Georgia și România: Parteneriat strategic bazat pe o relație istorică de 300 de ani

 E.S. doamna Tamar Beruchashvili, Ambasadoarea Georgiei în România

 Ioana Cristea Drăgulin: Doamnă ambasador, aveți o bogată experi­ență diplomatică și în relațiile in­ternaționale. În noiembrie 2025 se vor împlini trei ani de când ați fost numit ambasador în România. Ce impresii v-au făcut românii și România? Care au fost surprizele pozitive și dificultățile pe care le-ați întâmpinat în această perioadă în țara noastră?

Tamar Beruchashvili: Douăzeci și cinci de ani în serviciul public mi-au oferit oportunitatea unică de a face parte din transformarea istorică a Georgiei și de a construi noi relații ca națiune independentă. Sunt mândră că am ocupat diverse funcții, inclusiv cea de ministru de externe, primul ministru de stat al Integrării Europene, ministru al Comerțului și Relațiilor Economico-Externe și pri­ma femeie ambasador a Georgiei în Regatul Unit și reprezentant perma­nent la Organizația Maritimă Internațională. Sunt onorată să fiu prima femeie ambasador geor­giană în România, rol pe care îl dețin din 1 noiembrie 2022. Sunt încântată de noile oportunități create de Declarația noastră istorică privind Parteneriatul Strategic, care vor con­solida și mai mult legăturile de priete­nie dintre națiunile noastre.

Aș dori să menționez că mandatul meu a coincis cu agresiunea militară neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei, un eveniment care a modi­ficat profund peisajul de securitate al regiunii extinse a Mării Negre. Prin urmare, însăși diplomația trebuie să se adapteze la aceste noi realități, iar pentru noi, ca diplomați, acestea sunt într-adevăr vremuri dificile.

De la sfârșitul anilor 1990, am avut privilegiul de a vizita România în di­verse funcții, inclusiv ca primul mi­nistru de stat pentru Integrări Europene și ministru de externe, aproximativ la fiecare 5-7 ani. Am fost martor direct la dezvoltarea re­marcabilă a României și la transfor­marea sa într-un membru valoros al UE și NATO. Aceste schim­bări sunt o dovadă a muncii asidue a poporului român și a spri­jinului puternic al par­tenerilor UE și NATO. De-a lungul anilor, am dezvoltat o afecțiune pro­fundă pentru România și poporul său, cu care simt o legătură autentică. Încă din prima mea zi aici, m-am simțit cu adevărat ca acasă, întâlnind și împrie­tenindu-mă cu mulți oameni minunați pe parcurs.

România este o țară care „trăiește în viitor, dar se gândește mereu la tre­cut” – acesta este un citat pe care l-am auzit atribuit lui Mircea Eliade și care rezumă cumva atmosfera țării pentru mine. România este o țară în care trecutul și prezentul coexistă, unde tradiția și modernitatea se îmbină într-un amestec fascinant. Frumuse­țea naturală de aici este uluitoare: Munții Carpați, coasta Mării Negre și Delta Dunării sunt destinații obligato­rii. Arhitectura României este, de asemenea, o combinație uimitoare de vechi și nou. Farmecul medieval al piețelor Sibiului, detaliile complexe ale clădirilor Belle Époque din București, palatele în stil românesc nou și maiestuosul Castel Peleș sunt uimitoare! Și să nu uităm de prefera­tul meu –- splendidul Ateneul Român din București, o capodoperă a arhi­tecturii neoclasice și un centru pentru bogata moștenire muzicală a țării. Bisericile și mănăstirile ortodoxe, precum cele din regiunea Bucovina din Moldova, sunt uluitoare cu fres­cele lor vibrante și atmosfera liniștită. Tradițiile ortodoxe ale României au asemănări cu cele ale Georgiei – am­bele țări au o moștenire spirituală profundă, imnuri frumoase și o arhi­tectură bisericească sofisticată. Iar cultura muzicală este uimitoare: de la doinele populare de o frumusețe tul­burătoare, la melodiile vibrante ale muzicii ortodoxe care ating sufletul, la fel și orchestrele puternice precum Filarmonica George Enescu, moște­nirea muzicală a României este in­credibilă. A fost un moment de neui­tat să particip la un spectacol în Cazinoul istoric recent renovat din Constanța, în timpul festivalului Enescu, în septembrie.

Într-o notă mai practică, navigarea prin infrastructura României poate fi o provocare. Drumurile și căile ferate par adesea că încă mai recuperează terenul față de restul Europei. Este un contrast oarecum cu frumusețea natu­rală și ospitalitatea caldă a țării.

Ioana Cristea Drăgulin: Pe 25 iu­nie 1992 au fost stabilite relațiile diplomatice dintre cele două țări. Anul acesta se împlinesc 33 de ani de prietenie. Ce ne puteți spune despre relațiile dintre țările noas­tre?

Tamar Beruchashvili: Deși relațiile diplomatice oficiale dintre Georgia și România au fost stabilite în urmă cu 33 de ani, rădăcinile prieteniei noas­tre ajung mult mai adânc în istorie, acoperind mai mult de trei secole. Relația istorică dintre cele două nați­uni se bazează pe trei figuri istorice remarcabile: Sfântul Antim Ivireanul, cleric și figură publică românească de origine georgiană și Mitropolit al Ungariei-Țării Românești (†1716); Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu, Principele Țării Românești (†1714); și Regele Vakhtang al VI-lea Bagrationi (†1737), conducătorul orașului Kartli (estul Georgiei). Așa cum se întâm­plă adesea în istorie, aceste personali­tăți distinse au avut sfârșituri tragice, dar au lăsat în urmă o moștenire du­rabilă care continuă să inspire mân­drie și respect în ambele națiuni. Printre numeroasele lor contribuții, stabilirea unei baze solide pentru re­lațiile georgiano-române, inclusiv crearea primei tipografii georgiene, este deosebit de remarcabilă.

Relația istorică de 300 de ani dintre Georgia și România se bazează pe tradițiile creștino-ortodoxe. Un sim­bol distinctiv al acestei legături este figura religioasă și publică Antim Ivireanul (1650-1716), (ანთიმოზ ივერიელი, în georgiană), figura iconică a cărei viață și opere repre­zintă legătura profundă dintre credin­ță, identitate, limbă și memorie cultu­rală. Ca sfânt comun al bisericilor surori georgiană și românească din 1992, Sfântul Antim reprezintă o punte spirituală, istorică și culturală solidă între țările noastre.

Mai târziu, în secolul XX, când po­porul Georgiei și-a restabilit statalita­tea, România a recunoscut de jure independența Primei Republici De­mocrate Georgia la 18 februarie 1921. În 2018, în centrul Bucureștiului, a fost dezvelită o placă memorială pe clădi­rea Hotelului Ramada Bucharest Majestic (fostul Hotel Majestic), care informează că în 1919, prima misiu­ne diplomatică a Republicii Democrate Georgia în România a avut sediul în această clă­dire, condu­să de Sosipatre Asatiani. După des­trămarea Uniunii Sovietice, România a fost prima țară care a re­cunoscut independența Georgiei, la 27 august 1991. De atunci, relațiile noastre s-au dezvoltat dinamic și cu­prind acum dialog politic, cooperare în domeniile energiei, transporturilor, inovării, comerțului, turismului și culturii. Țările noastre sunt conectate nu doar prin Marea Neagră, ci și printr-o vi­ziune comună pentru pace, dezvoltare și cooperare regională.

Astăzi, România este partenerul nos­tru strategic, un susținător ferm al suveranității și integrității teritoriale a Georgiei și al drumului nostru de integrare europeană și euro-atlantică, care capătă o semnificație și mai ma­re astăzi. În acest sens, România a fost primul stat membru al UE care a ratificat Acordul de Asociere dintre Georgia și Uniunea Europeană, la 3 iulie 2014. La 12 octombrie 2022, s-a deschis un nou capitol în istoria coo­perării bilaterale dintre țările noastre: președinții Georgiei și României au semnat o declarație privind stabilirea cooperării strategice dintre Georgia și România. În cadrul parteneriatului strategic, se deschid noi oportunități pentru activarea în continuare a rela­țiilor noastre în domeniul politic, al apărării și securității, al interacțiunii interpersonale, al transporturilor (în special în sectorul maritim) și al energiei. Un pas important a fost deja făcut în această direcție: la 17 de­cembrie 2022 a fost semnat la București un acord istoric privind parteneriatul strategic dintre Georgia, Azerbaidjan, România și Ungaria în dezvoltarea și transmiterea energiei verzi. Având în vedere potențialul energetic regenerabil și locația geo­grafică a Georgiei, aceasta are un potențial ridicat de a deveni o țară cheie în ceea ce privește generarea și transmiterea energiei verzi către piața UE. Ținând cont de noua realitate geopolitică și de mediul dificil, par­teneriatul strategic dintre țările noas­tre deschide noi oportunități geopoli­tice și geoeconomice. Georgia și România, în calitate de vecini la Marea Neagră, au un rol special de jucat în asigurarea unei conectivități mai bune, a securității energetice și a transporturilor, esențiale pentru con­solidarea stabilității și dezvoltării regiunii, în vederea promovării unui comerț mai intens, a mai multor afa­ceri și a unui turism mai intens.

Acum, sarcina ambasadei Georgiei la București este de a depune toate efor­turile pentru a transforma aceste oportunități în rezultate concrete.

În plus, schimburile culturale, pro­gramele academice, turismul și iniția­tivele de afaceri comune creează le­gături durabile de încredere și înțele­gere între societățile noastre. În 2025, turismul din România către Georgia a crescut cu 8%, ceea ce demonstrează un interes tot mai mare pentru inte­racțiunea culturală și de afaceri. Nu este un secret faptul că vinul este cel mai bun ambasador al Georgiei! În prezent, vinul georgian este exportat în peste 60 de țări din întreaga lume, promovând cultura și tradiția georgi­ană. De asemenea, atrage turiștii să exploreze rutele vinicole din Georgia. Cu câțiva ani în urmă, un turist care vizita Georgia pentru prima dată pri­mea o sticlă de vin de la ofițerul de frontieră ca gest de bun venit, împre­ună cu o ștampilă în pașaport!

Vestea bună este că românii au înce­put cu entuziasm să descopere vinul georgian. Există un interes ridicat pentru a degusta Saperavi din țara sa de origine, împreună cu multe alte soiuri unice georgiene. Drept urmare, exportul de vin georgian către România aproape s-a dublat în ulti­mul an. În aceeași or­dine de idei, in­tenționăm să activăm Wine-Diplomacy pentru o mai bună conști­entizare a tradiției unice și neîntre­rupte de vinificație a Georgiei în România, veche de 8 000 de ani.

Ioana Cristea Drăgulin: Care sunt principalele caracteristici ale aces­tei frumoase țări situate în inima Caucazului de Sud?

Tamar Beruchashvili: Am onoarea și privilegiul să reprezint o țară care are multe de arătat și de împărtășit – cultură și istorie seculară, alfabet și polifonie unice, 8 000 de ani de tradi­ție vinicolă, artă, cinema, ospitalitate și multe altele…

Georgia, o țară de la Marea Neagră situată în inima Caucazului, este un ținut de o frumusețe uluitoare și un bogat patrimoniu cultural. Cu o isto­rie de mii de ani, Georgia găzduiește unele dintre cele mai vechi tradiții din lume. Ca stat creștin din anul 326, Georgia are o moștenire spiri­tuală profundă reflectată în bisericile și mănăstirile sale uimitoare.

Frumusețea naturală a țării, de la țărmurile Mării Negre până la munții înzăpeziți din Svaneti și văile însorite din Kakheti, este egalată doar de di­versitatea locuitorilor săi, iar ameste­cul unic de influențe europene și asia­tice a modelat o istorie și o cultură distincte. Țara este, de asemenea, o destinație turistică majoră, oferind o combinație rară de munți maiestuoși și un litoral frumos, alături de o moș­tenire culturală și istorică profundă.

Dintre toate aspectele culturii georgi­ene, probabil cel mai prețuit este vi­nificația. Dovezile arheologice suge­rează că vinul a fost produs pentru prima dată în Georgia acum aproxi­mativ 8 000 de ani. Această afirmație își are susținerea științifică în desco­perirea semințelor vechi de 8 000 de ani ale soiului de struguri cultivat, Vitis vinifera sativa, împreună cu amfora masivă din lut pentru fermen­tarea vinului, numită „Qvevri” (ქვევრი) într-o așezare neolitică din estul Georgiei în 2015. Qvevri – un vas de lut în formă de ou folosit pen­tru fermentarea, învechirea și depozi­tarea vinului – este un element central al acestei tradiții. Cercetări ulterioare efectuate de o echipă internațională de experți au confirmat existența timpurie a vinificației în regiune, mo­tiv pentru care Georgia a ajuns să fie cunoscută drept „leagănul vinului”. Mulți etimologi consideră chiar că termenul generic modern „vin” este derivat din echivalentul georgian – „gvino” (ღვინო). În 2013, metoda georgiană antică de vinificație „qvevri” a fost înscrisă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO. Această metodă unică distinge vinul georgian de toate cele­lalte și rămâne un simbol al legăturii durabile a țării cu pămân­tul și istoria sa.

Împreună cu vinul, mâncarea și bucă­tăria reprezintă instrumente din ce în ce mai populare de putere soft, care pot comunica cultura unei țări, pre­cum și pot îmbunătăți comerțul și turismul acesteia. Tradiția culinară bogată și diversă a Georgiei și cultura mesei s-au format de-a lungul secole­lor și au fost transmise de la o gene­rație la alta. În timp ce efectua o călă­torie în Georgia în 1672, celebrul călător francez Jean Chardin a descris modul în care georgienii obișnuiau să se ospăteze ca pe o expresie a gene­rozității și ospitalității sincere. Pentru anul 2026, Forbes evidențiază capita­la Georgiei, Tbilisi, ca o destinație de top, lăudând scena sa culturală emer­gentă, siturile istorice, experiența culinară unică și accesibilitatea.

Alfabetul georgian este o altă sursă de mândrie națională. Este unul din­tre cele doar 14 alfabete unice exis­tente astăzi. De-a lungul secolelor, scrierea georgiană a suferit trei trans­formări majore, rezultând trei stiluri distincte de scriere. În 2016, UNESCO a înscris cultura vie a celor trei siste­me de scriere ale Georgiei pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cul­tural Imaterial al Umanității.

Tradițiile artistice ale Georgiei sunt la fel de captivante și diverse. Cântecul polifonic și dansul popular georgian sunt expresii de neuitat ale spiritului și creativității națiunii.

Totuși, Georgia este și o țară care îmbrățișează modernitatea, cu o sce­nă artistică înfloritoare, o arhitectură inovatoare și o economie în creștere. De la străzile aglomerate din Tbilisi până la infrastructura modernă a ora­șelor sale, Georgia este o națiune care privește spre viitor, onorându-și în același timp trecutul.

Dar ceea ce diferențiază cu adevărat Georgia este rezistența sa. În ciuda numeroaselor provocări întâmpinate de-a lungul istoriei sale, țara a dat întotdeauna dovadă de o determinare și o forță remarcabile. De la luptele antice împotriva invadatorilor până la angajamentul modern față de viitorul pașnic, prosper și european al Georgiei unite, georgienii au găsit întotdeauna o modalitate de a prospe­ra.

Ioana Cristea Drăgulin: Doamnă ambasador, din bogata experiență acumulată într-o viață în care rela­țiile internaționale au fost o parte integrantă, în ce domenii conside­rați că România și Georgia au un parteneriat puternic și durabil și unde există posibilitatea ca acestea să fie îmbunătățite în viitor?

Tamar Beruchashvili: Prin semna­rea Declarației Comune privind Par­teneriatul Strategic în 2022, țările noastre și-au declarat disponibilitatea de aprofundare și extindere a coope­rării în diverse domenii. Sperăm că Planul de Acțiune bilateral aferent va fi finalizat în curând pentru a fi apro­bat în cadrul mult așteptatei reuniuni a miniștrilor noștri de externe.

Este important ca Georgia și România să fie unite nu doar de apele Mării Negre, ci și de aceeași viziune despre regiunea Mării Negre, care este „sigură, prosperă, interconectată și liberă de amenințări la adresa inte­grității teritoriale și de coerciție eco­nomică”. În plus, apreciem rolul și contribuțiile României la securitatea și stabilitatea regională a Mării Negre. Credem că parteneriatul stra­tegic dintre țările noastre are un po­tențial ridicat de a consolida acest rol prin deschiderea de noi oportunități geo­po­litice și geoeconomice. În acest sens, salutăm lansarea recentei „Stra­tegii a Mării Negre” a UE și așteptăm cu nerăbdare oportunități de colabo­rare.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În contextul actual de turbulențe glo­bale și dinamici politice schimbătoa­re, importanța conectivității peste Marea Neagră este mai evidentă ca niciodată. Georgia, poarta UE către Asia, oferă cea mai scurtă rută alter­nativă care leagă Europa de Asia.

În ultimii ani, proiecte strategice de interes comun au consolidat și mai mult parteneriatul nostru: Textul final al Rutei de Transport Internațional Marea Neagră-Marea Caspică a fost convenit (februarie 2025) și va fi semnat în viitorul apropiat. Odată operațională, această rută va conecta Poti, Batumi (și viitoarea Anaklia) cu Constanța, prin Baku și Turkmenbashi, sporind semnificativ comerțul și co­nectivitatea regională dintre Europa și Asia. Proiectul Coridorului Ener­getic Verde/Cablului Submarin al Mării Negre continuă să avanseze, conectând sistemele electrice ale Georgiei și României și contribuind la securitatea energetică europeană. Cooperarea instituțională dintre agen­țiile noastre de top în domeniul teh­nologiei și inovării va facilita cerceta­rea comună, colaborarea între star­tup-uri, transferul de cunoștințe și dezvoltarea ecosistemului de inovare. Camerele de Comerț din Georgia și România continuă să sprijine activ dezvoltarea afacerilor, facilitând mi­siunile comerciale, crearea de rețele și parteneriatele sectoriale. În paralel, Georgia a stabilit conexiuni regulate cu feribotul peste Marea Neagră – Poti-Constanța, consolidând legături­le maritime și permițând soluții efici­ente de transport multimodal care sporesc reziliența și flexibilitatea lan­țurilor de aprovizionare.

Aceste inițiative demonstrează că Georgia și România sunt parteneri naturali care leagă Europa de Asia, contribuind la o regiune a Mării Negre mai integrată, rezilientă și sus­tenabilă. Cooperarea cu România în dezvoltarea Cablului Submarin al Mării Negre și a Coridorului de Energie Verde este de o importanță deosebită. Proiectul Cablului Subma­rin al Mării Negre a fost inițiat de partea georgiană și, datorită excelen­tei cooperări dintre operatorii de sis­tem de transport al energiei electrice din Georgia și România, în decem­brie 2025 a primit cu succes de la Comisia Europeană statutul de Pro­iect de Interes Reciproc (PMI).

În ciuda provocărilor regionale, co­merțul bilateral în trimestrul al treilea al anului 2025 a crescut cu 45% și s-a ridicat la 255,73 milioane USD. În trimestrul al treilea al anului 2025, exporturile către România au crescut cu 6% și s-au ridicat la 26,77 milioa­ne USD. În trimestrul al treilea al anului 2025, importurile din România au crescut cu 51% și s-au ridicat la 228,95 milioane USD. Acest lucru demonstrează că un potențial econo­mic imens între țările noastre este încă în mare parte neexploatat. Odată cu extinderea proiectelor în domeniul transporturilor, energiei și inovării, companiile românești pot beneficia din ce în ce mai mult de oportunități­le oferite de Georgia, în timp ce afa­cerile georgiene continuă să explore­ze piața românească.

Sunt foarte optimistă în ceea ce priveș­te viitorul relațiilor noastre și aș dori să-l citez pe Președintele României, E.S. Nicușor Dan: „Privesc cu opti­mism consolidarea și extinderea legă­turilor dintre popoarele noastre. Îmi exprim deplina încredere pentru a lucra împreună pentru o cooperare concretă și mai strânsă între România și Georgia, în vederea promovării democrației, păcii și stabilității regio­nale, precum și pentru consolidarea inițiativelor de conectivitate la Marea Neagră”.

Ioana Cristea Drăgulin: Cunoașterea reciprocă este fundamentală pentru a înțelege cine suntem și cât ne cu­noaștem între noi. Care sunt, în opinia dumneavoastră, prin­­­cipalele di­fe­rențe culturale, precum și ase­mă­nările dintre România și Georgia? Care sunt principalele do­menii în care țările noastre cola­borează cultural și un­de găsim cea mai strânsă colabora­re: literatură, muzică, dans, arte vizuale etc.?

Tamar Beruchashvili: Legăturile culturale și literare dintre Georgia și România sunt de lungă durată și mul­tiple. Anul trecut s-au împlinit 375 de ani de la nașterea Sfântului Ierarh Antim Ivireanul (1650-1716), marea figură spirituală și culturală, sfântul comun al bisericilor ortodoxe surori din România și Georgia. El este sim­bolul cel mai viu al relațiilor istorice și culturale georgiano-române.

Călătoria Sfântului Antim l-a dus în România, unde a jucat un rol semni­ficativ în dezvoltarea limbii literare românești. Ca mitropolit al Bucureștilor, a promovat utilizarea limbii române în slujbele bisericești și a orchestrat tipărirea unor texte liturgice importante în limba română. Numărul de cărți tipărite cu implica­rea sa este estimat la peste 68 până la 90, unele surse plasând numărul chiar mai mare. A publicat aceste cărți în mai multe limbi, inclusiv româna, greaca, slava bisericească și araba. Cel mai important lucru pentru noi, georgienii, este că a jucat un rol esen­țial în înființarea primei tipografii georgiene din Tbilisi și în tipărirea de cărți acolo, cum ar fi primele Evan­ghelii georgiene în 1709, cu sprijinul lui Constantin Brâncoveanu, domni­torul Țării Românești, și al lui Vakhtang al VI-lea Bagration, dom­nitorul Kartliului. Urmând o linie de savanți georgieni, Antim Ivireanul reprezintă unul dintre cei mai distinși teoretici­eni și practicieni ai Iluminismului occidental la acea vreme. În Georgia, tocmai am început traducerea opere­lor sale în limba georgiană – majori­tatea scrierilor sale au fost inițial în limba română, în timp ce corespon­dența sa în greacă și arabă se găsește în prezent în diferite biblioteci din întreaga lume. UNESCO a proclamat anul 2016 drept anul Sfântului Antim Ivireanul. În același an, am sărbătorit 300 de ani de la stabilirea relațiilor culturale dintre Georgia și România cu o expoziție specială la Muzeul Național din București.

Ambasada Georgiei are privilegiul de a menține legături puternice cu Mă­năstirea Sfântul Antim, care este un loc cu adevărat special pentru fiecare georgian care vizitează Bucureștiul, și nu numai. Aș dori să exprim deo­sebita noastră recunoștință față de Preafericitul Daniel, Patriarhul Bise­ricii Ortodoxe Române, pentru bine­cuvântările sale în sprijinirea diverse­lor inițiative bilaterale legate de Sfân­tul Ierarh Antim Ivireanul, precum și pentru promovarea patrimoniului religios și cultural al Georgiei. Printre acestea, colaborarea cu Biblioteca Sfântului Sinod, precum și parteneri­atele cu agenția Basilica, Basilica Travel și Trinitas TV, Universitatea din București și partenerii lor din Georgia pentru a promova pelerinajul și a iniția proiecte comune.

Cu ocazia împlinirii a 375 de ani de la nașterea Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, Ambasada Georgiei în România a organizat o serie de eve­nimente speciale. Printre acestea se numără intonarea corală comună a corurilor georgiene și românești la Mănăstirea Sfântul Antim, o confe­rință academică în cadrul Festivalului de Poezie de la București și altele. Unul dintre punctele de atracție este o piesă de teatru scrisă de scriitorul georgian Basa Janikashvili, inspirată de o idee a prof. Manana Anasashvili și finanțată de Ministerul Culturii din Georgia. În curând, această piesă va fi publicată ca o carte bilingvă, în georgiană și românească, marcând un precedent unic în schimbul cultural dintre cele două țări. De asemenea, am convenit ca ulterior, studenți de la universitățile de teatru și cinema din Tbilisi și București să interpreteze piesa la Tbilisi și București. În plus, cu ocazia comemorării Sfântului Ie­rarh Antim Ivireanul, Banca Naționa­lă a României a emis o monedă ani­versară de aur în scop numismatic. Considerăm acest fapt ca un omagiu remarcabil adus persoanei emblema­tice care a stabilit legătura durabilă dintre țările noastre.

Revenind la sfârșitul secolului al XVIII-lea, aș dori să-l menționez pe poetul și diplomatul georgian Bessarion Gabașvili, care a locuit la Iași și a contribuit la construirea rela­țiilor lite­rare. În trecutul mai recent, în ianuarie 1950, poetul și traducăto­rul georgian Giorgi Leonidze a vizitat România pentru a marca aniversarea poetului român Mihai Eminescu, primul poet român care a introdus romantismul românesc publicului georgian.

În plus, Victor Kernbach, românul, a fost unul dintre primii traducători români de poezie georgiană, inclusiv poemul epic din secolul al XII-lea al emblematicului poet georgian Șota Rustaveli, „Cavalerul în pielea pante­rei”. În timpurile moderne, autori georgieni precum Aka Morchiladze (cu „Călătorie în Karabah”), Nino Haratischwili (autorul „A opta viață”) și Zurab Karumidze (cu „Dagny sau un ospăț de dragoste”) au fost traduși în limba română și au devenit bestsel­leruri. În schimb, mari nume ale lite­raturii române precum Eminescu, Ion Creangă și Lucian Blaga au fost tra­duși în limba georgiană, în special prin eforturi academice la Tbilisi.

Cooperarea culturală se întinde și pe domeniul cinematografiei, dansului și folclorului: filme georgiene apar la festivaluri românești precum Festiva­lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) și Festivalul de Film Astra de la Sibiu, grupuri naționale de dans georgiene susțin spectacole în orașe românești precum București și Cluj; iar spectacole comune de muzică po­pulară și corală au loc în cadrul pro­gramelor regionale ale Mării Negre în orașe precum Festivalul SEAS de la Constanța.

În mai 2022, Ambasada Georgiei în România și Institutul pentru Studii Avansate în Cultura și Civilizația Levantină au prezentat o ediție în limba română a cărții Istoria Georgiei, aducând pentru prima dată istoria Georgiei în fața unui public vorbitor de limbă română.

Un exemplu recent și remarcabil de cooperare culturală dintre Georgia și România este publicarea trilingvă din 2024 (în georgiană, română și engle­ză) a unei selecții de lucrări de Nikoloz Baratashvili și Mihai Eminescu. Acest proiect a fost inițiat de Ambasada Georgiei în România și dezvoltat în colaborare cu Ministerul Culturii din Georgia și Centrul Cultural Mihai Eminescu din București.

Este remarcabil faptul că, în cadrul festivalului de poezie de la București din 2025, conducătorii a patru institu­ții: Casa Scriitorilor din Georgia, Muzeul Literaturii Georgiene, Muze­ul Național al Literaturii Române și Uniunea Scriitorilor din România, au semnat un memorandum cvadrilate­ral de cooperare menit să promoveze schimbul literar și popularizarea lite­raturii georgiene și române.

Ioana Cristea Drăgulin: Relațiile culturale, economice și comerciale au creat întotdeauna o punte pen­tru consolidarea legăturilor politice dintre țări. Ce avantaje oferă țara dumneavoastră lumii afacerilor românești și investitorilor străini?

Tamar Beruchashvili: Într-adevăr, legăturile culturale, economice și comerciale sunt esențiale pentru con­solidarea parteneriatului politic.

În mediul actual de turbulențe globa­le și dinamici politice în schimbare, importanța conectivității la Marea Neagră este mai evidentă ca nicioda­tă. Georgia, poarta UE către Asia, oferă cea mai scurtă rută alternativă care leagă Europa de Asia. Ne-am dedicat investițiilor suplimentare în consolidarea potențialului de conec­tivitate al Georgiei în cadrul Corido­rului Mijlociu prin modernizarea in­frastructurii aeroporturilor și portua­re. Recent, Grupul francez ADP a investit aproximativ 150 de milioane de dolari în dezvoltarea infrastructurii Aeroportului Internațional Tbilisi. În prezent, 77 de companii aeriene efec­tuează zboruri către 125 de destinații directe de pe toate cele trei aeropor­turi internaționale ale țării. Dezvolta­rea sectorului aviatic este direct pro­porțională cu dezvoltarea durabilă și diversificată a sectorului turistic – în 2025, am obținut un succes fără pre­cedent în sectorul turistic – Georgia, cu o populație de 3,7 milioane de locuitori, a găzduit peste 5,5 milioane de vizitatori!

Decembrie 2025 a marcat finalizarea proiectului de modernizare a căilor ferate, care a durat 14 ani – una dintre cele mai mari investiții din sectorul transporturilor din Georgia, care pre­conizează o capacitate de marfă mai mare și timpi de tranzit mai scurți între Tbilisi și Batumi, reduși cu 30 de minute. Principalul său punct cul­minant este renovarea trecătorii cen­trale, muntoase și dificile din punct de vedere tehnic, care leagă estul și vestul Georgiei.

Portul uscat Tbilisi este o altă de­monstrație a priorității Guvernului de a îmbunătăți comerțul și conectivita­tea. Deschis oficial în iunie 2025, este un centru logistic multimodal la scară largă, implementat de Abu Dhabi Ports Group, Serviciul Portuar Norvegian Wilhelmsen și compania locală Inveco. Acesta consolidează capacitățile de transport și logistică ale Georgiei și este o parte importan­tă a Coridorului Mijlociu. Locația strategică a portului, cu toate tipurile de rețele de transport, oferă acces la importante centre de transport, inclu­siv căi ferate, aeroporturi, porturile Mării Negre Batumi și Poti. Portul uscat Tbilisi va fi dezvoltat în 3 faze pe o suprafață de 286 000 m². Prima fază, cu o valoare a investiției de 21 de milioane de dolari, a fost deja fi­nalizată.

Pe lângă terminalul PACE existent din Poti (investiție de la US Overseas Private Investment Corporation, OPIC (în prezent U.S. International Development Finance Corporation, DFC), în iunie 2025 a fost deschis oficial Terminalul Multimodal Poti – un terminal de containere multimodal situat în apropierea portului Poti, pe o suprafață de 9 hectare și cu o valoare a investiției de 31,5 milioane de do­lari. Terminalul deservește atât trans­porturi internaționale, cât și locale.

În 2026, Georgia va începe faza activă de construcție a portului maritim Anaklia, va finaliza calea ferată Baku-Tbilisi-Kars și va pune în funcțiune completă autostrada est-vest.

Portul maritim Anaklia va putea primi nave de marfă de mare capacitate, de tip PANAMAX. În august 2024, compania belgiană Jan De Nul a câș­tigat o licitație internațională pentru fur­nizarea de lucrări de construcție a infrastructurii maritime a portului maritim Anaklia.

Autostrada est-vest este o rută de tranzit strategică între Europa și Asia Centrală, calea ferată Baku-Tbilisi-Kars conectând direct Turcia, Georgia și Azerbaidjanul și reducând perioada de transport de la 35 la 15-17 zile.

Toate cele enumerate mai sus repre­zintă mesaje politice și strategice cla­re ale Georgiei de a continua să fie o legătură cheie, fiabilă și indispensabi­lă în Coridorul Mijlociu, asigurând o circulație rapidă, sigură și neîntrerup­tă a mărfurilor și poziționând ruta ca fiind cel mai fiabil, sigur și eficient coridor din regiune.

Într-un context global marcat de tran­ziția verde și de nevoia de securitate energetică, Georgia intenționează să devină un exportator de energie verde și un partener de încredere al Uniunii Europene. Resursele hidroenergetice abundente ale Georgiei rămân princi­pala sursă de generare a energiei electrice interne, până la 80% din producția locală provenind din ener­gie regenerabilă. Accelerăm dezvol­tarea potențialului nostru de energie regenerabilă prin sprijinirea proiecte­lor de energie verde în domeniul energiei solare, eoliene și hidroener­getice. De asemenea, încurajăm in­troducerea de noi tehnologii, cum ar fi hidrogenul. În același timp, lucrăm la consolidarea rețelei noastre prin construirea de noi linii de transport, consolidarea celor existente și îmbu­nătățirea flexibilității rețelei. De exem­plu, promovăm introducerea stocării energiei în baterii, ceea ce va extinde integrarea surselor regenera­bile vari­abile în sistem. Aceste efor­turi sunt com­pletate de inițiative trans­fron­taliere cu România – în special Cablul Submarin al Mării Negre și Coridorul Energetic Verde, care pot transforma regiunea într-un punct de sprijin al securității energetice europene.

Georgia, cu un potențial hidroenerge­tic semnificativ, își propune să își diversifice mixul energetic prin in­vestiții în energia solară, eoliană și hidrogen, precum și prin moderniza­rea rețelei și integrarea de noi tehno­logii.

În plus, Georgia oferă politici eco­nomice și fiscale liberale care sprijină dezvoltarea economică a țării și atrag investiții străine: Georgia este mem­bră a OMC, având acorduri de liber schimb cu UE (DCFTA), Regatul Unit, Turcia, Ucraina, țările CSI, țări­le AELS (Asociația Europeană a Li­berului Schimb), China (inclusiv Re­giunea Administrativă Specială – Hong Kong), Emiratele Arabe Unite. Georgia se bucură, de asemenea, de regimuri SPG cu Canada și Japonia. Doar șase impozite unice (impozitul pe profitul societăților – 0% sau 15%, impozitul pe venitul persoanelor fizi­ce – 20%, taxa pe valoarea adăugată – 18%, impozitul pe proprietate până la 1%, taxa vamală/de import – 0%, 5% sau 12%, accize (în funcție de bu­nuri). În plus, o protecție solidă pen­tru investițiile străine este garantată în temeiul cadrelor juridice și al trata­telor internaționale.

Climatul investițional favorabil al Georgiei se reflectă în următoarele evaluări ale instituțiilor internaționa­le. Georgia deține o poziție de lider în clasamentul Business Ready 2024. În special, Georgia ocupă locul 2 în ce­ea ce privește pilonul eficiență opera­țională și locul 3 în ceea ce privește pilonul cadrului de reglementare. În plus, Georgia obține cele mai mari scoruri în ceea ce privește locația afacerilor, forța de muncă și soluțio­narea litigiilor: în aceste domenii, economia implementează bune prac­tici în mecanismele sale de soluționa­re a litigiilor de muncă și mecanisme­le litigiilor funciare și oferă garanții juridice substanțiale în mediere. În Indexul Libertății Economice din 2025 (Heritage Foundation), scorul libertății economice a Georgiei este de 69, cu statutul de Moderat Liberă, ceea ce face ca economia sa să fie a 35-a cea mai liberă dintre 184 de țări; de asemenea, Georgia este clasată pe locul 20 din 44 de țări din regiunea Europei, iar scorul său general este cu mult peste mediile mondiale și regionale. Indicele OCDE pentru po­liticile IMM-urilor 2024 (acoperă Armenia, Azerbaidjanul, Georgia, Moldova și Ucraina) plasează Georgia pe primul loc în 11 din 12 categorii, de la cadrul instituțional și de reglementare, mediul operațional, insolvență și a doua șansă, formare antreprenorială și antreprenoriat fe­minin. Matricea riscului de mită TRACE 2024 – Georgia ocupă locul 44 din 194 de țări în ceea ce privește evaluarea riscului de mită pentru afa­ceri. Fitch – BB „Stabil”. Standard and Poor’s – BB „Stabil”.

Ioana Cristea Drăgulin: O ultimă întrebare: Polis este o revistă de științe politice și, prin urmare, vă rog să-mi permiteți să mut planul discuțiilor noastre la cel geopolitic. Dintr-o perspectivă geostrategică, întreaga regiune a Caucazului pare a fi o zonă în care marile puteri, sau puterile regionale, concurează pentru influență. Cum credeți că influențează această situație geopo­litică fluidă Georgia?

Tamar Beruchashvili: Într-adevăr, spațiul nostru geografic, care leagă Europa de Asia, a fost întotdeauna o răscruce de civilizații. De-a lungul secolelor, Georgia a fost martora a numeroase încercări și turbulențe. După restaurarea independenței în 1991, cu eforturi susținute ale popo­rului georgian și sprijinul prietenilor noștri, Georgia a devenit un partener și aliat valoros. În calitate de țară candidată la UE din 2023, Georgia rămâne angajată în procesul de inte­grare europeană și euro-atlantică, care este o alegere a poporului geor­gian, consacrată în Constituția noas­tră.

În ciuda provocărilor reprezentate de ocupația rusă a regiunilor georgiene Abhazia și Țhinvali/Osetia de Sud (20% din teritoriile noastre), ca urma­re a invaziei rusești din 2008, Georgia continuă să mențină o crește­re economică puternică, atingând 7%, și încearcă să-și consolideze legături­le geopolitice, economice și culturale la nivel global. Apreciem foarte mult parteneriatul strategic dintre Georgia și SUA, precum și parteneriatele stra­tegice cu vecinii noștri imediați, Turcia, Azerbaidjanul și Armenia.

În vremuri de distragere a atenției și imprevizibilitate, ne angajăm să asi­gurăm pacea și stabilitatea în Caucazul de Sud. Pacea durabilă nu este doar o condiție dezirabilă; este însăși temelia pe care trebuie constru­ite prosperitatea, reziliența și dezvol­tarea comună.

Prin urmare, pacea în Ucraina este esențială nu numai pentru poporul ucrainean, ci și pentru protejarea sta­bilității Europei și a regiunii Mării Negre. Prin urmare, Georgia sprijină toate eforturile care vizează realiza­rea unei păci durabile și juste, bazate pe dreptul internațional și pe respec­tarea suveranității și integrității terito­riale a statelor. Aș dori, de asemenea, să subliniez oportunitatea istorică care se află în fața regiunii noastre: un acord de pace durabil între Azerbaidjan și Armenia, care a transformat peisajul de securitate al Caucazului de Sud, deblocând un potențial vast pentru întreaga regiune a Mării Negre în ceea ce privește dezvoltarea econo­mică și conectivitatea.

Pentru a-l cita pe președintele Parlamentului Georgiei, E.S. Shalva Papuashvili: „Credem că conecti­vitatea – fizică, digitală, economică și umană – trebuie să fie unul dintre pilonii centrali ai cooperării noastre în regiunea Mării Negre și nu numai. Georgia rămâne angajată față de această viziune: o punte între regiuni, un partener pentru comerț și o plat­formă pentru conectivitate durabilă”.

Interviu realizat

de Ioana CRISTEA DRĂGULIN

Traducere din engleză

în română realizată

de Ancuța Antoaneta Brașoveanu