENEA, Ionuț, „O colaboratoare AUR ar fi vrut să intre în Parlament cu patru gloanțe, în timp ce în fața instituției au loc proteste neautorizate”, în romania.europalibera.org, 10 mai 2023, disponibil la https://romania.europalibera.org.

BOBEI, Teodor, „Deputat ales pe listele AUR, amendat cu 40.000 de lei după ce a postat pe Facebook informații dintr-o anchetă penală”, în libertatea.ro, 21 noiembrie 2022, disponibil la https://www.libertatea.ro.

BUTNARU, Mariana, „Dosar penal după ce George Simion a intrat în Primăria Timișoara”, în gds.ro (Gazeta de Sud), 14 ianuarie 2022, disponibil la https://www.gds.ro.

CHIRUȚĂ, Răzvan, „România a mai avut «liste negre» cu jurnaliști și în interbelic. Nu s-au terminat bine”, în presshub.ro, 1 februarie 2022, disponibil la https://www.presshub.ro.

CIOCAN, Otilia, „Generalul Mircea Chelaru, condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare”, în mediafax.ro, 24 aprilie 2015, disponibil la https://www.mediafax.ro.

CONSTANTINESCU, Octavia, „George Simion a făcut accident de Paște și a rănit o persoană. Victima nu a depus plângere”, în newsweek.ro, 30 septembrie 2022, disponibil la https://newsweek.ro.

COSTIȚĂ, George, „Președintele AUR, George Simion, este anchetat penal pentru conducere fără permis”, în romania.europalibera.ro, 30 septembrie 2022, disponibil la https://romania.europalibera.org.

COSTIȚĂ, George, Aliona Ciurcă, „Partidul AUR, acuzat de «activități antiucrainene sistematice». Ce spun serviciile secrete de la Kiev și Chișinău despre George Simion”, în Romania.europalibera.org, 22 aprilie 2024, disponibil la https://romania.europalibera.org.

COSTIȚĂ, George; Oana Despa, „Acuzații de viol la o școală de vară a AUR. Partidul neagă, Poliția a început o anchetă”, în romania.europalibera.org, 18 septembrie 2023, disponibil la https://romania.europalibera.org.

DESPA, Oana, „De ce sunt liderii AUR din ce în ce mai agresivi. Istoric: nu comunică, ci incită”, în romania.europalibera.org, 23 mai 2022, disponibil la https://romania.europalibera.org.

DESPA, Oana, „AUR face lista neagră a presei. Facebook nu moderează, George Simion nu se dezice”, în romania.europalibera.ro, 28 ianuarie 2022, disponibil la https://romania.europalibera.org.

DUCA, Dan, „VIDEO. Incidente dintre jurnalista italiană și Diana Șoșoacă, în principalul jurnal de pe Rai Uno. Lucia Gorraci: «Am fost sechestrată, soțul senatoarei m-a lovit»”, în libertatea.ro, 14 decembrie 2021, disponibil la https://www.libertatea.ro.

DUMITRESCU, Ioana, „Direcția de Sănătate Publică Iași  a făcut plângere penală pe numele Dianei Șoșoacă | AUDIO”, în europafm.ro, 8 septembrie 2021, disponibil la https://www.europafm.ro.

EREMIA, Radu, „Control judiciar pentru fostul membru AUR  acuzat de trafic de influență. Cum a fost prins în flagrant”, în adevarul.ro, 24 octombrie 2023, disponibil la https://adevarul.ro.

FÜRSTENAU, Marcel, „Va fi interzisă formațiunea Alternativa pentru Germania?”, în dw.com, 13 mai 2024, disponibil la https://www.dw.com.

GARVEY, Matthew, „Cazul de viol de la Școala de Vară AUR. După un an, fata se simte «trădată» de autorități: «S-a spus că nu sunt o victimă credibilă»”, în digi24.ro, 12 septembrie 2024, disponibil la https://www.digi24.ro.

GHINEA, Andreea; Sorina Ionașc, „Membru AUR, prins cu marijuana în Parlament. «Nu i-a trecut prin labirintul sofisticat al minții că face o greșeală»”, în stirileprotv.ro, 27 august 2021, disponibil la https://stirileprotv.ro.

GHIȚĂ, Andreea, „Un moment trecut cu vederea din Parlament: asurzitoarea tăcere a senatorilor, după intervenția negaționistului Sorin Lavric”, în Republica.ro, 13 martie 2021, disponibil la https://republica.ro.

IANCU, Mariana, „Interlopii din Murgeni s-au înscris în AUR. «Trăiască Partidul nostru AUR. Împreună cu neamul meu, eu președintele partidului AUR»”, în adevarul.ro, 19.decembrie 2020, disponibil la https://adevarul.ro.

MILONEAN, Ioana, „Deputatul Viorel Focșa exclus din AUR după ce și-a agresat soția, revine în grupul parlamentar AUR / În ianuarie , George Simion îi cerea demisia din Parlament”, în G4media.ro, 13 noiembrie 2023, disponibil la https://www.g4media.ro.

NEACȘU, Bobi, „Principiul meritocrației la AUR: aproape 9% din candidați sunt rude. Liderul Claudiu Târziu și-a pus soția pe liste”, în libertatea.ro, 8 decembrie 2020, disponibil la https://www.libertatea.ro.

OTOPEANU, Cristian, „Dosar penal pentru ultraj deschis de Parchet în cazul lui George Simion, care l-a agresat pe ministrul energiei” în libertatea.ro, 8 februarie 2022, disponibil la https://www.libertatea.ro.

PAVEL, Andreea, „Active Watch: Derapajul populist al AUR e similar strategiilor partidelor care au pus bazele dictaturilor din secolul trecut / Invităm partidele și organizațiile să respingă ferm «listele negre»”, în G4media.ro, 26 ianuarie 2022, disponibil la https://www.g4media.ro.

PAVEL, Andreea, „Militarii Nicolae Roman și Francisc Tobă, asociați cu reprimarea sângeroasă a Revoluției din 1989, au devenit deputați AUR”, în G4media.ro, 10 decembrie 2020, disponibil la https://www.g4media.ro.

PAVEL, Andreea, „Uniunea Scriitorilor l-a dat afară pe Sorin Lavric (AUR), după ce presa a publicat fragmente jignitoare la adresa femeilor / USR sesizează Consiliul Național al Discriminării (surse)”, în G4media.ro, 8 decembrie 2020, disponibil la https://www.g4media.ro.

ROMAN, Mihai, „Cei doi părinți acuzați că și-au bătut copilul de 2 ani cu cabluri și bețe sunt simpatizanți AUR. Au postat pe net mesaje mobilizatoare ale partidului extremist”, în G4media.ro, 18 decembrie 2023, disponibil la https://www.g4media.ro.

ROMNICEANU, Dodo, „Un urmărit general, condamnat la 8 ani de închisoare în R. Moldova, este liderul din umbră al AUR Vaslui. Are afaceri în România, canal TV, ziar, ONG și un copil cu agramata Raisa Enachi, deputată AUR, viitoare europarlamentară”, în podul.ro, 4 ianuarie 2024, disponibil la https://podul.ro.

RUBICA, Andreea, „Deputatul Mihai Lasca, achitat de Curtea Supremă pentru constituirea unui grup infracțional organizat”, în adevarul.ro, 5 iulie 2023, disponibil la https://adevarul.ro.

SEMENIUC, Sorin „Dinastiile din AUR: 27 de perechi soț-soție, tată-fiică, tată-fiu, mamă-fiică, mamă-fiu, frate-soră, frate-frate pe liste. Co-președintele are soția pe liste. Meritocrația, principiu fundamental în programul AUR”, în G4media.ro, 8 decembrie 2020, disponibil la https://www.g4media.ro.

SEMENIUC, Sorin, „Nepotism extrem. Pe listele de candidați AUR Caraș-Severin se află cinci membri ai unei familii: mama, două fiice, fratele mamei și partenerul de viață al acesteia”, în G4media.ro, 9 decembrie 2020, disponibil la https://www.g4media.ro.

SEMENIUC, Sorin, „Profil de deputat condamnat: coordonatorul AUR Bihor este judecat pentru constituirea unui grup infracțional organizat care spărgea bancomate. În alt dosar penal a fost condamnat pentru lovire la 2 ani de închisoare cu suspendare”, în G4media.ro, 7 decembrie 2020, disponibil la https://www.g4media.ro.

****, „20 de ani de închisoare pentru unul dintre cei mai violenți protestatari care au atacat Capitoliul”, în spotmedia.ro, 10 august 2024, disponibil la https://spotmedia.ro.

****, „Călin Georgescu, despre Zelea Codreanu și Ion Antonescu: «Au făcut și fapte bune». Asasinatele legionare: «Istoria este mistificată»”, în digi24.ro, 31 ianuarie 2022, disponibil la https://www.digi24.ro.

****, „Circ cu George Simion la Ministerul Energiei. Jandarmii au încercat să îl scoată din clădire pe liderul AUR”, în digi24.ro, 5 decembrie 2022, disponibil la https://www.digi24.ro.

****, „Cum a fost prins în flagrant de DGA Bogdan Crefelean, membru AUR, când primea 1.500 lei pentru a face trafic de influență”, în hotnews.ro, 24 octombrie 2023, disponibil la https://hotnews.ro.

****, „De frica lui Șoșoacă, discursul lui Zelenschi din Parlamentul României a fost anulat. «Asistăm la un moment stânjenitor pentru România»”, în digi24.ro, 11 octombrie 2023, disponibil la https://www.digi24.ro.

****, „Deputatul Mihai Ioan Lasca, intrat în Parlament pe listele AUR, a fost condamnat la închisoare cu suspendare după ce a bătut un șofer”, în digi24.ro, 3 iunie 2021, disponibil la https://www.digi24.ro.

****, „Diana Șoșoacă a depus la Parchet plângere penală împotriva lui Simion, «lovire și alte violențe». «M-a făcut scroafă»”, în digi24.ro, 20 decembrie 2023, disponibil la https://www.digi24.ro.

**** „General ucrainean: George Simion are interdicție în Ucraina până în 2024 / AUR confirmă interdicția și lansează un atac la «rakeții serviciului de spionaj ucrainean care au declanșat ofensiva împotriva unioniștilor români»”, în hotnews.ro, 7 aprilie 2023, disponibil la https://hotnews.ro.

****, „George Simion a schimbat numărul autocarului care a adus protestatarii. Dosar penal și scandal în piață”, în dcnews.ro, 20 septembrie 2020, diponibil la https://www.dcnews.ro.

****, „O instanță din Grecia a decis că Partidul Zorii Aurii este o organizație criminală”, în moldova.europalibera.org, 7 octombrie 2020, disponibil la https://moldova.europalibera.org.

****, „Partidul oligarhului fugar Ilan Șor, scos în afara legii – decizie a Curții Constituționale de la Chișinău / Reacția Maiei Sandu”, în hotnews.ro, 19 iunie 2023, disponibil la https://hotnews.ro.

****, „Premierul Dorin Recean a dezvăluit că George Simion a fost interzis în R. Moldova pentru că «destabilizează» țara”, în digi24.ro, 20 februarie 2024, disponibil la https://www.digi24.ro.

[1] Acest studiu este o variantă revizuită și îmbunătățită a unui articol de opinie publicat la data de 10 ianuarie 2024 pe digi24.ro cu titlul „Despre cum procurorii, Poliția și Jandarmeria au protejat prin inacțiune AUR și ceilalți extremiști. Fapte, cazuri, consecințe”, disponibil la https://www.digi24.ro/opinii/despre-cum-procurorii-politia-si-jandarmeria-au-protejat-prin-inactiune-aur-si-ceilalti-extremisti-fapte-cazuri-consecinte-2644257

[2] Teodor Bobei, „Deputat ales pe listele AUR, amendat cu 40.000 de lei după ce a postat pe Facebook informații dintr-o anchetă penală”, în libertatea.ro, 21 noiembrie 2022, disponibil la https://www.libertatea.ro/stiri/deputat-daniel-rus-liste-aur-amendat-40-000-lei-postare-facebook-informatii-ancheta-penala-4354766 (consultat la 6 septembrie 2024).

[3] Mariana Iancu, „Interlopii din Murgeni s-au înscris în AUR. «Trăiască Partidul nostru AUR. Împreună cu neamul meu, eu președintele partidului AUR»”, în adevarul.ro, 19.decembrie 2020, disponibil la https://adevarul.ro/stiri-locale/vaslui/interlopii-din-murgeni-s-au-inscris-in-aur-seful-2066384.html (consultat la 6 septembrie 2024).

[4] Mihai Roman, „Cei doi părinți acuzați că și-au bătut copilul de 2 ani cu cabluri și bețe sunt simpatizanți AUR. Au postat pe net mesaje mobilizatoare ale partidului extremist”, în G4media.ro, 18 decembrie 2023, disponibil la https://www.g4media.ro/cei-doi-parinti-acuzati-ca-si-au-batut-copilul-de-2-ani-cu-cabluri-si-bete-sunt-simpatizanti-aur-au-postat-pe-net-mesaje-mobilizatoare-ale-partidului-extremist.html (consultat la 6 septembrie 2024).

[5] Dan Anghel, „Diana Șoșoacă cere permis de port-armă. Motivul invocat de senatorul AUR”, în adevarul.ro, 18 ianuarie 2021, dosponibil la https://adevarul.ro/politica/diana-sosoaca-cere-permis-de-port-arma-motivul-2071587.html (consultat la 6 septembrie 2024).

[6] Andreea Ghinea, Sorina Ionașc, „Membru AUR, prins cu marijuana în Parlament. «Nu i-a trecut prin labirintul sofisticat al minții că face o greșeală»”, în stirileprotv.ro, 27 august 2021, disponibil la https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/un-membru-aur-a-fost-prins-cu-cannabis-in-parlament.html (consultat la 6 septembrie 2024).

[7] Ioana Milonean, „Deputatul Viorel Focșa exclus din AUR după ce și-a agresat soția, revine în grupul parlamentar AUR / În ianuarie , George Simion îi cerea demisia din Parlament”, în G4media.ro, 13 noiembrie 2023, disponibil la https://www.g4media.ro/deputatul-viorel-focsa-exclus-din-aur-dupa-ce-si-a-agresat-sotia-revine-in-grupul-parlamentar-aur-in-ianuarie-george-simion-ii-cerea-demisia-din-parlament.html (consultat la 6 septembrie 2024).

[8] Matthew Garvey, „Cazul de viol de la Școala de Vară AUR. După un an, fata se simte «trădată» de autorități: «S-a spus că nu sunt o victimă credibilă»”, în digi24.ro, 12 septembrie 2024, disponibil la https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/cazul-de-viol-de-la-scoala-de-vara-aur-dupa-un-an-fata-se-simte-tradata-de-autoritati-s-a-spus-ca-nu-sunt-o-victima-credibila-2927163 (consultat la 13 septembrie 2024).

[9] Radu Eremia, „Control judiciar pentru fostul membru AUR  acuzat de trafic de influență. Cum a fost prins în flagrant”, în adevarul.ro, 24 octombrie 2023, disponibil la https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/control-judiciar-ex-membru-aur-trafic-influenta-2310645.html (consultat la 6 septembrie 2024).

[10] Sorin Semeniuc, „Profil de deputat condamnat: coordonatorul AUR Bihor este judecat pentru constituirea unui grup infracțional organizat care spărgea bancomate. În alt dosar penal a fost condamnat pentru lovire la 2 ani de închisoare cu suspendare”, în G4media.ro, 7 decembrie 2020, disponibil la https://www.g4media.ro/profil-de-deputat-condamnat-coordonatorul-aur-bihor-este-judecat-pentru-constituirea-unui-grup-infractional-organizat-care-spargea-bancomate-in-alt-dosar-penal-a-fost-condamnat-pentru-lovire-la-2-an.html (consultat la 6 septembrie 2024).

[11] Dodo Romniceanu, „Un urmărit general, condamnat la 8 ani de închisoare în R. Moldova, este liderul din umbră al AUR Vaslui. Are afaceri în România, canal TV, ziar, ONG și un copil cu agramata Raisa Enachi, deputată AUR, viitoare europarlamentară”, în podul.ro, 4 ianuarie 2024, disponibil la https://podul.ro/articol/22526/un-urmarit-general-condamnat-la-opt-ani-de-inchisoare-in-rmoldova-este-liderul-din-umbra-al-aur-vaslui-are-afaceri-in-romania-canal-tv-ziar-ong-si-un-copil-cu-agramata-raisa-enachi-deputata-aur-viitoare-europarlamentara?fbclid=IwAR1aYKxtw4o091hGhGotse9r2zda0N8r1UUTIxn9XyI-92Zlvl5x_YkKi08 (consultat la 9 septembrie 2024).

[12] Sorin Semeniuc, „Profil de deputat condamnat: coordonatorul AUR Bihor este judecat pentru constituirea unui grup infracțional organizat care spărgea bancomate. În alt dosar penal a fost condamnat pentru lovire la 2 ani de închisoare cu suspendare”, loc. cit.

[13] Andreea Rubica, „Deputatul Mihai Lasca, achitat de Curtea Supremă pentru constituirea unui grup infracțional organizat”, în adevarul.ro, 5 iulie 2023, disponibil la https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/deputatul-mihai-lasca-achitat-de-curtea-suprema-2281421.html (consultat la 9 septembrie 2024).

[14] „Deputatul Mihai Ioan Lasca, intrat în Parlament pe listele AUR, a fost condamnat la închisoare cu suspendare după ce a bătut un șofer”, în digi24.ro, 3 iunie 2021, disponibil la https://www.digi24.ro/stiri/deputatul-mihai-ioan-lasca-intrat-in-parlament-pe-listele-aur-a-fost-condamnat-la-inchisoare-cu-suspendare-dupa-ce-a-batut-un-sofer-1550167 (consultat la 9 septembrie 2024).

[15] Cristian Anton, Ioana Andreescu, „Deputatul Viorel Focșa, acuzat că și-a agresat din nou soția: «Ferească Dumnezeu să ai o nevastă ca a mea»”, în stirileprotv.ro, 2 mai 2024, disponibil la https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/surse-deputatul-viorel-focsa-acuzat-din-nou-ca-si-a-agresat-sotia-pe-numele-sau-a-fost-emis-un-ordin-de-protectie.html (consultat la 9 septembrie 2024).

[16] „Cum a fost prins în flagrant de DGA Bogdan Crefelean, membru AUR, când primea 1.500 lei pentru a face trafic de influență”, în hotnews.ro, 24 octombrie 2023, disponibil la https://hotnews.ro/cum-a-fost-prins-n-flagrant-de-dga-bogdan-crefelean-membru-aur-cnd-primea-1-500-de-lei-pentru-a-face-trafic-de-influenta-37086 (consultat la 9 septembrie 2024).

[17] Sorin Semeniuc, „Dinastiile din AUR: 27 de perechi soț-soție, tată-fiică, tată-fiu, mamă-fiică, mamă-fiu, frate-soră, frate-frate pe liste. Co-președintele are soția pe liste. Meritocrația, principiu fundamental în programul AUR”, în G4media.ro, 8 decembrie 2020, disponibil la https://www.g4media.ro/dinastiile-din-aur-27-de-perechi-sot-sotie-tata-fiica-tata-fiu-mama-fiica-mama-fiu-frate-sora-frate-frate-pe-liste-co-presedintele-are-sotia-pe-liste-meritocratia-principiu-fundamental-in-pr.html (consultat la 9 septembrie 2024).

[18] Idem, „Nepotism extrem. Pe listele de candidați AUR Caraș-Severin se află cinci membri ai unei familii: mama, două fiice, fratele mamei și partenerul de viață al acesteia”, în G4media.ro, 9 decembrie 2020, disponibil la https://www.g4media.ro/nepotism-extrem-pe-listele-de-candidati-aur-caras-severin-se-afla-cinci-membri-ai-unei-familii-mama-doua-fiice-fratele-mamei-si-partenerul-de-viata-al-acesteia.html (consultat la 9 septembrie 2024).

[19] Bobi Neacșu, „Principiul meritocrației la AUR: aproape 9% din candidați sunt rude. Liderul Claudiu Târziu și-a pus soția pe liste”, în libertatea.ro, 8 decembrie 2020, disponibil la https://www.libertatea.ro/stiri/principiul-meritocratiei-la-aur-aproape-9-din-candidati-sunt-rude-liderul-claudiu-tarziu-si-a-pus-sotia-pe-liste-3318931 (consultat la 9 septembrie 2024).

[20] Ionuț Benea, „O colaboratoare AUR ar fi vrut să intre în Parlament cu patru gloanțe, în timp ce în fața instituției au loc proteste neautorizate”, în romania.europalibera.org, 10 mai 2023, disponibil la https://romania.europalibera.org/a/aur-gloante-parlament/32404287.html (consultat la 9 septembrie 2024).

[21] George Costiță, Oana Despa, „Acuzații de viol la o școală de vară a AUR. Partidul neagă, Poliția a început o anchetă”, în romania.europalibera.org, 18 septembrie 2023, disponibil la https://romania.europalibera.org/a/aur-acuzatii-viol/32597909.html (consultat la 9 septembrie 2024).

[22] „Premierul Dorin Recean a dezvăluit că George Simion a fost interzis în R. Moldova pentru că «destabilizează» țara”, în digi24.ro, 20 februarie 2024, disponibil la https://www.digi24.ro/stiri/externe/premierul-dorin-recean-a-dezvaluit-ca-george-simion-a-fost-interzis-in-r-moldova-pentru-ca-destabilizeaza-tara-2693657 (consultat la 9 septembrie 2024).

[23] George Costiță, Aliona Ciurcă, „Partidul AUR, acuzat de «activități antiucrainene sistematice». Ce spun serviciile secrete de la Kiev și Chișinău despre George Simion”, în Romania.europalibera.org, 22 aprilie 2024, disponibil la https://romania.europalibera.org/a/efecte-juridice-romania-george-simion-indezirabil-moldova-ucraina/32873075.html (consultat la 9 septembrie 2024).

[24] „General ucrainean: George Simion are interdicție în Ucraina până în 2024 / AUR confirmă interdicția și lansează un atac la «rakeții serviciului de spionaj ucrainean care au declanșat ofensiva împotriva unioniștilor români»”, în hotnews.ro, 7 aprilie 2023, disponibil la https://hotnews.ro/general-ucrainean-george-simion-are-interdictie-n-ucraina-pna-n-2024-aur-confirma-interdictia-si-lanseaza-un-atac-la-raketii-serviciului-de-spionaj-ucrainean-care-au-de-72029 (consultat la 10 septembrie 2024).

[25] Cristian Otopeanu, „Dosar penal pentru ultraj deschis de Parchet în cazul lui George Simion, care l-a agresat pe ministrul energiei” în libertatea.ro, 8 februarie 2022, disponibil la https://www.libertatea.ro/stiri/scandalul-din-parlament-ajunge-la-parchet-dosar-penal-pentru-ultraj-dupa-ce-george-simion-l-a-bruscat-pe-virgil-popescu-3967903 (consultat la 10 septembrie 2024).

[26] Mariana Butnaru, „Dosar penal după ce George Simion a intrat în Primăria Timișoara”, în gds.ro (Gazeta de Sud), 14 ianuarie 2022, disponibil la https://www.gds.ro/Actualitate/2022-01-14/dosar-penal-dupa-ce-george-simion-a-intrat-in-primaria-timisoara/ (consultat la 10 septembrie 2024).

[27] „Diana Șoșoacă a depus la Parchet plângere penală împotriva lui Simion, . ”, în digi24.ro, 20 decembrie 2023, disponibil la https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/diana-sosoaca-ii-face-plangere-penala-lui-george-simion-m-a-facut-scroafa-2621843 (consultat la 10 septembrie 2024).

[28] Octavia Constantinescu, „George Simion a făcut accident de Paște și a rănit o persoană. Victima nu a depus plângere”, în newsweek.ro, 30 septembrie 2022, disponibil la https://newsweek.ro/actualitate/george-simion-a-facut-accident-de-paste-si-a-ranit-o-persoana-victima-nu-a-depus-plangere (consultat la 10 septembrie 2024).

[29] George Costiță, „Președintele AUR, George Simion, este anchetat penal pentru conducere fără permis”, în romania.europalibera.ro, 30 septembrie 2022, disponibil la https://romania.europalibera.org/a/george-simion-dosar-penal-permis-suspendat/32059063.html (consultat la 10 septembrie 2024).

[30] „George Simion a schimbat numărul autocarului care a adus protestatarii. Dosar penal și scandal în piață”, în dcnews.ro, 20 septembrie 2020, diponibil la https://www.dcnews.ro/george-simion-a-schimbat-numarul-autocarului-care-a-adus-protestatarii-dosar-penal-si-scandal-in-piata-primele-reactii_772213.html (consultat la 10 septembrie 2024).

[31] „Circ cu George Simion la Ministerul Energiei. Jandarmii au încercat să îl scoată din clădire pe liderul AUR”, în digi24.ro, 5 decembrie 2022, disponibil la https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/george-simion-a-facut-circ-la-ministerul-energiei-virgil-popescu-a-renuntat-la-o-conferinta-de-presa-din-cauza-liderului-aur-2173677 (consultat la 10 septembrie 2024).

[32] Oana Despa, „De ce sunt liderii AUR din ce în ce mai agresivi. Istoric: nu comunică, ci incită”, în romania.europalibera.org, 23 mai 2022, disponibil la https://romania.europalibera.org/a/agresiuni-george-simion-/31862083.html (consultat la 10 septembrie 2024).

[33] Oana Despa, „AUR face lista neagră a presei. Facebook nu moderează, George Simion nu se dezice”, în romania.europalibera.ro, 28 ianuarie 2022, disponibil la https://romania.europalibera.org/a/aur-%C8%99i-lista-neagr%C4%83-a-presei/31674532.html (consultat la 10 septembrie 2024).

[34] Răzvan Chiruță, „România a mai avut «liste negre» cu jurnaliști și în interbelic. Nu s-au terminat bine”, în presshub.ro, 1 februarie 2022, disponibil la https://www.presshub.ro/romania-a-mai-avut-liste-negre-cu-jurnalisti-si-in-interbelic-nu-s-au-terminat-bine-207221/ (consultat la 10 septembrie 2024).

[35] Andreea Pavel, „Active Watch: Derapajul populist al AUR e similar strategiilor partidelor care au pus bazele dictaturilor din secolul trecut / Invităm partidele și organizațiile să respingă ferm «listele negre»”, în G4media.ro, 26 ianuarie 2022, disponibil la https://www.g4media.ro/active-watch-derapajul-populist-al-aur-e-similar-strategiilor-partidelor-care-au-pus-bazele-dictaturilor-din-secolul-trecut-invitam-partidele-si-organizatiile-sa-respinga-ferm-listele-negre.html (consultat la 10 septembrie 2024).

[36] Andreea Ghiță, „Un moment trecut cu vederea din Parlament: asurzitoarea tăcere a senatorilor, după intervenția negaționistului Sorin Lavric”, în Republica.ro, 13 martie 2021, disponibil la https://republica.ro/un-moment-trecut-cu-vederea-din-parlament-asurzitoarea-tacere-a-senatorilor-dupa-interventia-negationistului (consultat la 11 septembrie 2024).

[37] Andreea Pavel, „Uniunea Scriitorilor l-a dat afară pe Sorin Lavric (AUR), după ce presa a publicat fragmente jignitoare la adresa femeilor / USR sesizează Consiliul Național al Discriminării (surse)”, în G4media.ro, 8 decembrie 2020, disponibil la https://www.g4media.ro/uniunea-scriitorilor-l-a-dat-afara-pe-sorin-lavric-aur-dupa-ce-presa-a-publicat-fragmente-jignitoare-la-adresa-femeilor-usr-sesizeaza-consiliul-national-al-discriminarii-surse.html (consultat la 11 septembrie 2024).

[38] „Călin Georgescu, despre Zelea Codreanu și Ion Antonescu: «Au făcut și fapte bune». Asasinatele legionare: «Istoria este mistificată»”, în digi24.ro, 31 ianuarie 2022, disponibil la https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/calin-georgescu-despre-zelea-codreanu-si-ion-antonescu-au-facut-si-fapte-bune-asasinatele-legionare-istorie-mistificata-1822453 (consultat la 11 septembrie 2024).

[39] Otilia Ciocan, „Generalul Mircea Chelaru, condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare”, în mediafax.ro, 24 aprilie 2015, disponibil la https://www.mediafax.ro/social/generalul-mircea-chelaru-condamnat-la-trei-ani-de-inchisoare-cu-suspendare-14151540 (consultat la 11 septembrie 2024).

[40] Andreea Pavel, „Militarii Nicolae Roman și Francisc Tobă, asociați cu reprimarea sângeroasă a Revoluției din 1989, au devenit deputați AUR”, în G4media.ro, 10 decembrie 2020, disponibil la https://www.g4media.ro/profil-de-aur-deputatii-militari-nicolae-roman-si-francisc-toba-personaje-controversate-in-tentativele-sangeroase-de-inabusire-a-revolutiei-din-1989-in-timisoara-si-sibiu.html (consultat la 12 septembrie 2024).

[41] „De frica lui Șoșoacă, discursul lui Zelenschi din Parlamentul României a fost anulat. «Asistăm la un moment stânjenitor pentru România»”, în digi24.ro, 11 octombrie 2023, disponibil la https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/de-frica-dianei-sosoaca-discursul-lui-zelenski-din-parlamentul-romaniei-a-fost-anulat-2536385 (consultat la 11 septembrie 2024).

[42] Ioana Dumitrescu, „Direcția de Sănătate Publică Iași  a făcut plângere penală pe numele Dianei Șoșoacă | AUDIO”, în europafm.ro, 8 septembrie 2021, disponibil la https://www.europafm.ro/directia-de-sanatate-publica-iasi-a-facut-plangere-penala-pe-numele-dianei-sosoaca-audio/?fbclid=IwAR2WZurVHk6NdnAAFfqpuu19DLToNUZe5_f9c6LbnfTxK1320yZFUv1FIB0 (consultat la 12 septembrie 2024).

[43] Dan Duca, „VIDEO. Incidente dintre jurnalista italiană și Diana Șoșoacă, în principalul jurnal de pe Rai Uno. Lucia Gorraci: «Am fost sechestrată, soțul senatoarei m-a lovit»”, în libertatea.ro, 14 decembrie 2021, disponibil la https://www.libertatea.ro/stiri/incidentele-dintre-jurnalista-italiana-si-diana-sosoaca-in-principalul-jurnal-de-pe-rai-uno-laura-gorraci-am-fost-sechestrata-sotul-senatoarei-m-a-lovit-politia-ne-a-perchezitionat-3883099 (consultat la 12 septembrie 2024).

[44] Marcel Fürstenau, „Va fi interzisă formațiunea Alternativa pentru Germania?”, în dw.com, 13 mai 2024, disponibil la https://www.dw.com/ro/va-fi-interzis%C4%83-forma%C8%9Biunea-alternativa-pentru-germania/a-69065976 (consultat la 12 septembrie 2024).

[45] „O instanță din Grecia a decis că Partidul Zorii Aurii este o organizație criminală”, în moldova.europalibera.org, 7 octombrie 2020, disponibil la https://moldova.europalibera.org/a/o-instan%C8%9B%C4%83-din-grecia-a-decis-c%C4%83-partidul-zorii-aurii-este-o-organiza%C8%9Bie-criminal%C4%83-/30880743.html (consultat la 12 septembrie 2024).

[46] „20 de ani de închisoare pentru unul dintre cei mai violenți protestatari care au atacat Capitoliul”, în spotmedia.ro, 10 august 2024, disponibil la https://spotmedia.ro/stiri/eveniment/20-de-ani-de-inchisoare-pentru-unul-dintre-cei-mai-violenti-protestatari-care-au-atacat-capitoliul (consultat la 12 septembrie 2024).

[47] „Partidul oligarhului fugar Ilan Șor, scos în afara legii – decizie a Curții Constituționale de la Chișinău / Reacția Maiei Sandu”, în hotnews.ro, 19 iunie 2023, disponibil la https://hotnews.ro/partidul-oligarhului-fugar-ilan-sor-scos-n-afara-legii-decizie-a-curtii-constitutionale-de-la-chisinau-reactia-maiei-sandu-59394 (consultat la 12 septembrie 2024).