Criza de încredere în leadershipul politic și în media. Populism și polarizare în comunicarea digitală la

alegerile prezidențiale din 2024

 [The crisis of trust in political leadership and the media. Populism and polarization in digital communication in the 2024 presidential elections]

 

Antonio MOMOC

 

Abstract: The crise of political elites and the erosion of credibility among traditional political leaders have deepened citizens’ distrust in both politicians and mainstream media, driving them toward the rise of populism. The annulment of the 2024 Romanian presidential elections, justified through contested legal and procedural grounds, exacerbated social polarization and intensified populist narratives. Empowered by a digital ecosystem dominated by influencers and AI-driven bots on platforms like TikTok, populist leaders avoided traditional media, shaping public opinion through hyper-personalized and emotionally charged content. This shift reflects a broader European trend where algorithm-driven political communication undermines democratic stability. As Romania struggles with these challenges, the influence of alternative media, disinformation, and political manipulation raises urgent questions about the resilience of democratic institutions in the digital age while also exposing the lack of credible political leadership.

Keywords: political communication, populism, polarization, media, trust, leadership

Introducere

 

La treizeci și cinci de ani de la Revoluția din decembrie 1989, societatea românească este polarizată, fragmentată, antagonizată și profund marcată de lipsa de încredere în elitele politice, științifice și media. Deși economia românească este tot mai performantă, integrată în piața liberă și beneficiară directă a aderării la Uniunea Europeană^[1], în ciuda faptului că veniturile românilor au ajuns mai mari decât cele ale vecinilor din vest care au intrat în UE câțiva ani mai devreme^[2], beneficiile tranziției la globalizare nu sunt resimțite de categorii largi sociale^[3], mare parte din populația din România fiind încă afectată de sărăcie^[4]. Pandemia COVID19 din 2020-2022, inflația, șomajul și criza economică au amplificat inegalitățile sociale, sărăcirea clasei de mijloc și nemulțumirile populare pe fondul incertitudinii și îngrijorărilor din societate generate de izbucnirea războiului din Ucraina.

Societatea românească este profund divizată între categorii de pierzători și câștigători ai globalizării și ai integrării în Uniunea Europeană. Prezentul studiu teoretic explică mecanismele și tehnicile de comunicare digitală din campania pentru prezidențiale din 2024, prin care politicieni populiști au acționat pe platforme sociale, au țintit, au segmentat și au mobilizat consumatori de conținut video și text de pe social media, alegătorii izolați în ’insule’ online^[5] și în bule comunicaționale, în contextul crizei de încredere în presa tradițională televizată și al crizei de leadership la nivelul partidelor mainstream care au avut ca rezultat câștigarea primului tur al alegerilor de către un candidat cu notorietate scăzută în spațiul public și mediatic tradițional.

Simultan cu pandemia și războiul din Ucraina, schimbarea modelului de business al mass-media sub presiunea platformelor digitale au amplificat criza jurnalismului tradițional și au adâncit lipsa de încredere a publicului în jurnaliști în contextul publicării în mass-media de informații inexacte, insuficient verificate și al prezentării opiniilor drept fapte de către foști ziariști metamorfozați în influenceri pe rețele sociale supranumite „medii alternative” de informare^[6].  Modelul economic liberal în care a funcționat presa tradițională, inclusiv cea din România, se află într-o criză majoră din cauza presiunilor dinspre platformele digitale care au preluat cote semnificative din piața de publicitate. Platformele sociale pun la dispoziția utilizatorilor numeroase site-uri de știri, iar transformările în consumul de informații și de divertisment în era social media, a algoritmilor și a inteligenței artificiale au produs mutații majore în legătură cu veniturile mass-media tradițională reducându-le și transferându-le către companiile de tehnologie^[7]. Finanțarea din surse non-comerciale și competiția economică cu companiile Big Tech reprezintă provocarea majoră a publisherilor, presei clasice și a jurnaliștilor în serviciul public^[8].

În timpul stării de urgență din 2020 pierderea încrederii în elitele politice și în media a fost exprimată în sondaje de opinie care arătau că jumătate dintre români credeau că statul ascundea informații importante și tot 50% dintre cetățeni credeau că statul și presa au avut o înțelegere pentru a trunchia, denatura sau limita informații cu privire la COVID – 19 ^[9]. Mai mult, atât în România, în statele Uniunii Europene^[10], cât și în SUA, din ce în ce mai multe segmente de vârstă se informează din social media, de la creatori de conținut sau influenceri de știri^[11] care atrag venituri din ce în ce mai consistente ca influenceri marketing^[12], tinerii în mod special, dar și alte categorii de vârstă, optând din ce în ce mai  mult pentru informarea de pe rețele sociale și mai puțin pentru aflarea știrilor din surse media clasice ori de la fact-checkeri sau jurnaliști profesioniști afiliați la organizații de presă.

Încrederea în politicieni și jurnaliști este la cote extrem de scăzute în cele mai multe din satele europene, nu doar în țara noastră. În vreme ce politicienii se situează pe ultimul loc la încrederea publică în România, taximetriștii, avocații, prezentatorii de știri tv (cititori de prompter), chelnerii, profesorii și oamenii de știință sunt categoriile profesionale care se bucură de mult mai multă încredere decât ziariștii^[13]. Lipsa de încredere în jurnaliștii angajați în organizații mass-media tradiționale și în politicienii partidelor parlamentare mainstream au determinat publicul să își caute informația în surse alternative online dubioase care oferă explicații conspiraționiste pe rețele sociale, și au orientat atenția alegătorilor și încrederea unei părți din electorat spre politicieni cu discurs radical, mesianic, anti-sistem, anti-european, de inspirație naționalist-comunistă și național-legionară.

Percepțiile despre sistemul partitocratic^[14], dramele cauzate de corupția^[15] din sistemul public de sănătate^[16] și dezamăgirea publică întreținută de mediocritatea liderilor marilor partide tradiționale propuși drept candidați la alegerile prezidențiale din 2024^[17] au sporit criza de încredere în corectitudinea alegerilor, în democrația reprezentativă constituțională și în ansamblu au accelerat pierderea de credibilitate a elitelor politice tradiționale. Populismul iliberal^[18], criza de leadership la nivelul națiunilor democratice europene^[19], extremismul naționalist de sorginte național-comunistă și de inspirație legionară au erodat încrederea în elitele și instituțiile Uniunii Europene și au intensificat starea de incertitudine și lipsa de perspectivă.^[20]

Criza de încredere în politicienii cu discurs moderat domină Europa și SUA în condițiile în care în anul 2024 au avut loc alegeri peste tot, iar centrul politic a pierdut segmente de electorat și a fost treptat înlocuit de formațiuni radicale, de populiști mai ales de dreapta neonazistă, extremiștii și euroscepticii câștigând teren în majoritatea democrațiilor occidentale o dată cu acutizarea efectelor economice ale războiului din Ucraina și cu pierderea susținerii populare de formațiunile verzi, ecologiste, progresiste. Alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2024 au confirmat ascensiunea partidelor eurosceptice, anti-migrație și naționaliste, în mai multe state membre, precum și sprijinul pentru extrema dreaptă dinspre segmente de electorat afectate de criza economică, în special din categoria de vârstă a tinerilor^[21]. Familiile politice tradiționale de centru-dreapta (Partidul Popular European) și centru-stânga (Social&Democrații) au suferit pierderi semnificative, în timp ce partidele populiste de extremă-dreapta, AfD în Germania, Reuniunea Națională  a popularului Jordan Bardella, în Franța, Frații Italiei ai Giorgiei Meloni, și-au consolidat pozițiile. În Europa Centrală și de Est, formațiuni ca FIDESZ a lui Viktor Orbán, în Ungaria, și Smer-SD condus de Robert Fico, în Slovacia, au obținut rezultate bune. În România, dreapta radicală prin Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a înregistrat o creștere, situându-se pe primele locuri, alături de partidele de sistem, PNL și PSD. Alegerile locale, parlamentare și prezidențiale din 2024 au confirmat tendința ascensiunii populismului de extrema dreapta și a suveranismului în Uniunea Europeană. Problemele economice și neîncrederea în elitele politice tradiționale au dat mai multă forță electorală liderilor populiști cu discurs anti-sistem.

Dispariția centrului politic, polarizarea și alunecarea spre extremele politice a fost cel mai vizibilă în interiorul principalelor formațiuni politice din SUA, Partidul Democrat și Partidul Republican, care au alunecat fie spre stânga radicală ultraprogresistă^[22], fie spre dreapta naționalistă^[23] ultraconservatoare^[24]. În campania prezidențială din 2024, candidatul republican, Donald Trump, a descris „inamicul din interior” ca fiind mai periculos decât trupele armatei chineze sau ruse: stânga politică radicală, progresistă, liberalii în sens cultural, globaliștii, comuniștii reprezintă, în retorica lui Trump, dușmanul din interiorul societății americane^[25].

În comunicarea publică din perioada primului său mandat dintre 2017 și 2020, președintele SUA a identificat dușmanul poporului american, „the enemy of the people”^[26] în cei trei M: media, migranții și minoritățile^[27]. Presa liberal-progresistă și jurnaliștii critici din media democrată au fost de atunci etichetați ca fiind „fake news”^[28]. Înainte de a deveni consilierul șef al Casei Albe, strategul șef Steve Bannon pentru primul mandat Trump și membru în boardul companiei Cambridge Analytica, vorbea despre presa nefavorabilă ca fiind „partidul opoziției”, iar într-un interviu acordat lui Jim Acosta^[29] explica faptul că noul președinte a introdus sintagma „dușmanul poporului” pentru media în timpul conversațiilor lor despre știrile pe care nu le apreciau. Dușmanul poporului a fost portretizat ca „dușmanul din interior”, în narativul ultraconservator al lui Trump, în cursa electorală pentru al doilea mandat^[30].

Administrația Trump a adoptat și a afirmat din primele zile ale preluării noului mandat în planul relațiilor internaționale, discursul politic și economic ultraconservator al MAGA, susținerea liderilor de dreapta radicală și a formațiunilor ultranaționaliste din Uniunea Europeană cu care împărtășesc o viziune comună despre migrație, identitate culturală, valori religioase creștine precum familia tradițională și politica anti-avort, și discursul necenzurat pe internet^[31], simultan cu abordarea tranzacționistă^[32] geostrategică ^[33] în privința războiului din Ucraina.

La Conferința de Securitate de la München din 2025, vicepreședintele SUA, JD Vance, a nuanțat teza despre așa-numitul „inamic din interior”. Vance a subliniat la forum, în prezența politicienilor de rang înalt, diplomaților europeni și americani, că cea mai mare amenințare la adresa securității lor nu vine din partea Chinei sau a Rusiei, ci din partea „inamicului din interior”, ale cărui valori ideologice promovează „suprimarea protestelor împotriva avortului și a altor forme de libertate de exprimare”, precum cenzura din media sociale la adresa companiilor Big Tech și a platformelor digitale. În fapt, au fost puse în opoziție două concepții și tradiții filosofice diferite despre libertatea de exprimare: viziunea americană versus cea europeană care acceptă anumite reglementări cu privire la discursul care instigă la ură, limitări care nu pot fi acceptate în America.

Vicepreședintele SUA a acuzat România că a anulat rezultatele alegerilor prezidențiale din 2024 bazându-se doar pe suspiciunile șubrede ale serviciilor de informații^[34]. Vance s-a arătat sceptic cu privire la influența Rusiei în alegerile din România prin achiziția de publicitate pe rețelele sociale, subliniind că „dacă o democrație poate fi distrusă cu câteva sute mii de dolari de publicitate digitală dintr-o țară străină, atunci nu a fost suficient de puternică de la bun început”. ^[35] Vicepreședintele SUA, JD Vance, a criticat decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie acuzând „România că nu (mai) împărtășește valorile americane”^[36] și Europa că a renunțat la unele din valorile fundamentale împărtășite până ieri cu SUA. Presa occidentală a remarcat că anularea alegerilor din România, indiferent cât de legală sau constituțională a fost decizia CCR, a oferit Rusiei o victorie de propagandă^[37].

Anularea alegerilor prezidențiale din România sub pretextul interferenței Rusiei a amintit presei occidentale^[38] de acuzațiile referitoare la amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016 care nu au fost deplin dovedite în cazul alegerii lui Donald Trump pentru primul său mandat. Raportul Mueller, cunoscut sub denumirea „Raportul anchetei asupra amestecului Rusiei în alegerile din 2016 și legătura cu campania lui Trump”, a fost o investigație care a analizat mai multe luni posibilele interacțiuni dintre echipa de campanie electorală a lui Donald Trump și oficiali ruși și posibile obstrucționări ale justiției de către președintele Trump pentru a închide investigația.

Raportul Mueller a concluzionat că, deși Rusia a desfășurat o campanie online de influență, inclusiv prin hacking și publicarea de informații compromițătoare despre candidata Hillary Clinton, nu au fost suficiente dovezi pentru a demonstra că echipa de campanie a lui Trump a colaborat direct cu guvernul rus pentru a influența rezultatele alegerilor. Mueller a conchis că nu au existat suficiente dovezi pentru a susține acuzațiile de obstrucționare a justiției sau pentru a susține o procedură de destituire a Președintelui în funcție, iar raportul a fost finalizat fără acuzații formale împotriva lui Trump.

Investigația i-a oferit multiple ocazii lui Trump să acuze statul paralel, să atace continuu colaborarea dintre serviciile secrete, FBI și Departamentul de Justiție^[39], să anime teoriile conspiraționiste despre cei care conduc ilegitim din umbră și să submineze astfel credibilitatea procurorilor și anchetatorilor în spațiul public etichetând activitatea lor ca fiind parte din acțiunile Deep State^[40].

 

Polarizare socială: clivajul ultraprogresiști – ultraconservatori în comunicare politică pe media sociale

Criza economică din pandemie, ale cărei efecte sociale au fost amplificate de războiul din Ucraina, au condus la adâncirea clivajului social dintre ceea ce observatorii au numit ‘câștigători’ și ‘pierzători’ ai globalizării^[41]. Câștigătorii tranziției din România post-comunistă îi includ pe antreprenori, managerii și angajații din corporații și pe cetățeni cosmopoliți cu venituri peste medie care au beneficiat de avantajele liberei circulații a capitalurilor, bunurilor și mărfurilor. Pierzătorii îi includ pe angajații din sectorul public cu salarii mici, lucrători din mediul bugetar, „căpșunarii”, necalificați, șomeri, seniorii cu pensii mici, români care călătoresc în afara granițelor mai mult pentru muncă slab calificată și mai rar pentru vacanță^[42].

Populiștii de dreapta radicală au targetat cu mesajele lor pierzătorii tranziției post-comuniste cu mesaje suveraniste, revanșarde, nostalgic-comuniste, anti-partide tradiționale, anti-Parlament, anti-prezidențiale, conspiraționiste,  anti-ong-uri, anti-companii multinaționale sau împotriva elitei birocratice de la Bruxelles și Strasbourg^[43]. În schimb, populiștii de stânga au țintit și mobilizat câștigătorii din upper-midle și upper class-ul economic și financiar, întrucât „progresistul contemporan se deosebeşte de revoluţionarul clasic prin faptul că nu mai provine din proletariat, ci – dimpotrivă – din upper class-ul academic, politic, mediatic şi al afacerilor”^[44]. Narațiunile populiștilor de stânga iau forma unui elitism sui-generis^[45].

Polarizarea dintre câștigătorii și pierzătorii globalizării se manifestă vizibil în mediul online, în consumul algoritmic de informație^[46] pe platforme sociale, în camerele de ecou (eco-chambers) și în bulele (epsitemic bubbles) din social media, în clivajul ideologic care a luat forma unui războiul cultural între ultraprogresiștii liberali și ultraconservatorii tradiționaliști. În ultimii ani, bulele progresiste au influențat prin activism online agenda media mainstream și au promovat prin discurs, prin acțiuni afirmative și politici de discriminarea pozitivă, drepturile minorităților sexuale, LGBTQ+, feminismul și egalitatea de gen. Unii analiști occidentali au semnalat radicalizarea mișcării „woke”^[47] și transformarea ei într-o nouă ’religie’ în numele căreia adepții ei au îmbrățișat fanatismul invocând „corectitudinea politică”^[48] pentru cultura anulării („cancel culture”)^[49], astfel încât persoane publice, elite, profesori, preoți, artiști, victime colaterale și instituții tradiționale (biserica, universitatea, academia etc) au fost criticate și adeseori linșate mediatic pentru cuvinte, atitudini sau opinii considerate inacceptabile și incorecte din punct de vedere moral sau social. Activiștii woke se percep ca fiind cei “aleși”, superiori din punct de vedere moral datorită angajamentelor lor revoluționare legate de protejarea mediului, gen și rasă, în contrast cu “elita coruptă” care ocupă o poziție superioară privilegiată și nemeritată în societate din punct de vedere material și economic^[50].

De altfel, „cultura social media este prinsă în binomul putere-reputație”^[51], manifestată prin instrumentalizarea rețelelor sociale online dinspre stânga progresistă pentru a dăuna reputației „elitelor corupte, tradiționale, abuzatoare și incorecte politic” și pentru a le slăbi autoritatea și legitimitatea, iar platforme digitale ca Facebook, YouTube, Instagram, X sau TikTok se bazează pe astfel de „mecanisme de gratificare rapidă.” Cultura anulării prin public shaming la adresa instituțiilor și a reprezentanților elitei tradiționale, unde indivizi sau grupuri devin ținta unui val de furie colectivă, are scopul de a le afecta credibilitatea, de a genera curente de indignare în opinia publică, de a pune presiune pe conducerea instituțiilor și, în consecință, de a determina pierderea poziției de autoritate în domeniul de activitate, de a-i anula în spațiul public.

Dar, în realitate, efectul pervers al instigării la oprobriu public a fost acela de a stimula și alimenta contra-reacția curentelor ultraconservatoare pentru protejarea valorilor morale religioase și a ordinii tradiționale și, după anularea alegerilor prezidențiale din România, a accelerat radicalizarea neolegionară și populismul naționalist. Disprețul, incitarea ura și dorința de revanșă au divizat societatea românească digitală în triburi online rivale, antagonice, inamice: ultrareligioși, ultranaționaliști și izolationiști versus neomarxiști, LGB-tiști și sorosiști. La public shaming-ul^[52] din bulele ultraprogresiste s-a răspuns prin întocmirea de „liste ale rușinii și ale trădării naționale” în bulele neofasciste. Disprețul și incitarea la ură între taberele ultraprogresiste și ultraconservatoare a fost remarcată în presă, în atacurile între unele publicații^[53] relatând despre modul în care persoane incluse anterior în astfel de liste au început să creeze propriile lor liste, inversând rolurile de „vânat” și „vânător”, fenomen care reflectă dinamica stigmatizării publice în spațiul virtual românesc după anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024.

Polarizarea progresiști-conservatori^[54], clivajul globaliști-tradiționaliști^[55] și lipsa de încredere în elitele politice și mediatice au fost amplificate algoritmic prin comunicarea electorală pe platforme digitale. Eșecul educației civice al „României educate”, inclusiv digital, a sporit numărul celor insuficient sau incorect informați. Analfabetismul funcțional și digital reprezintă un risc pentru democrația liberală, atâta timp cât în democrația reprezentativă cei mulți care sunt chemați să evalueze clasa politică ori să ia parte la luarea deciziilor politice nu au șanse egale în aflarea informațiilor și în cunoașterea adevărului științific^[56]. Nivelul de educație generală și accesul la tehnologia internet afectează gradul de participare în diferite domenii: economic (locuri de muncă), social (contacte și capital relațional), politic (vot), cultural (cultura digitală) și instituțional (drepturile cetățenilor)^[57].

Democrația liberală înseamnă egalitate și libertate în practică pentru toți cetățenii care să creadă în aceste valori: egalitate în drepturi pentru minorități  etnice și sexuale, respectiv pentru membrii comunității LGBTQ, simultan cu drepturi la identitate culturală, credințe, obiceiuri și libertate religioasă pentru cei mai tradiționaliști. Încrederea în democrația liberală și în susținătorii ei din societatea civilă, ONG, mediul academic, universitar, mediul de afaceri, bancheri, corporații multinaționale, presa progresistă etc, a fost șubrezită de ultraprogresismul religiei woke: contrareacția la cancel culture s-a manifestat prin „spirala tăcerii” celor care s-au simțit excluși, disprețuiți, marginalizați. Agresivității woke i s-a răspuns prin radicalizarea conservatorilor tradiționaliști. Militantismul și activismul stângii progresiste i-a organizat mai bine pe reacționari, online și în stradă, într-o mișcare de tip ultranaționalist, de inspirație fascistă. „Corupția morală” a Vestului decadent, ateu și ultra-individualist, materialist și a hiperconsumerist^[58], a mobilizat pe unii preoți, enoriași, agricultori, militari, rezerviști, bugetari, asistați sociali și alte categorii de marginali pierzători ai tranziției spre capitalismul occidental, care au rostogolit în propriile medii sociale și bule informaționale, mesaje naționalist-comuniste și naționalist-legionare, de recuperare a unor valori culturale pierdute în procesul globalizării și de protejare a pieței naționale prin naționalism economic și cultural, cu promisiunea „renașterii naționale.”

Insecuritatea fizică, nesiguranța economică și sărăcia conduc la xenofobie, solidaritate de grup și aderența rigidă la normele culturale tradiționale ale grupului^[59]. Teoriile modernizării și ale schimbărilor valorilor culturale probează că atunci când supraviețuirea umană a fost nesigură, sau populația a întâmpinat dificultăți în găsirea hranei ori a fost expusă bolilor, pandemiilor și violenței, societățile au pus accent pe solidaritatea de grup, pe conformare, pe respingerea străinilor. Supunerea comunității față de lideri puternici devine o strategie de supraviețuire care poarta denumirea reflex autoritar^[60]. Dimpotrivă, creșterea nivelului de siguranță materială creează oamenilor un spațiu pentru libertatea de a alege deschiderea față de străini și toleranță față de ideile noi. Dezvoltarea economică reflectă un echilibru între forțele modernizării și influența persistentă a tradiției culturale^[61].

Pierderea încrederii în elitele politice, în partidele parlamentare și în Președintele statului, precum și în mass-media din România este consecința dezamăgirii și neîncrederii claselor populare, ale marginalilor social și în ansamblu a publicului afectat de criza economică, decis să își ia revanșa împotriva elitelor politice, a liderilor partidelor mari parlamentare, dar și împotriva elitelor media^[62] politizate și implicate în scandaluri de corupție^[63]. Criza de încredere în mass media tradițională denotă lipsa de credibilitate în probitatea morală, în profesionalismul și onestitatea jurnaliștilor. Afectată de deprofesionalizare și suspectată de interese partinice sau de agende ascunse, presa este percepută ca parte din același sistem corupt.

Candidatul naționalist „anti-sistem”, starul TikTok și comunicarea electorală „sub radar”

 

Alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 au fost marcate de victoria candidatului independent, Călin Georgescu, care a câștigat primul tur de scrutin cu 22,9% din voturi, fără un sprijin politic în sens tradițional, în absența unei campanii de comunicare vizibile la firul ierbii, door to door și cu puține prezențe la radio sau televiziune. Candidata celei mai progresiste formațiuni politice, Uniunea Salvați România, Elena Lasconi, a obținut locul al II-lea cu 19,17%, iar liderul celei mai mari organizații politice parlamentare la guvernare, Partidul Social Democrat, Marcel Ciolacu, a primit 19,15% din voturile românilor. Președintele partidului ultranaționalist, AUR, George Simion, a obţinut 13,86% din totalul voturilor valabil exprimate, iar candidatul Partidului Național Liberal, Nicolae Ciucă, din care provenea nepopularul președinte al statului român în funcție, Klaus Iohannis, a obţinut doar 8,79%. Candidații celor două partide de la guvernare, PSD și PNL, nu au intrat în turul al II-lea și au anunțat demisiile de la vârful formațiunilor politice.

Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale pe motiv de interferență externă și manipulare a algoritmilor TikTok^[64], iar noul guvern a programat reluarea turului I pe data de 4 mai 2025. Reprezentanții TikTok au fost audiați în Parlamentul European în legătură cu suspiciunile privind manevrarea algoritmilor pentru a influența alegerile din România^[65], dar au respins acuzațiile și au negat că sistemele lor digitale ar fi favorizat în vreun fel pe candidatul Georgescu.

Sondajele de opinie efectuate în precampanie și pe durata anului electoral 2024 nu au anticipat rezultatul candidatului Călin Georgescu, considerat un outsider. Fenomenul „majorității tăcute” care preferă să nu se exprime de teama de a nu fi marginalizată, ironizată sau exclusă dintr-un mediu societal dominat cultural de alte opinii, idei și atitudini vocale în spațiul mediatic tradițional (televiziuni de știri, radio, print) sau „spirala tăcerii”^[66], s-a manifestat înainte de primul tur și a fost explicat de unii sociologi^[67] prin numărul ridicat de non-răspunsuri (Nu știu/Nu răspund) din sondajele electorale. Campania candidatului Georgescu s-a evidențiat printr-o comunicare masivă pe rețele sociale, în special pe rețeaua chineză TikTok, unde conținutul pro-Georgescu a devenit viral, potrivit unor documente desecretizate SRI^[68] în ședința CSAT^[69], în ultimele zile de dinaintea de data alegerilor.

La scurt timp după turul I, o anchetă de presă a arătat că 85% din expunerea online a candidatului Călin Georgescu a fost generată artificial prin intermediul unor rețele de boți și conturi false legate de Rusia^[70]. Campania sa de comunicare s-a derulat în anumite bule pe rețele sociale, în special pe TikTok, Facebook și Instagram, unde a reușit milioane de vizualizări într-un timp scurt la nivelul unor categorii de public țintite segmentat^[71]. Investigațiile media^[72] au dezvăluit că activitatea online pro-Georgescu a fost amplificată artificial prin rețele de boți și conturi false, la origine rusești, care au diseminat mesaje anti-Uniunea Europeană și l-au portretizat pe Călin Georgescu ca pe un suveranist ^[73] cu mesaj anti-establishment. Încurajați de acest profil politic indus, al unui expert în dezvoltare durabilă şi agricultură, fără partid propriu, promițător în plan moral și aparent competent profesional, mulți influenceri români s-au implicat pe TikTok în campania electorală prin propagare mesajelor video pro-Georgescu, cu hastag-ul #EchilibrușiVerticalitate^[74]. Modelul campaniei Echilibru și Verticalitate a fost copiat la indigo după campania Frate lânga frate derulată de Federația Rusă în Ucraina^[75].

În vreme ce candidații partidelor pro-europene, PSD – Marcel Ciolacu, PNL – Nicolae Ciucă și USR – Elena Lasconi, au utilizat în comunicarea electorală canalele media tradiționale, televiziunile de știri, Antena 3 CNN și Digi24, precum și conturile și paginile lor oficiale de pe platformele digitale, Facebook, Instagram și YouTube ^[76], candidatul AUR, George Simion și independentul Călin Georgescu s-au remarcat pe populara rețea socială chineză, TikTok.

În România sunt 9 milioane de utilizatori pe platforma TikTok, dintr-o populație totală de 19 milioane^[77]. România are cel mai mare număr de utilizatori din UE raportat la populaţia națională. Pe contul său de campanie Georgescu a atins 3.8 million likes pe TikTok și 298,000 followers. Hashtag-ul #calingeorgescu a câștigat din septembrie până noiembrie 2024, 120 de milioane de urmăritori pe TikTok, dar a fost invizibil pe radarul televiziunilor de știri și al presei mainstream^[78]. Conform unui raport al Ministerului Afacerilor Interne, în perioada 13-26 noiembrie 2024, hashtagurile utilizate în campania electorală a lui Călin Georgescu au ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul tendințelor de promovare^[79]. ​De asemenea, din documentele declasificate prezentate în CSAT reiese că, în aceeași perioadă, hashtagurile asociate cu Călin Georgescu au ajuns pe locul 9 la nivel global^[80]. 25.000 de conturi TikTok, sprijinite de algoritmul de recomandare al aplicației, au contribuit la această expunere. Mesajele pro-Georgescu au fost promovate pe canalele Telegram, Țarigrad TV și alte platforme rusești^[81]. Campania de comunicare pe platforma de socializare chineză a constat în manipularea coordonată a algoritmului de recomandare prin publicarea masivă de videoclipuri și comentarii care conțineau hashtag-uri și cuvinte-cheie. Conturi legate de Rusia, cu sute de mii de urmăritori și cu simpatii pro-ruse, anti-occidentale și conspiraționiste l-au promovat pe Călin Georgescu pe rețelele sociale TikTok, Facebook și X^[82].

Prin contrast cu candidații prezidențiali PNL și PSD, independentul Georgescu se profilează în campania electorală ca un Erou, un Lider național, un Salvator cu misiunea „renașterii naționale și a trezirii poporului în conștiință”. Imaginea din sloganul de campanie de „ostaș în slujba țării” a lui Nicolae Ciucă este demitizată în presă prin punerea sub semnul întrebării a faptelor de arme ale generalului pe teatrul de operațiuni^[83]. În același timp premierul și candidatul PSD, Marcel Ciolacu, este chemat în media și în Parlament să răspundă despre posibile fapte de corupție în scandalul Nordis^[84] și chestionat în legătură cu diploma de bacalaureat^[85]. În schimb, fotografiile și imaginile video, viralizate pe rețeaua socială TikTok, îl prezintă pe candidatul Călin Georgescu în ipostaze asemănătoare cu cele ale campaniilor de presă ale președintelui Rusiei, Vladimir Putin, în care se antrenează la judo, înoată, se scaldă în apă îngheţată sau călărește purtând cămașa populară sau ia tradițională^[86].

Mai puțin cunoscut publicului targetat pe TikTok în perioada campaniei electorale, Călin Georgescu a preluat și a promovat în ultimii ani un discurs pro-rus inspirat din vechile narațiuni ale Kremlinului despre țara pe care Rusia lui Putin a invadat-o în 24 februarie 2022, declarând la acea vreme că „Ucraina este un stat inventat”^[87]. Georgescu a lăudat conducerea și „înțelepciunea”^[88] președintelui rus Vladimir Putin ^[89] și l-a apreciat pe Putin ca pe „un om care își iubește țara”^[90]. Declarațiile sale pro-ruse, rasiste, anti-semite și pro-legionare i-au luat ulterior prin surprindere până și pe unii dintre susținătorii săi din primul tur, influenceri români pe TikTok.

Mesianismul și misiunea de trezire a neamului reies din analiza discursului său politic. Anti-globalismul se exprimă prin preocuparea pentru afirmarea românismului și protejarea identității naționale. „Trezirea în conștiință”^[91] este doar în aparență un mesaj despre victoria sa în alegeri. Este trezirea celor mulți în conștiință națională. Pentru Călin Georgescu și adepții săi, cancel culture și progresismul woke reprezintă strategia diabolică a Occidentului globalist și cosmopolit, a Bruxelles-ului decadent, de anulare a culturii naționale țărănești și de atac la conștiința națională.

Georgescu a pus ortodoxia^[92], religia majoritară a românilor^[93], (valoare culturală comună cu națiunea ortodoxă rusă) în centrul discursului său populist mesianic, alături de valori tradiționale ca familia, pacea, demnitatea, poporul, istoria eroică a neamului, un amalgam de misticism legionar și național-comunism, dar a răspândit și teorii anti-vaccin^[94] și a adaptat teorii ale conspirației QAnon la spațiului românesc și cultura dacilor^[95].

Călin Georgescu nu a cultivat aceste mesaje pe un teren arid, ci dimpotrivă. Candidatul surpriză a construit pe fondul conspiraționist alimentat și întreținut încă din perioada pandemiei de liderii AUR, Diana Șoșoacă^[96] și George Simion^[97]. Anchete de presă efectuate după anularea alegerilor prezidențiale din 2024 au dezvăluit că  cel puțin două milioane de euro au fost direcționate între 2016-2024 de AdNow, o companie de advertising digital cu legături la Kremlin, în site-urile unor televiziunui din România, dar și către influenceri conspiraționiști și publicații de extremă dreaptă^[98]. În pandemie, sute de pagini de Facebook și Instagram asociate cu AdNow au fost închise pentru răspândirea dezinformării despre vaccinuri, iar unele afirmații se regăsesc în mesaje virale ale lui Călin Georgescu.

România invizibilă și fenomenul Georgescu. În loc de concluzii  

Deziluzia alegătorilor români cu privire la elitele politice, prăbușirea încrederii în parlamentarii de la putere, în guvernanți și în Președinte României, dezamăgirea legată de liderii marilor partide parlamentare reiese din preferințele la urne: candidații PSD și PNL nu a reușit să intre în turul al II-lea ale alegerilor prezidențiale. Alegerile prezidențiale din 2024, derulate pe fondul crizei economice agravate de evoluțiile războiului din Ucraina, au reprezentat un test major pentru democrația din România și au pus în evidență vulnerabilitatea procesului electoral în fața atacurilor hibride, dar și nemulțumirea populară cu privire la oferta electorală a establishmentului politic.

Pentru prima dată în istoria României post-comuniste un scrutin electoral a fost întrerupt brutal, după ce un candidat cu discurs naționalist anti-sistem, ai cărui votanți și influenceri TikTok au aflat ulterior datei primului tur al alegerilor că alesul lor promova narațiuni rusești, a ieșit pe primul loc într-o țară majoritar pro-europeană. Propulsat pe primul loc în primul tur electoral desfășurat pe 24 noiembrie 2024, cu peste 2 milioane de voturi, admirator declarat al dictatorului Vladimir Putin, populistul Călin Georgescu, opozant cu privire la sprijinul României pentru Ucraina și critic al NATO, nu a investit, potrivit propriilor declarații, nici măcar un leu în campania electorală.

Indiferent că actori străini, statali sau nestatali, au interferat în campania electorală pe TikTok sau de Facebook, este evident că sociologic și ideologic, alegătorii ultranaționaliști și ultra-conservatori reprezintă o parte până ieri invizibilă și astăzi prezentă și activă politic din societatea românească, motivați de problemele reale economice, iar în mediul digital au găsit o platformă eficientă de exprimare, structurare și mobilizare.

În ciuda recuperării decalajelor economice față de statele membre UE, societatea românească este divizată între categorii de pierzători și câștigători ai tranziției post-comuniste și ai integrării în Uniunea Europeană. O parte semnificativă din populația din România, mai ales în mediul rural, este afectată de sărăcie și de educație precară, iar inflația prețurilor și scăderea veniturilor determinate de pandemia COVID-19 și de războiul din Ucraina au afectat puterea de cumpărare și nivelul general de trai.

Criza de leadership și neîncrederea în elitele politice tradiționale au dat mai multă forță electorală liderilor populiști cu discurs anti-sistem, nu doar în România, ci în statele cu tradiție democratică din Europa occidentală și din SUA. Noile elite politice populiste au profitat oportunist de tensiunile sociale, de frustrările economice generate de reducerea veniturilor inclusiv ale clasei de mijloc, de neîncrederea în soluțiile partidelor tradiționale și de ura tot mai acutizată algoritmic dintre taberele ideologice.

Politica discriminării pozitive și accesele corectitudinii politice în spațiul public și mediatic, promovate de adepții noii religii woke, inclusiv prin public shaming și cancel culture pe rețele sociale, au  insuflat reacții de frică și dispreț în rândul celor mai tradiționaliști. Izolați în bule online, membrii taberelor s-au organizat în triburi digitale. Conservatorii naționaliști s-au radicalizat pentru protejarea valorilor lor tradiționale (religia ortodoxă, familia, dreptul la viață) și s-au organizat împotriva avortului și împotriva drepturilor minorităților sexuale LGBT. Ținte ale comunicării electorale pe rețeaua socială TikTok, electorii din bulele culturale conservatoare au fost radicalizate în direcția neofascistă, în vreme ce alegătorii închiși în camerele progresiste online pe Facebook și pe alte rețele sociale s-au alimentat cu informații selective cultivând valori post-materiale occidentale și renunțând la moderație în susținerea publică și în promovarea opiniilor, ideilor și proiectelor lor.

Teoriile influenței sociale evidențiază că în materie de persuasiune nu există hetero-persuasiune^[99], pentru că cel persuadat se convinge singur. În privința schimbărilor valorilor, în perioade de nesiguranță economică și de insecuritate fizică, procesul este mai degrabă unul de reconfirmare al convingerilor religioase, prejudecăților culturale și credințelor populare preexistente. În procesul de comunicare electorală efectul este unul mai degrabă de rezonanță cu emițătorul mesajului și de întărire a convingerilor și credințelor anterioare pe care le are deja publicul, nu un fenomen de „vrăjire” sau „spălare pe creier”. Dacă electorii de partide, tot mai puțin disciplinați, și-au dat în mare parte votul în turul I al alegerilor prezidențiale partidelor tradiționale PSD și PNL, electorii ultranaționaliști au rezonat cu mesajele candidatului Călin Georgescu care le-a predicat acestora ce doreau să audă, iar alegătorii ultraprogresiști s-au regăsit mai degrabă mesajele candidatei USR, Elena Lasconi, ceva mai apropiată de valorile lor.

Clivajul ideologic dintre globaliști – apărători ai drepturilor universale și ai valorilor cosmopolite versus tradiționaliști – susținători ai drepturilor etnico-naționale și ai valorilor tradiționale locale, a fost amplificat algoritmic pe platformele digitale și a luat proporția unui război cultural între tabere adverse ireconciliabile. Liderii naționaliști din Europa, formațiunile politice cu valori anti-imigrație, anti-avort și anti-laicism și-au găsit un aliat puternic în trumpism și în mișcarea MAGA din interiorul Partidului Republican.

Capcana populismului nu poate fi evitată fără mai mult acces la cunoaștere, la resurse materiale, la politici economice ale bunăstării sociale și la educație civică pentru cei mai mulți, pentru cei excluși sau marginali sociali, pentru clasele populare, iar actualul context economic intern și internațional nu oferă perspective încurajatoare. Clasa de mijloc este cea mai interesată de obicei în apărarea valorilor democrației liberale, dar atunci când situația ei economică devine fragilă și vulnerabilă, iar oferta electorală a moderaților este mediocră, opțiunea pentru soluții radicale devine foarte probabilă. Candidatul Georgescu poate pierde alegerile din mai 2025, dar fenomenul Georgescu rezistă.

Bibliografie

ACOSTA, Jim (2019), The Enemy of the People: A Dangerous Time to Tell the Truth in America, Harper Collins Publishers.

BOCANCEA, Sorin, (coord.), COVID-19, Dimensiuni ale gestionării pandemiei, Ed. Junimea, Iași, 2020.

BLOOM, Allan, Criza spiritului american: cum universitățile au trădat democrația și au sărăcit sufletele studenților, Humanitas, 2017.

BRAUNSTEIN, Jean-Francois, Religia Woke. Cum a căzut pradă Occidentul unei mișcări iraționale, Humanitas, București, 2024.

DAVIS, Aeron, Political Communication. A New Introduction for Crisis Times, Polity Press, Cambridge, 2019.

DE CLERCY, Cristine & FERGUSON, Peter, “Leadership in Precarious Contexts: Studying Political Leaders after the Global Financial Crisis”, Politics and Governance, 4(2), 104-114, 2016. https://doi.org/10.17645/pag.v4i2.582

DYSON, Michael Eric, GOLDBERG, FRY Michelle, Stephen, PETERSON, Jordan, Corectitudinea politică: dezbaterile Munk, Editura Trei, Bucureşti, 2019.

KRIESI, Hanspeter et al. “Globalization and the transformation of the national political space: Six European countries compared”, European Journal of Political Research, 45, pp. 921–956, 2006.

HUTZLER, Alexandra, “Trump’s ‘enemy from within’ threat spurs critics’ alarm about his authoritarian shift”, ABC, 16 octombrie 2024, https://abcnews.go.com/Politics/trumps-enemy-threat-spurs-critics-alarm-authoritarian-shift/story?id=114816374

INGLEHART, Ronald F., Evoluția culturală. Schimbarea motivației umane și a modului în care aceasta transformă lumea, Editura Școala Ardeleană, 2019.

KAPFERER, Jean-Noël, Zvonurile. Cel mai vechi mijloc de informare din lume, Humanitas, București, 2006.

MOMOC, Antonio, Comunicare politică și Internet. Populism și criza democrației liberale, Tritonic, București, 2023.

MOMOC, Antonio, „Comunicarea publică în pandemie. Dezinformare, fake-news, infodemie în COVID-19, Dimensiuni ale gestionării pandemiei, BOCANCEA, Sorin (coord.),  Junimea, Iași, pp. 255-272, 2020.

MOMOC, Antonio, „Provocările jurnalismului în era digitală: dezinformare, militantism, propagandă. Cenzură și fake news în timpul războiului din Ucraina”, POLIS, Revista de Științe Politice, volum X, Nr. 2 (36), Serie nouă, martie-mai 2022.

MOMOC, Antonio, „Crizele majore ale presei și comunicării publice din România: financiară, tehnologică, pandemică”, în 30 de ani de învățământ jurnalistic și de comunicare în Estul Europei: SURUGIU, Romina, ȘTEFĂNEL Adriana, APOSTOL, Nicoleta (editoare), Ed. Tritonic, București, pp. 97-113, 2021.

MOMOC, Antonio, “Particracy against Democracy”, în Romania’s 2017 Anti-corruption Protests: Causes, Development and Implications, Ana ADI, Darren LILLEKER (Editors), Quadriga, Berlin, 2017.

PAPPAS, Takis, Populism and Liberal Democracy, A Comparative and Theoretical Analysis. Oxford University Press, New York, 2019.

SUNSTEIN, Cass, Republic.com 2.0, Princeton University Press, Princeton and Oxford, 2007.

STEWART, James B., Deep State. Trump, The FBI, and the Rule of Law, Penguin Press, New York, 2019.

TÖRNBERG, Peter, & CHUERI, Juliana “When Do Parties Lie? Misinformation and Radical-Right Populism Across 26 Countries“, The International Journal of Press/Politics, 13 ianuarie 2025, https://doi.org/10.1177/19401612241311886

TRAPPEL, Josef, Digital Media Inequalities: Policies Against Divides, Distrust and Discrimination, Nordicom, University of Gothenburg, 2019.

VARTANOVA, Elena & GLADKOVA, Anna, New Forms of Digital Divide. În Josef TRAPPEL, Digital Media Inequalities: Policies Against Divides, Distrust and Discrimination, pp. 193-214,  Nordicom, University of Gothenburg, 2019.

VICĂ, Constantin, Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală, Editura Universității București, 2023.

 

Resurse electronice

ACTIVENEWS, „LISTA RUȘINII pe Facebook și TikTok: VÂN(Z)ĂTORII DEVIN VÂNAT”, 20 februarie 2025, https://www.activenews.ro/stiri/LISTA-RUSINII-pe-Facebook-si-TikTok-VAN-Z-ATORII-DEVIN-VANAT-195362

APOSTOL, Ștefania, „MAI: Campania lui Călin Georgescu „Echilibru și Verticalitate” similară cu „Frate lângă Frate”, derulată de Rusia în Ucraina”, Digi24.ro, 04 decembrie 2024, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/mai-campania-lui-calin-georgescu-echilibru-si-verticalitate-similara-cu-frate-langa-frate-derulata-de-rusia-in-ucraina-3033405

ASH, Timothy, Garton, „Cum ar trebui să răspundă democrațiile liberale într-o lume Trumpiană?”, România Liberă, 16 ianuarie 2025, https://romanialibera.ro/op-ed/opinii/cum-ar-trebui-sa-raspunda-democratiile-liberale-intr-o-lume-trumpiana/

AUREL, Elena, „Presa maghiară: Românii trăiesc mai bine decât ungurii. Cum s-a ajuns aici”, DCNews, 30 aprilie, 2024, https://www.dcnews.ro/presa-maghiara-romanii-traiesc-mai-bine-decat-ungurii-cum-s-a-ajuns-aici_957661.html

BADEA, Gabriela, „Georgescu, pe înțelesul creștinilor”, Republica, 03 decembrie 2024, https://republica.ro/georgescu-pe-intelesul-crestinilor

BARBU, Ana Maria, „Creșterea salariilor din sistemul sanitar nu a înlăturat șpaga la doctor, iar ultimul eurobarometru publicat de Comisia Europeană ne clasează pe locul întâi la corupția din sistemul de sănătate”, ȘtirileProtv, 09 august 2022, https://stirileprotv.ro/stiri/sanatate/romania-este-pe-locul-intai-in-europa-la-coruptia-din-sistemul-sanitar-cresterea-salariilor-nu-a-inlaturat-spaga.html

BECHIR, Mariana, „România și sărăcia relativă: 23% din persoanele ocupate risc de sărăcie”, Cursdeguvernare, 28 iunie, 2024, https://cursdeguvernare.ro/aproape-22-din-persoane-ocupate-in-risc-saracie.html

BUNEA, Iulia, „Cifre-record. Câţi influenceri sunt în România şi câţi bani vor câştiga în 2024”, Paginademedia.ro, 29 iulie 2024, https://www.paginademedia.ro/stiri-media/infleunceri-marketing-venituri-21684944

CÂRLUGEA, Simona, „Domnul Georgescu și miile sale de fețe de pe TikTok”, Europa Liberă, 25 noiembrie 2024, https://romania.europalibera.org/a/calin-georgescu-tik-tok/33215127.html

CÂRLUGEA, Simona, „Lupta pentru Cotroceni în click, share și like. Campionii rețelelor sociale cu câteva zile înainte de alegeri”, România Liberă, 21 noiembrie 2024, https://romania.europalibera.org/a/miercuri-dim-lupta-pentru-cotroceni-in-click-share-si-like-campionii-retelelor-sociale-cu-cateva-zile-inainte-de-alegeri/33206591.html

CÂRLUGEA, Simona, „Circuitul banilor între politică și presă. Cum se cumpără tăcerea”, Europa Liberă, 05 iulie, 2023, https://romania.europalibera.org/a/bani-publici-presa/32488966.html

CÂRLUGEA, Simona, OFIȚERU, Andreea, BERNEA, Ionuț, „Foc. 45 de pacienți, arși de vii în pandemie. Cât de sigure sunt acum spitalele din România? Informații în exclusivitate”, Europa Liberă,  28 ianuarie, 2024, https://romania.europalibera.org/a/tara-in-service-incendii-spitale-pandemie/32791742.html

CERBAN, Madalina, „ActiveWatch: Au apărut cazuri de corupție în mass-media de care se fac vinovați patroni, administratori de presă și jurnaliști”, Gândul, 05 mai 2015, https://www.gandul.ro/stiri/activewatch-au-aparut-cazuri-de-coruptie-in-mass-media-de-care-se-fac-vinovati-patroni-administratori-de-presa-si-jurnalisti-14210250?uord=is%3DsjCX6h_BEVm%3D0MQdfNrMPMHRSoVe4li9iute9jSEghbmeI6SPMA2GSGAYMUNXsH-wnThIq2bCo9ITgFjZR4qPODoyOWVEYU5SnlC5yiy8utDeiSIgiYyyUnjGZg49PJAPOHNY

COCHINO, Adrian, „Virusurile sunt dușmani creați artificial / Chiar există această boală?” Călin Georgescu, împotriva chimioterapiei și a vaccinurilor, la o conferință la Universitatea de Vest”, HotNews.ro, 25 noiembrie 2024, https://hotnews.ro/virusurile-sunt-dusmani-creati-artificial-chiar-exista-aceasta-boala-calin-georgescu-impotriva-chimioterapiei-si-a-vaccinurilor-la-o-conferinta-la-universitatea-de-vest-1844804

COKELAERE, Hanne, “It’s not just boomers, young people are voting far right too”, Politico, 29 mai 2024, https://www.politico.eu/article/europe-young-people-right-wing-voters-far-right-politics-eu-elections-parliament/
CORNEA, Ovidiu, „Program politic sau hipnoză?  „Cheile” discursului lui Călin Georgescu, de la poporul român și demnitate, la familie, pace și Dumnezeu”, Europa Liberă, 28 noiembrie, 2024, https://romania.europalibera.org/a/calin-georgescu-alegeri-prezidentiale-discurs-analiza/33217601.html

COSTIȚĂ, George; OFIȚERU, Andreea; VULCAN, Dora; DESPA, Oana, „Operațiunea „Georgescu președinte”. Documente declasificate de SRI, SIE, MAI și STS: Rusia – război hibrid și rolul Moscovei în alegeri”, Europa Liberă, 04 decembrie, 2024, https://romania.europalibera.org/a/operatiunea-georgescu-presedinte-documente-secrete-declasificate-sie-romania-tinta-unei-actiuni-hibride-agresive-ruse-/33226882.html

DESPA, Oana, „Apostolii antivaccin. Cine sunt influencerii care au sucit mințile a milioane de români”, România Liberă, 02 noiembrie, 2021, https://romania.europalibera.org/a/cine-sunt-politicienii-antivaccini%C8%99ti/31535006.html
DRĂGAN, Flavia, „Discursul lui Călin Georgescu, deconstruit. Votanții lui nu se bazează pe rațiune, ci fac declarații de credință către liderul mesianic”, TVR, 29 noiembrie 2024, http://www.tvr.ro/reportaj-analiza/discursul-lui-calin-georgescu-deconstruit_49258.html

DRUGĂ, Ovidiu, „LUPTA POLITICĂ a VIITORULUI SE DĂ între GLOBALIȘTI și NAȚIONALIȘTI. Alternanța la putere între STÂNGA și DREAPTA E ISTORIE. Istoria ALTFEL decât o înveți la școală”, EVZ, 04 octombrie 2018, https://evz.ro/lupta-politica-a-viitorului-se-da-intre-globalisti-si-nationalist.html

FATI, Sabina, “Opinie: De ce nu văd bine americanii anularea alegerilor?”, DW, 14 februarie 2025, https://www.dw.com/ro/opinie-de-ce-nu-v%C4%83d-americanii-cu-ochi-buni-anularea-alegerilor/a-71615158?fbclid=IwY2xjawIdVC1leHRuA2FlbQIxMAABHaqNlATCJgLJRdB-tNFs5UcR6vDfg3ToSWlBnoYeY4ilil5Iwp1cvdMhXg_aem_Cqwfcvcnr0VZp7_c6jrTyA

FINANCIARUL, „Care sunt platformele media preferate de români, în anul 2024? ”, 29 septembrie 2024, https://financiarul.ro/actuale/care-sunt-platformele-media-preferate-de-romani-in-anul-2024/

GEORGESCU, Andrei, „Eurobarometru: Tinerii români, cei mai încrezători din UE că nu sunt expuși dezinformării. Care sunt principalele lor surse de informații”, HotNews.ro, https://hotnews.ro/eurobarometru-tinerii-romani-cei-mai-increzatori-din-ue-ca-nu-sunt-expusi-dezinformarii-care-sunt-principalele-lor-surse-de-informatii-1903594

GIUGĂL, Aurelian, „Fascismul timpurilor noastre” și alegerile prezidențiale din SUA. Despre pericolul căderii în barbarie, Libertatea, 3 noiembrie 2024, https://www.libertatea.ro/opinii/fascismul-timpurilor-noastre-si-alegerile-prezidentiale-din-sua-despre-pericolul-caderii-in-barbarie-5066455

GOLDBERG, Jonah, ”Trump and his MAGA movement stormed the Republican establishment. Now they have become it”, LA Times, 12 martie 2024, https://www.latimes.com/opinion/story/2024-03-12/donald-trump-maga-republican-party-rnc-election-2024-jonah-goldberg

HENLEY Jon, “Shock as pro-Russia independent wins first round of Romanian election”, The Guardian, 25 noiembrie 2024, https://www.theguardian.com/world/2024/nov/25/calin-georgescu-romania-election-hard-right-candidate

HIGGINS, Andrew, ”A Canceled Vote in Romania Hands Russia a Propaganda Coup”, The New York Times, 23 decembrie 2024, https://www.nytimes.com/2024/12/23/world/europe/romania-election-russia.html?searchResultPosition=2

HOOD, Laura, ”While the world is distracted by Trump, here’s how Putin and Musk are weakening European democracies”, The Conversation, 10 februarie 2025, https://theconversation.com/while-the-world-is-distracted-by-trump-heres-how-putin-and-musk-are-weakening-european-democracies-249400

IACOB Vlad, „Reprezentanţii TikTok, audiaţi în Parlamentul European în legătură cu alegerile din România“, Ziare.com, 29 noiembrie 2024, https://ziare.com/alegeri-prezidentiale-2024/reprezentanti-tiktok-audiati-parlamentul-european-1909067

IFTIMOAEI, Ciprian, „Euroscepticism și suveranism. De la teorie la datele sondajelor de opinie”, Ziarul de Iași, 03 februarie 2025, https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/euroscepticism-versus-suveranism-si-nationalism-de-la-teorie-la-practica-sondajelor-de-opinie–1720940.html?fbclid=IwY2xjawIzr1JleHRuA2FlbQIxMQABHdk29A9n9XpdG_ESMxCiN3q1Cz74NM9h77cA3nce7QVFQHHj1-PYjzdiLA_aem_uO9Tb_HBLV-6ow6H_Rzziw

ILIE, Victor, „Strategia  cu bani rusești. Cum au ajuns reclamele la medicină naturistă și știrile cu sfinți să influențeze votul românilor la prezidențiale”, Snoop, 03 decembrie 2024, https://snoop.ro/strategia-cu-bani-rusesti-cum-au-ajuns-reclamele-la-medicina-naturista-si-stirile-cu-sfinti-sa-influenteze-votul-romanilor-la-prezidentiale/

INS, „În anul 2022, unul din cinci români era afectat de sărăcie“, Institul Național de Statistică, 17 noiembrie, 2023,  https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/saracia_si_excluziunea_sociala_r2022.pdf

IRES, „Bilanțul stării de urgență în România. Impactul COVID – 19 asupra vieții românilor”, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, 14 mai 2020, https://ires.ro/articol/397/bilan-ul-starii-de-urgen%C8%9B%C4%83-in-romania

JAMIESON, Amber, “You are fake news’: Trump attacks CNN and BuzzFeed at press conference”, The Guardian, 11 ianuarie 2017, https://www.theguardian.com/us-news/2017/jan/11/trump-attacks-cnn-buzzfeed-at-press-conference

LUPIȚU, Robert, „Documente desecretizate în CSAT: Contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu la funcția de președinte, Calea Europeană, 04 decembrie, 2024, https://www.caleaeuropeana.ro/breaking-documentele-desecretizate-din-csat-contraspionajul-romanesc-a-identificat-date-privind-intentiilor-unor-persoane-de-a-afecta-suveranitatea-romaniei-si-de-a-sprijini-accesul-lui-calin-georges/

LUȚAC, Răzvan, „Rețeta boților lui Călin Georgescu: cum a obținut 4,5 milioane de vizualizări într-o zi pe un cont nou”, Snoop, 10 decembrie 2024, https://snoop.ro/reteta-botilor-lui-calin-georgescu-cum-a-obtinut-45-milioane-de-vizualizari-intr-o-zi-pe-un-cont-nou/
MANDRAUD, Isabelle, “The increasingly sophisticated digital manipulation threatening European democracies”, Le Monde, 22 februarie 2025, https://www.lemonde.fr/en/international/article/2025/02/22/the-increasingly-sophisticated-digital-manipulation-threatening-european-democracies_6738433_4.html

MACI, Mihai, „Progresişti şi conservatori”, Contributors, 02 noiembrie, 2020, https://www.contributors.ro/progresisti-si-conservatori/

MOMOC, Antonio, „Narațiuni/„narative” politice în comunicarea online”, Dilema Veche, nr. 1010, 17 august – 23 august 2023, https://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/naratiuninarative-politice-in-comunicarea-2292190.html

PEREIRA, Inês, Trindade, “Trust issues? These are the professions Europeans trust the most and the least”, Euronews, 17 ianuarie, 2025, https://www.euronews.com/my-europe/2025/01/17/trust-issues-these-are-the-professions-europeans-trust-the-most-and-the-least

POPOVICI, Adrian, „A „stat sub radar” și a „păcălit” sondajele. Cum era cotat Călin Georgescu în urmă cu o lună”, Știrile Protv, 25 noiembrie 2024, https://stirileprotv.ro/alegeri/prezidentiale/2024/a-zstat-sub-radar-si-a-zpacalit-sondajele-cum-era-cotat-calin-georgescu-in-urma-cu-o-luna.html

PORA, Andreea, „Unde sunt marile teme electorale din agendele candidaților la președinție?”, Europa Liberă, 19 septembrie, 2024, https://romania.europalibera.org/a/campanie-mediocritate-teme-/33123456.html

PORA, Andreea, „AUR se luptă cu vaccinarea (ne)obligatorie. Unde poate duce strategia lui George Simion”, Europa Liberă, 19 august, 2023, https://romania.europalibera.org/a/aur-vaccinare-neobligatorie-strategie-psd-pnl/32554105.html

PRESIDENCY.RO, Document declasificat, Anexa 1742 din 04.12.2024, https://www.presidency.ro/files/userfiles/Documente%20CSAT/Document%20CSAT%20SRI%20I.pdf

PROKOP, Andrew, “Are progressive groups sinking Democrats’ electoral chances?”, Vox, 2 decembrie 2024, https://www.vox.com/politics/388752/democrats-groups-jentleson-favreau-klein-yglesias

ROSS, Tim, JACK, Victor, PETRE, Andrei, “Who is Călin Georgescu, the far-right TikTok star leading the Romanian election race? ”, Politico, 25 noiembrie 2024, https://www.politico.eu/article/calin-georgescu-romania-elections-far-right-tiktok-nato-skeptic-russia-ukraine-exports/

ROȘCA, Matei, „EXCLUSIV Operațiunea Georgescu pe X, Telegram și Facebook. Urcat în algoritmi de conturi rusești cu sute de mii de urmăritori: În promovarea lui au fost implicate rețele specializate în destabilizarea democrațiilor”, Context, 29 noiembrie 2024, https://context.ro/exclusiv-operatiunea-georgescu-pe-x-telegram-si-facebook-urcat-in-algoritmi-de-conturi-rusesti-cu-sute-de-mii-de-urmaritori-in-promovarea-lui-au-fost-implicate-retele-specializate-in-desta/

RUDNIȚCHI, Constantin, “România și Europa, progrese și dezechilibre”, RFI, 03 decembrie 2024, https://www.rfi.fr/ro/podcasturi/economia-real%C4%83/20241203-rom%C3%A2nia-%C8%99i-europa-progrese-%C8%99i-dezechilibre

SANDU, Dani, „Sondajele: ce ne spun de fapt, cum ne pot manipula și la ce trebuie să fim atenți atunci când suntem bombardați cu cifre”, Pressone, 29 noiembrie 2024, https://pressone.ro/sondajele-ce-ne-spun-de-fapt-cum-ne-pot-manipula-si-la-ce-trebuie-sa-fim-atenti-atunci-cand-suntem-bombardati-cu-cifre

SHERMAN, Amy, ”Trump is talking more about ‘the enemy from within’ near Election Day. Who is he talking about?”, PolitiFact, 30 octombrie 2024, https://www.politifact.com/article/2024/oct/30/trump-is-talking-more-about-the-enemy-from-within/

SORKIN, Andrew, Ross et al.,”Trump’s Rare Earth Diplomacy”, The New York Times, 26 februarie 2025, https://www.nytimes.com/2025/02/26/business/dealbook/trump-ukraine-minerals-rare-earth.html

TANKERSLEY, Jim, ERLANGER, Steven, SANGER, David E., ”Vance Tells Europeans to Stop Shunning Parties Deemed Extreme”, NYT, 19 februarie 2025, https://www.nytimes.com/2025/02/14/world/europe/vance-europe-immigration-ukraine.html

TODICĂ, Ștefana, „Ce este fenomenul „spirala tăcerii” și cum a contribuit la succesul fulminant al lui Georgescu. Strategia votanților lui”, ȘtirileProtv, 27 noiembrie 2024,  https://stirileprotv.ro/alegeri/prezidentiale/2024/fenomenul-zspirala-tacerii-explicatia-pentru-succesul-lui-calin-georgescu-ce-s-a-intamplat-inainte-de-alegeri.html

TOȘA Daniel, „Georgescu: Ucraina este un stat inventat. Avem mai mult de câștigat dacă suntem cu Rusia”, Newsweek, 07 februarie 2022, https://newsweek.ro/actualitate/calin-georgescu-ucraina-este-un-stat-inventat-avem-mai-mult-de-castigat-daca-suntem-cu-rusia

ȚOGHINĂ, Maria, „Dragoș Stanca: Sănătatea informației consumate este esențială”, Radio România Actualități, 31 Martie 2021, https://www.romania-actualitati.ro/emisiuni/oameni-care-misca-romania/dragos-stanca-sanatatea-informatiei-consumate-este-esentiala-id149634.html

QUINN, Annalisa, “In ‘The Enemy of the People,’ CNN Reporter Recounts His Time Covering President Trump”, NPR, 11 iunie 2019, https://www.npr.org/2019/06/11/731593232/in-the-enemy-of-the-people-cnn-reporter-recounts-his-time-covering-president-tru

SALCIUS, Katie, “How News Influencers Are Reshaping Media”, Forbes, 07 februarie, 2025, https://www.forbes.com/sites/katiesalcius/2025/02/07/the-rise-of-news-influencers-how-theyre-reshaping-traditional-media/

STAN, Medeea, „Ura.net”, Scena9, 11 februarie 2021, https://www.scena9.ro/article/uran-internet-umilire-online-violenta-retele-sociale

VASILACHE, Adrian, „Ciolacu spune de ce nu-și va publica niciodată diploma de la BAC”, HotNews.ro, 11 septembrie 2024, https://hotnews.ro/ciolacu-spune-de-ce-nu-si-va-publica-niciodata-diploma-de-la-bac-1788731

VOICU, Andreea, „EVZ: Călin Georgescu, transformat în „vedetă” TikTok de zeci de mii de conturi false: „Nimeni din România nu știa să facă așa ceva”, Gandul.ro, 28 decembrie 2024, https://www.gandul.ro/actualitate/evz-calin-georgescu-transformat-in-vedeta-tiktok-de-zeci-de-mii-de-conturi-false-nimeni-din-romania-nu-stia-sa-faca-asa-ceva-20390797

VRABIE, Matei, „KOMANDA KREMLIN: Mașinăria rusă din spatele lui Călin Georgescu”, Public Record, 08 decembrie 2024, https://publicrecord.ro/2024/12/08/komanda-kremlin-masinaria-rusa-din-spatele-lui-calin-georgescu/

VULCAN, Dora, „Motivarea CCR de anulare a alegerilor prezidențiale. Procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”, Europa Liberă, 06 decembrie, 2024, https://romania.europalibera.org/a/ccr-motivare/33229730.html

[1] De la aderare, din anul 2007, până în 2024, România a atras 97,9 miliarde de euro și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 32 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că este un beneficiar net de aproximativ 66 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, la fiecare euro plătit la bugetul Uniunii Europene, România a primit trei euro. În 2006, înainte de aderarea la UE, PIB pe cap de locuitor pentru România era de 39% din media europeană, în anul 2023, PIB pe cap de locuitor a urcat la 79% din medie, iar în prezent este de 80% din media Uniunii Europene. Peste 70% din comerțul internațional al României se derulează cu statele membre UE, iar salariul mediu net era în 2024 de 1.000 de euro. Vezi Constantin Rudnițchi, “România și Europa, progrese și dezechilibre”, RFI, 03 decembrie 2024, https://www.rfi.fr/ro/podcasturi/economia-real%C4%83/20241203-rom%C3%A2nia-%C8%99i-europa-progrese-%C8%99i-dezechilibre

[2] Ungaria a aderat la Uniunea Europeană în 2004, iar România în 2007. În 2024 românii au ajuns să aibă salarii mai mari decât ungurii, iar puterea de cumpărare a românilor este mai mare decât a ungurilor. Vezi Elena Aurel, „Presa maghiară: Românii trăiesc mai bine decât ungurii. Cum s-a ajuns aici”, DCNews, 30 aprilie, 2024, https://www.dcnews.ro/presa-maghiara-romanii-traiesc-mai-bine-decat-ungurii-cum-s-a-ajuns-aici_957661.html

[3] Un român din cinci a fost afectat de deprivare materială și socială severă (19,8% din populație) în anul 2023, iar aproximativ 21,1% din români făceau parte dintr-o gospodărie cu venituri după transferurile sociale sub pragul de sărăcie relativă (rata AROP). De asemenea, aproape 23% din persoanele ocupate se aflau în risc de sărăcie și excluziune socială. Vezi Mariana Bechir, „România și sărăcia relativă: 23% din persoanele ocupate risc de sărăcie”, Cursdeguvernare, 28 iunie, 2024, https://cursdeguvernare.ro/aproape-22-din-persoane-ocupate-in-risc-saracie.html

[4] În 2022, 21,2% din populația rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent; aproape un sfert (24,3%) din populație a fost afectată de deprivare materială și socială severă; rata sărăciei relative  a fost în anul 2022 de 21,2%. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost de 34,4%, în 2022, corespunzătoare unui număr de 6,5 milioane de români. Vezi  Institul Național de Statistică, „În anul 2022, unul din cinci români era afectat de sărăcie“, 17 noiembrie, 2023, https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/saracia_si_excluziunea_sociala_r2022.pdf

[5] Izolarea utilizatorilor de internet în camere ecou (eco chambers) și bule epistemice (filter epistemic bubbles), în comunități-‘insule’ online de valori politice și ideologice, enclavizarea și radicalizarea sunt fenomene observate de cercetîtori precum Cass Sunstein care semnalează „dialogul surzilor” și polarizarea comunităților online, intolerante și exclusiviste, care resping „locuitorii” altor „insule” online care au valori politice diferite. Vezi Cass Sunstein, Republic.com 2.0, Princeton University Press, Princeton and Oxford, 2007, pp. 60-63, pp. 79-82.

[6] Antonio Momoc, „Comunicarea publică în pandemie. Dezinformare, fake-news, infodemie în COVID-19” în Dimensiuni ale gestionării pandemiei, Bocancea, Sorin (coord.), Junimea, Iași, 2020, pp. 255-272.

[7] Aeron Davis, Political Communication. A New Introduction for Crisis Times, Polity Press, Cambridge, 2019, p. 127.

[8]Antonio Momoc, „Crizele majore ale presei și comunicării publice din România: financiară, tehnologică, pandemică”, în 30 de ani de învățământ jurnalistic și de comunicare în Estul Europei: Romina Surugiu, Adriana Ștefănel, Nicoleta Apostol (editoare). Ed. Tritonic, București, 2021, pp. 110-111.

[9] IRES, „Bilanțul stării de urgență în România. Impactul COVID – 19 asupra vieții românilor”, 14 mai 2020, https://ires.ro/articol/397/bilan-ul-starii-de-urgen%C8%9B%C4%83-in-romania

[10]Andrei Georgescu, „Eurobarometru: Tinerii români, cei mai încrezători din UE că nu sunt expuși dezinformării. Care sunt principalele lor surse de informații”, HotNews.ro, https://hotnews.ro/eurobarometru-tinerii-romani-cei-mai-increzatori-din-ue-ca-nu-sunt-expusi-dezinformarii-care-sunt-principalele-lor-surse-de-informatii-1903594

[11]Katie Salcius, “How News Influencers Are Reshaping Media”, Forbes, 07 februarie, 2025, https://www.forbes.com/sites/katiesalcius/2025/02/07/the-rise-of-news-influencers-how-theyre-reshaping-traditional-media/

[12]Iulia Bunea, „Cifre-record. Câţi influenceri sunt în România şi câţi bani vor câştiga în 2024”, Paginademedia.ro, 29 iulie 2024, https://www.paginademedia.ro/stiri-media/infleunceri-marketing-venituri-21684944

[13] Inês Trindade Pereira, “Trust issues? These are the professions Europeans trust the most and the least”, Euronews, 17 ianuarie, 2025, https://www.euronews.com/my-europe/2025/01/17/trust-issues-these-are-the-professions-europeans-trust-the-most-and-the-least

[14] Antonio Momoc, “Particracy against Democracy”, în Romania’s 2017 Anti-corruption Protests: Causes, Development and Implications, Ana Adi, Darren Lilleker (Editors), Quadriga, Berlin, 2017, pp. 12-17.

[15] Ana Maria Barbu, „Creșterea salariilor din sistemul sanitar nu a înlăturat șpaga la doctor, iar ultimul eurobarometru publicat de Comisia Europeană ne clasează pe locul întâi la corupția din sistemul de sănătate”, ȘtirileProtv, 09 august 2022, https://stirileprotv.ro/stiri/sanatate/romania-este-pe-locul-intai-in-europa-la-coruptia-din-sistemul-sanitar-cresterea-salariilor-nu-a-inlaturat-spaga.html

[16] Simona Cârlugea, Andreea Ofițeru, Ionuț Bernea, „Foc. 45 de pacienți, arși de vii în pandemie. Cât de sigure sunt acum spitalele din România? Informații în exclusivitate”, Europa Liberă,  28 ianuarie, 2024, https://romania.europalibera.org/a/tara-in-service-incendii-spitale-pandemie/32791742.html

[17]Andreea Pora, „Unde sunt marile teme electorale din agendele candidaților la președinție?”, Europa Liberă, 19 septembrie, 2024, https://romania.europalibera.org/a/campanie-mediocritate-teme-/33123456.html

[18] Takis Pappas, Populism and Liberal Democracy, A Comparative and Theoretical Analysis. Oxford University Press, New York, 2019.

[19] Cristine de Clercy, & Peter Ferguson, “Leadership in Precarious Contexts: Studying Political Leaders after the Global Financial Crisis.” Politics and Governance, 4(2), 104-114, 2016. https://doi.org/10.17645/pag.v4i2.582

[20] Antonio Momoc, Comunicare politică și Internet. Populism și criza democrației liberale, Tritonic, București, 2023.

[21] Hanne Cokelaere, “It’s not just boomers, young people are voting far right too”, Politico, 29 mai 2024, https://www.politico.eu/article/europe-young-people-right-wing-voters-far-right-politics-eu-elections-parliament/

[22] Andrew Prokop, “Are progressive groups sinking Democrats’ electoral chances?”, Vox, 2 decembrie 2024, https://www.vox.com/politics/388752/democrats-groups-jentleson-favreau-klein-yglesias

[23] Jonah Goldberg, ”Trump and his MAGA movement stormed the Republican establishment. Now they have become it”, LA Times, 12 martie 2024, https://www.latimes.com/opinion/story/2024-03-12/donald-trump-maga-republican-party-rnc-election-2024-jonah-goldberg

[24] Aurelian, Giugăl, „Fascismul timpurilor noastre” și alegerile prezidențiale din SUA. Despre pericolul căderii în barbarie, Libertatea, 3 noiembrie 2024, https://www.libertatea.ro/opinii/fascismul-timpurilor-noastre-si-alegerile-prezidentiale-din-sua-despre-pericolul-caderii-in-barbarie-5066455

[25] Alexandra Hutzler, “Trump’s ‘enemy from within’ threat spurs critics’ alarm about his authoritarian shift”, ABC, 16 octombrie 2024, https://abcnews.go.com/Politics/trumps-enemy-threat-spurs-critics-alarm-authoritarian-shift/story?id=114816374

[26] Annalisa Quinn, “In ‘The Enemy of the People,’ CNN Reporter Recounts His Time Covering President Trump”, NPR, 11 iunie 2019, https://www.npr.org/2019/06/11/731593232/in-the-enemy-of-the-people-cnn-reporter-recounts-his-time-covering-president-tru

[27] Jim Acosta (2019), The Enemy of the People: A Dangerous Time to Tell the Truth in America, Harper Collins Publishers.

[28]Amber Jamieson, “You are fake news’: Trump attacks CNN and BuzzFeed at press conference”, The Guardian, 11 ianuarie 2017, https://www.theguardian.com/us-news/2017/jan/11/trump-attacks-cnn-buzzfeed-at-press-conference

[29] Acosta, (2019), ibid.

[30]Amy Sherman, ”Trump is talking more about ‘the enemy from within’ near Election Day. Who is he talking about?”, PolitiFact, 30 octombrie 2024, https://www.politifact.com/article/2024/oct/30/trump-is-talking-more-about-the-enemy-from-within/

[31]Jim Tankersley, Steven Erlanger, , David E. Sanger, ”Vance Tells Europeans to Stop Shunning Parties Deemed Extreme”, NYT, 19 februarie 2025, https://www.nytimes.com/2025/02/14/world/europe/vance-europe-immigration-ukraine.html

[32] Timothy Garton Ash, „Cum ar trebui să răspundă democrațiile liberale într-o lume Trumpiană? ”, România Liberă, 16 ianuarie 2025, https://romanialibera.ro/op-ed/opinii/cum-ar-trebui-sa-raspunda-democratiile-liberale-intr-o-lume-trumpiana/

[33]Andrew Ross SORKIN et al.,”Trump’s Rare Earth Diplomacy”, The New York Times, 26 februarie 2025, https://www.nytimes.com/2025/02/26/business/dealbook/trump-ukraine-minerals-rare-earth.html

[34] Sabina Fati, “Opinie: De ce nu văd bine americanii anularea alegerilor?”, DW, 14 februarie 2025, https://www.dw.com/ro/opinie-de-ce-nu-v%C4%83d-americanii-cu-ochi-buni-anularea-alegerilor/a-71615158?fbclid=IwY2xjawIdVC1leHRuA2FlbQIxMAABHaqNlATCJgLJRdB-tNFs5UcR6vDfg3ToSWlBnoYeY4ilil5Iwp1cvdMhXg_aem_Cqwfcvcnr0VZp7_c6jrTyA

[35] DW, „Cel mai mare duşman al Europei este chiar în interiorul ei”, 14 februarie 2024, https://www.dw.com/ro/jd-vance-la-m%C3%BCnchen-cel-mai-mare-du%C5%9Fman-al-europei-este-chiar-%C3%AEn-interiorul-ei-%C3%AEndep%C4%83rtarea-de-valorile-fundamentale/a-71613943

[36] Reuters, ”JD Vance and Elon Musk ramp up Romanian election dispute”, 20 februarie 2025, https://www.reuters.com/world/europe/elon-musk-ramps-up-romanian-election-row-branding-chief-judge-tyrant-2025-02-20/

[37]Andrew Higgins, ”A Canceled Vote in Romania Hands Russia a Propaganda Coup”, The New York Times, 23 decembrie 2024, https://www.nytimes.com/2024/12/23/world/europe/romania-election-russia.html?searchResultPosition=2

[38] Laura Hood, ”While the world is distracted by Trump, here’s how Putin and Musk are weakening European democracies”, The Conversation, 10 februarie 2025, https://theconversation.com/while-the-world-is-distracted-by-trump-heres-how-putin-and-musk-are-weakening-european-democracies-249400

[39]James B. Stewart, Deep State. Trump, The FBI, and the Rule of Law, Penguin Press, New York, 2019, p. 283.

[40] Termenul „Deep State” a fost folosit pentru prima dată în anii 1990 pentru a descrie rezistența birocratică față de dictatorul turc Recep Tayyip Erdoğan. Însă utilizarea sa în Statele Unite a crescut după un interviu televizat acordat de Bill Moyers în 2014 autorului Mike Lofgren, un fost membru al partidului republican. Termenul a făcut rapid saltul de la PBS la teoreticienii conspirației de dreapta, precum Alex Jones (InfoWars), care au acuzat „Deep State” că plănuiește asasinarea lui Trump. Termenul, alături de alte sintagme precum „witch hunt” and „lock her up”, a intrat rapid în descrierea trumpismului. Vezi: James B. Stewart, Deep State. Trump, The FBI, and the Rule of Law, Penguin Press, New York, 2019, p. 279.

[41] Hanspeter Kriesi et al., “Globalization and the transformation of the national political space: Six European countries compared”, European Journal of Political Research, 45, pp. 921–956, 2006.

[42] Momoc, Antonio,  Comunicare politică și Internet. Populism și criza democrației liberale, Tritonic, București, 2023, pp. 133-134.

[43] Peter Törnberg & Juliana Chueri,  “When Do Parties Lie? Misinformation and Radical-Right Populism Across 26 Countries“, The International Journal of Press/Politics,  13 ianuarie 2025, https://doi.org/10.1177/19401612241311886

[44] Mihai Maci, „Progresişti şi conservatori”, Contributors, 02 noiembrie, 2020, https://www.contributors.ro/progresisti-si-conservatori/

[45] Antonio Momoc, „Narațiuni/„narative” politice în comunicarea online”, Dilema Veche nr. 1010, 17 august – 23 august 2023, p. 13, https://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/naratiuninarative-politice-in-comunicarea-2292190.html

[46] Maria Țoghină, „Dragoș Stanca: Sănătatea informației consumate este esențială”, Radio România Actualități, 31 Martie 2021, https://www.romania-actualitati.ro/emisiuni/oameni-care-misca-romania/dragos-stanca-sanatatea-informatiei-consumate-este-esentiala-id149634.html

[47] Noua religie „woke” este propovăduită cu exaltare de noii convertiți, care au dintr-odată senzația că percep lumea altfel, că descoperă răul dintr-înşii şi conferă un sens nou vieții lor luptând împotriva acestui rău. Termenul woke exprimă acea conştientizare bruscă şi globală a naturii malefice a unei lumi dominatoare şi nedrepte, precum şi sentimentul că este imperios necesar să se facă tot posibilul pentru a combate acest rău. Dar  mişcarea woke nu se limitează la un angajament social şi politic specific. Această deşteptare a conştiinţei transformă viziunea asupra lumii din jurul nostru şi este asemănătoare unei treziri religioase. Persoana care se trezește a găsit credinţa şi vede brusc lumea într-un mod diferit: „Am fost orb, şi acum văd. Am fost ales să mă trezesc la realitatea răului în acest mod”. Vezi Braunstein, Jean-Francois, Religia Woke. Cum a căzut pradă Occidentul unei mișcări iraționale, Humanitas, București, 2024, pp. 38-40.

[48] Michael Eric Dyson, Michelle Goldberg, Stephen Fry, Jordan Peterson, Corectitudinea politică: dezbaterile Munk, Editura Trei, Bucureşti, 2019.

[49] Allan Bloom, Criza spiritului american: cum universitățile au trădat democrația și au sărăcit sufletele studenților, Humanitas, 2017.

[50] Jean-Francois Braunstein, Religia Woke. Cum a căzut pradă Occidentul unei mișcări iraționale, Humanitas, București, 2024, pp. 38-40.

[51] Constantin Vică, Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală, Editura Universității București, 2023, p. 55.

[52] Medeea Stan, „Ura.net”, Scena9, 11 februarie 2021, https://www.scena9.ro/article/uran-internet-umilire-online-violenta-retele-sociale

[53] Activenews, „LISTA RUȘINII pe Facebook și TikTok: VÂN(Z)ĂTORII DEVIN VÂNAT”, 20 februarie 2025, https://www.activenews.ro/stiri/LISTA-RUSINII-pe-Facebook-si-TikTok-VAN-Z-ATORII-DEVIN-VANAT-195362

[54]Mihai Maci, „Progresişti şi conservatori”, Contributors, 02 noiembrie, 2020, https://www.contributors.ro/progresisti-si-conservatori/

[55] Ovidiu Drugă, „LUPTA POLITICĂ a VIITORULUI SE DĂ între GLOBALIȘTI și NAȚIONALIȘTI. Alternanța la putere între STÂNGA și DREAPTA E ISTORIE. Istoria ALTFEL decât o înveți la școală”, EVZ, 04 octombrie 2018, https://evz.ro/lupta-politica-a-viitorului-se-da-intre-globalisti-si-nationalist.html

[56] Josef Trappel, Digital Media Inequalities: Policies Against Divides, Distrust and Discrimination. Nordicom, University of Gothenburg, 2019, pp. 16-17

[57] Elena Vartanova, Anna Gladkova, New forms of Digital Divide. În Josef Trappel, Digital Media Inequalities: Policies Against Divides, Distrust and Discrimination, Nordicom, University of Gothenburg, 2019, p. 197.

[58] Ciprian Iftimoaei, „Euroscepticism și suveranism. De la teorie la datele sondajelor de opinie”, Ziarul de Iași, 03 februarie 2025, https://www.ziaruldeiasi.ro.

[59] Ronald F. Inglehart, Evoluția culturală. Schimbarea motivației umane și a modului în care aceasta transformă lumea, Editura Școala Ardeleană, 2019, p. 37.

[60] Idem, pp. 37-38.

[61] Idem, pp. 39. Creșterea economică și dezvoltarea statului bunăstării în societățile industrializate după cel de al II-lea Război Mondial au adus schimbări culturale majore. Pentru prima oară în istorie, supraviețuirea nu a mai fost pusă sub semnul întrebării, iar cohortele născut în aceste condiții au început să acorde prioritate altor scopuri precum calitatea mediului și libertatea de expresie. Astfel, s-a trecut de la valorile supraviețuirii la cele ale auto-exprimării.

[62] Simona Cârlugea, „Circuitul banilor între politică și presă. Cum se cumpără tăcerea”, EuropaLiberă, 05 iulie, 2023, https://romania.europalibera.org/a/bani-publici-presa/32488966.html

[63] Madalina Cerban, „ActiveWatch: Au apărut cazuri de corupție în mass-media de care se fac vinovați patroni, administratori de presă și jurnaliști”, Gândul, 05 mai 2015, https://www.gandul.ro/stiri/activewatch-au-aparut-cazuri-de-coruptie-in-mass-media-de-care-se-fac-vinovati-patroni-administratori-de-presa-si-jurnalisti-14210250?uord=is%3DsjCX6h_BEVm%3D0MQdfNrMPMHRSoVe4li9iute9jSEghbmeI6SPMA2GSGAYMUNXsH-wnThIq2bCo9ITgFjZR4qPODoyOWVEYU5SnlC5yiy8utDeiSIgiYyyUnjGZg49PJAPOHNY

[64] Dora Vulcan, „Motivarea CCR de anulare a alegerilor prezidențiale. Procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”, Europa Liberă, 06 decembrie, 2024, https://romania.europalibera.org/a/ccr-motivare/33229730.html

[65] Vlad Iacob, „Reprezentanţii TikTok, audiaţi în Parlamentul European în legătură cu alegerile din România”, Ziare.com, 29 noiembrie 2024, https://ziare.com/alegeri-prezidentiale-2024/reprezentanti-tiktok-audiati-parlamentul-european-1909067

[66] Ștefana Todică, „Ce este fenomenul „spirala tăcerii” și cum a contribuit la succesul fulminant al lui Georgescu. Strategia votanților lui”, ȘtirileProtv, 27 noiembrie 2024,  https://stirileprotv.ro/alegeri/prezidentiale/2024/fenomenul-zspirala-tacerii-explicatia-pentru-succesul-lui-calin-georgescu-ce-s-a-intamplat-inainte-de-alegeri.html

[67] Dani Sandu, „Sondajele: ce ne spun de fapt, cum ne pot manipula și la ce trebuie să fim atenți atunci când suntem bombardați cu cifre”, Pressone, 29 noiembrie 2024, https://pressone.ro/sondajele-ce-ne-spun-de-fapt-cum-ne-pot-manipula-si-la-ce-trebuie-sa-fim-atenti-atunci-cand-suntem-bombardati-cu-cifre

[68] Presidency.ro, Document declasificat, Anexa 1742 din 04.12.2024, https://www.presidency.ro/files/userfiles/Documente%20CSAT/Document%20CSAT%20SRI%20I.pdf

[69] George Costiță, Andreea Ofițeru, Dora Vulcan, Oana Despa, „Operațiunea „Georgescu președinte”. Documente declasificate de SRI, SIE, MAI și STS: Rusia – război hibrid și rolul Moscovei în alegeri”, Europa Liberă, 04 decembrie, 2024, https://romania.europalibera.org/a/operatiunea-georgescu-presedinte-documente-secrete-declasificate-sie-romania-tinta-unei-actiuni-hibride-agresive-ruse-/33226882.html

[70] Răzvan Luțac, „Rețeta boților lui Călin Georgescu: cum a obținut 4,5 milioane de vizualizări într-o zi pe un cont nou”, Snoop, 10 decembrie 2024, https://snoop.ro/reteta-botilor-lui-calin-georgescu-cum-a-obtinut-45-milioane-de-vizualizari-intr-o-zi-pe-un-cont-nou/

[71] Simona Cârlugea, „Domnul Georgescu și miile sale de fețe de pe TikTok”, Europa Liberă, 25 noiembrie 2024, https://romania.europalibera.org/a/calin-georgescu-tik-tok/33215127.html

[72] Matei Roșca, „EXCLUSIV Operațiunea Georgescu pe X, Telegram și Facebook. Urcat în algoritmi de conturi rusești cu sute de mii de urmăritori: “În promovarea lui au fost implicate rețele specializate în destabilizarea democrațiilor”, Context, 29 noiembrie 2024, https://context.ro/exclusiv-operatiunea-georgescu-pe-x-telegram-si-facebook-urcat-in-algoritmi-de-conturi-rusesti-cu-sute-de-mii-de-urmaritori-in-promovarea-lui-au-fost-implicate-retele-specializate-in-desta/

[73] Matei Vrabie, „KOMANDA KREMLIN: Mașinăria rusă din spatele lui Călin Georgescu”, Public Record, 08 decembrie 2024, https://publicrecord.ro/2024/12/08/komanda-kremlin-masinaria-rusa-din-spatele-lui-calin-georgescu/

[74] Andreea Voicu, „EVZ: Călin Georgescu, transformat în „vedetă” TikTok de zeci de mii de conturi false: „Nimeni din România nu știa să facă așa ceva”, Gandul.ro, 28 decembrie 2024, https://www.gandul.ro/actualitate/evz-calin-georgescu-transformat-in-vedeta-tiktok-de-zeci-de-mii-de-conturi-false-nimeni-din-romania-nu-stia-sa-faca-asa-ceva-20390797

[75] Ștefania Apostol, „MAI: Campania lui Călin Georgescu „Echilibru și Verticalitate” similară cu „Frate lângă Frate”, derulată de Rusia în Ucraina”, Digi24.ro, 04 decembrie 2024, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/mai-campania-lui-calin-georgescu-echilibru-si-verticalitate-similara-cu-frate-langa-frate-derulata-de-rusia-in-ucraina-3033405

[76] Simona Cârlugea, „Lupta pentru Cotroceni în click, share și like. Campionii rețelelor sociale cu câteva zile înainte de alegeri”, România Liberă, 21 noiembrie 2024, https://romania.europalibera.org/a/miercuri-dim-lupta-pentru-cotroceni-in-click-share-si-like-campionii-retelelor-sociale-cu-cateva-zile-inainte-de-alegeri/33206591.html

[77] Financiarul, „Care sunt platformele media preferate de români, în anul 2024? ”, 29 septembrie 2024, https://financiarul.ro/actuale/care-sunt-platformele-media-preferate-de-romani-in-anul-2024/

[78] Adrian Popovici, „A „stat sub radar” și a „păcălit” sondajele. Cum era cotat Călin Georgescu în urmă cu o lună”, Știrile Protv, 25 noiembrie 2024, https://stirileprotv.ro/alegeri/prezidentiale/2024/a-zstat-sub-radar-si-a-zpacalit-sondajele-cum-era-cotat-calin-georgescu-in-urma-cu-o-luna.html

[79] Robert Lupițu, „Documente desecretizate în CSAT: Contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu la funcția de președinte, Calea Europeană, 04 decembrie, 2024, https://www.caleaeuropeana.ro/breaking-documentele-desecretizate-din-csat-contraspionajul-romanesc-a-identificat-date-privind-intentiilor-unor-persoane-de-a-afecta-suveranitatea-romaniei-si-de-a-sprijini-accesul-lui-calin-georges/

[80] Redacția Observator, „SRI a dezvăluit mecanismul complex prin care Călin Georgescu s-a viralizat pe TikTok, ajungând pe locul 9 mondial în trenduri”, 05 decembrie 2024, https://observatornews.ro/alegeri-prezidentiale-2024/sri-a-dezvaluit-mecanismul-complex-prin-care-calin-georgescu-sa-viralizat-pe-tiktok-ajungand-pe-locul-9-mondial-in-trenduri-602296.html

[81]Matei Vrabie, „KOMANDA KREMLIN: Mașinăria rusă din spatele lui Călin Georgescu”, Public Record, 08 decembrie 2024, https://publicrecord.ro/2024/12/08/komanda-kremlin-masinaria-rusa-din-spatele-lui-calin-georgescu/

[82] Matei Roșca, „EXCLUSIV Operațiunea Georgescu pe X, Telegram și Facebook. Urcat în algoritmi de conturi rusești cu sute de mii de urmăritori: “În promovarea lui au fost implicate rețele specializate în destabilizarea democrațiilor”, Context, 29 noiembrie 2024, https://context.ro/exclusiv-operatiunea-georgescu-pe-x-telegram-si-facebook-urcat-in-algoritmi-de-conturi-rusesti-cu-sute-de-mii-de-urmaritori-in-promovarea-lui-au-fost-implicate-retele-specializate-in-desta/

[83] Andrei Udișteanu, „Mitul eroului de la Nassiriya. Mărturiile generalilor italieni care au coordonat bătălia”, Recorder, 05 septembrie 2024, https://www.recorder.ro/mitul-eroului-de-la-nassiriya-marturiile-generalilor-italieni-care-au-coordonat-batalia/

[84] Redacția Observator, „Cazul Marcel Ciolacu şi avionul privat de la Nordis ar putea fi investigat de o comisie de anchetă în Parlament”, la 19 noiembrie 2024,  https://observatornews.ro/alegeri-prezidentiale-2024/cazul-marcel-ciolacu-si-avionul-privat-de-la-nordis-ar-putea-fi-investigat-de-o-comisie-de-ancheta-in-parlament-600427.html

[85] Adrian Vasilache, „Ciolacu spune de ce nu-și va publica niciodată diploma de la BAC”, HotNews.ro, 11 septembrie 2024, https://hotnews.ro/ciolacu-spune-de-ce-nu-si-va-publica-niciodata-diploma-de-la-bac-1788731

[86] Isabelle Mandraud, “The increasingly sophisticated digital manipulation threatening European democracies”, Le Monde, 22 februarie 2025, https://www.lemonde.fr/en/international/article/2025/02/22/the-increasingly-sophisticated-digital-manipulation-threatening-european-democracies_6738433_4.html

[87] Daniel Toșa, „Georgescu: Ucraina este un stat inventat. Avem mai mult de câștigat dacă suntem cu Rusia”, Newsweek, 07 februarie 2022, https://newsweek.ro/actualitate/calin-georgescu-ucraina-este-un-stat-inventat-avem-mai-mult-de-castigat-daca-suntem-cu-rusia

[88] Tim Ross, Victor Jack, Andrei Petre, “Who is Călin Georgescu, the far-right TikTok star leading the Romanian election race? ”, Politico, 25 noiembrie 2024, https://www.politico.eu/article/calin-georgescu-romania-elections-far-right-tiktok-nato-skeptic-russia-ukraine-exports/

[89] Radio Free Europe & Radio Liberty, “Pro-Russian Candidate In Shock Win Advances To Romania’s Presidential Runoff”, 25 noiembrie 2024, https://www.rferl.org/a/russia-friendly-candidate-takes-surprising-lead-in-romanian-presidential-vote-runoff-expected-/33214579.html

[90] Jon Henley, “Shock as pro-Russia independent wins first round of Romanian election”, The Guardian, 25 noiembrie 2024, https://www.theguardian.com/world/2024/nov/25/calin-georgescu-romania-election-hard-right-candidate

[91] S.B. „Călin Georgescu: „Rezultatele arată trezirea în conştiinţă a poporului român”, Bursa, 24 noiembrie 2024, https://www.bursa.ro/calin-georgescu-rezultatele-arata-trezirea-in-constiinta-a-poporului-roman-05510450

[92] Ovidiu Cornea, „Program politic sau hipnoză?  „Cheile” discursului lui Călin Georgescu, de la poporul român și demnitate, la familie, pace și Dumnezeu”, EuropaLiberă, 28 noiembrie, 2024, https://romania.europalibera.org/a/calin-georgescu-alegeri-prezidentiale-discurs-analiza/33217601.html

[93] Gabriela Badea, „Georgescu, pe înțelesul creștinilor”, Republica, 03 decembrie 2024, https://republica.ro/georgescu-pe-intelesul-crestinilor

[94]Adrian Cochino, „Virusurile sunt dușmani creați artificial. Chiar există această boală?” Călin Georgescu, împotriva chimioterapiei și a vaccinurilor, la o conferință la Universitatea de Vest”, HotNews.ro, 25 noiembrie 2024, https://hotnews.ro/virusurile-sunt-dusmani-creati-artificial-chiar-exista-aceasta-boala-calin-georgescu-impotriva-chimioterapiei-si-a-vaccinurilor-la-o-conferinta-la-universitatea-de-vest-1844804

[95] Flavia Drăgan, „Discursul lui Călin Georgescu, deconstruit. Votanții lui nu se bazează pe rațiune, ci fac declarații de credință către liderul mesianic”, TVR, 29 noiembrie 2024, http://www.tvr.ro/reportaj-analiza/discursul-lui-calin-georgescu-deconstruit_49258.html

[96] Oana Despa, „Apostolii antivaccin. Cine sunt influencerii care au sucit mințile a milioane de români”, Europa Liberă, 02 noiembrie, 2021, https://romania.europalibera.org/a/cine-sunt-politicienii-antivaccini%C8%99ti/31535006.html

[97] Andreea Pora, „AUR se luptă cu vaccinarea (ne)obligatorie. Unde poate duce strategia lui George Simion”, Europa Liberă, 19 august, 2023, https://romania.europalibera.org/a/aur-vaccinare-neobligatorie-strategie-psd-pnl/32554105.html

[98] Victor Ilie, „Strategia  cu bani rusești. Cum au ajuns reclamele la medicină naturistă și știrile cu sfinți să influențeze votul românilor la prezidențiale”, Snoop, 03 decembrie 2024, https://snoop.ro/strategia-cu-bani-rusesti-cum-au-ajuns-reclamele-la-medicina-naturista-si-stirile-cu-sfinti-sa-influenteze-votul-romanilor-la-prezidentiale/

[99]Jean-Noël Kapferer, Zvonurile. Cel mai vechi mijloc de informare din lume, Humanitas, București, 2006.