• Facebook
  • Utilizator nou
  • Logare
  • Iesire
  • Parola pierduta
  • Contact
  • Română Română Română ro
  • English English Engleză en
Revista Polis
  • Acasa
  • Redactia revistei
  • Numar curent
  • Reguli de redactare
  • Arhiva revista
    • 2026
      • Numarul 3(53)/2026
      • Numarul 2(52)/2026
      • Numarul 1(51)/2026
    • 2025
      • Numarul 1(47)2025
      • Numarul 2(48)/2025
      • Numarul 3(49)/2025
      • Numarul 4(50)/2025
    • 2024
      • Numarul 1(43)/2024
      • Numarul 2(44)/2024
      • Numarul 3(45)/2024
      • Numarul 4(46)/2024
    • 2023
      • Numarul 4(42)/2023
      • Numarul 3 (41) 2023
      • Numarul 2(40)/2023
      • Numarul 1(39)/2023
    • 2022
      • Numarul 4(38)/2022
      • Numarul 3(37)/2022
      • Numarul 2(36)/2022
      • Numarul 1(35)/2022
    • 2021
      • Numarul 4(34)/2021
      • Numarul 3(33)/2021
      • Numarul 2(32)/2021
      • Numarul 1(31)/2021
    • 2020
      • Numarul 4(30)/2020
      • Numarul 3(29)/2020
      • Numarul 2(28)/2020
      • Numarul 1(27)/2020
    • 2019
      • Numarul 4(26)/2019
      • Numarul 3(25)/2019
      • Numarul 2(24)/2019
      • Numarul 1(23)/2019
    • 2018
      • Numarul 4(22)/2018
      • Numarul 3(21)/2018
      • Numarul 2(20)/2018
      • Numarul 1(19)/2018
    • 2017
      • Numarul 4(18)/2017
      • Numarul 3(17)/2017
      • Numarul 2(16)/2017
      • Numarul 1(15)/2017
    • 2016
      • Numarul 4(14)/2016
      • Numarul 3(13)/2016
      • Numarul 2(12)/2016
      • Numarul 1(11)/2016
    • 2015
      • Numarul 4(10)2015
      • Numarul 3(9)2015
      • Numarul 2(8)2015
      • Numarul 1(7)/2015
    • 2014
      • Numarul 4(6)/2014
      • Numarul 3(5)/2014
      • Numarul 2(4)/2014
      • Numarul 1(3)2014
    • 2013
      • Numarul 2/2013
      • Numarul 1/2013
    • Seria veche
  • POLIS Books
  • POLIS+
    • Emisiuni 2017
      • 27 Octombrie 2017
      • 20 Octombrie 2017
      • 3 noiembrie 2017
      • 17 noiembrie 2017
      • 12 decembrie 2017
    • Emisiuni 2022
      • februarie 2022
        • 17 februarie 2022
        • 23 februarie 2022
      • martie 2022
        • 3 martie 2022
        • 10 martie 2022
        • 17 martie 2022
        • 24 martie 2022
        • 31 martie 2022
      • aprilie 2022
        • 6 aprilie 2022
        • 14 aprilie 2022
        • 21 aprilie 2022
      • mai 2022
        • 5 mai 2022
        • 12 mai 2022
        • 19 mai 2022
        • 26 mai 2022
      • iunie 2022
        • 2 iunie 2022
        • 9 iunie 2022
        • 16 iunie 2022
        • 23 iunie 2022
        • 30 iunie 2022
      • iulie 2022
        • 7 iulie 2022
        • 14 iulie 2022
        • 21 iulie 2022
      • august 2022
        • 15 august 2022
        • 22 august 2022
      • septembrie 2022
        • 29 septembrie 2022
      • octombrie 2022
        • 6 octombrie 2022
        • 13 octombrie 2022
        • 20 octombrie 2022
      • decembrie 2022
        • 1 decembrie 2022
        • 8 decembrie 2022
        • 15 decembrie 2022
        • 22 decembrie 2022
        • 29 decembrie 2022
    • Emisiuni 2023
      • ianuarie 2023
        • 5 ianuarie 2023
        • 12 ianuarie 2023
        • 19 ianuarie 2023
        • 26 ianuarie 2023
      • februarie 2023
        • 2 februarie 2023
        • 9 februarie 2023
      • martie 2023
        • 9 martie 2023
        • 16 martie 2023
        • 30 martie 2023
      • aprilie 2023
        • 6 aprilie 2023
        • 13 aprilie 2023
        • 20 aprilie 2023
        • 27 aprilie 2023
      • mai 2023
        • 18 mai 2023
        • 25 mai 2023
      • iunie 2023
        • 1 iunie 2023
        • 7 iunie 2023
        • 15 iunie 2023
        • 22 iunie 2023
        • 29 iunie 2023
      • iulie 2023
        • 6 iulie 2023
        • 13 iulie 2023
        • 20 iulie 2023
        • 27 iulie 2023
      • august 2023
        • 3 august 2023
        • 10 august 2023
        • 17 august 2023
        • 31 august 2023
      • septembrie 2023
        • 7 septembrie 2023
        • 14 septembrie 2023
        • 21 septembrie 2023
      • octombrie 2023
        • 5 octombrie 2023
        • 12 octombrie 2023
        • 19 octombrie 2023
      • noiembrie 2023
        • 2 noiembrie 2023
        • 9 noiembrie 2023
        • 16 noiembrie 2023
        • 23 noiembrie 2023
        • 30 noiembrie 2023
      • decembrie 2023
        • 14 decembrie 2023
        • 21 decembrie 2023
        • 28 decembrie 2023
    • Emisiuni 2024
      • Februarie 2024
        • 01 februarie 2024
        • 08 februarie 2024
        • 15 februarie 2024
        • 22 februarie 2024
        • 29 februarie 2024
      • martie 2024
        • 7 martie 2024
        • 21 martie 2024
        • 28 martie 2024
      • aprilie 2024
        • 18 aprilie 2024
      • mai 2024
        • 30 mai 2024
      • iunie 2024
        • 13 iunie 2024
      • iulie 2024
        • 4 iulie 2024
        • 11 iulie 2024
        • 25 iulie 2024
      • august 2024
        • 08 august 2024
      • Octombrie 2024
        • POLIS + 03 octombrie 2024
        • Polis+ 10 octombrie 2024
      • Noiembrie 2024
        • Polis 28 noiembrie 2024
      • Decembrie 2024
        • Polis 19 decembrie 2024
    • Emisiuni 2025
      • Ianuarie 2025
        • Polis 2 ianuarie 2025
      • Februarie 2025
        • Polis – 6 februarie 2025
      • Martie 2025
        • Polis – 6 martie 2025
        • POLIS 20 martie 2025
        • Polis 27 martie 2025
      • Iunie 2025
        • POLIS – 5 iunie 2025
        • Polis 12 iunie 2025
        • Polis 19 iunie 2025
        • Polis 26 iunie 2025
      • Iulie 2025
        • Polis 3 iulie 2025
        • Polis 10 iulie 2025
        • Polis 17 iulie 2025
      • Septembrie 2025
        • POLIS 18 septembrie 2025
        • POLIS 25 septembrie 2025
      • Octombrie 2025
        • POLIS 2 octombrie 2025
      • Decembrie 2025
        • Polis 11 decembrie 2025
        • Polis 18 decembrie 2025
      • Emisiuni 2026
    • Emisiuni 2026
      • martie 2026
        • Polis 19 martie 2026
        • Polis 26 martie 2026
      • iulie 2026
        • Polis 2 iulie 2026
        • POLIS 9 iulie 2026
        • Polis 23 iulie 2026
  • Media
    • Evenimente
      • Constitutia 2013
    • Emisiuni
      • Constitutia 2013
    • Forum
    • Seria Polis
  • Anunturi
  • Cautare
  • Menu
Slide background

Journal of The Faculty of
Political and Administrative Sciences

Coordonat de E.S. Gudsi Dursun oglu OSMANOV și Sabin DRĂGULIN

Volum XIII, Nr. 3 (49), Serie nouă, iunie-august 2025

Descarca articol PDF

Senator avocat Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș: „Azerbaidjanul este un partener esențial într-o lume care se reconfigurează”

Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș este senator al României, președinte al Comisiei pentru cultură și media din Senatul României și membru marcant al unor inițiative regionale privind statul de drept, protecția profesiilor juridice și consolidarea cooperării culturale. Recent, a efectuat o vizită oficială în Azerbaidjan în cadrul unei misiuni parlamentare dedicate promo­vării Coridorului de Mijloc. În inter­viul de mai jos, domnia sa oferă o viziune profundă asupra cooperării bilaterale, a reconstrucției post-con­flict și a unei geopolitici bazate pe parteneriate echilibrate și valori co­mune.

Ioana Cristea Drăgulin & Petronela Adiaconiței: Domnule senator, cum apreciați poziționarea Azerbaidjanului în actu­alul context geopolitic, pornind de la ipoteza că procesul de reconfigurare a regiunii Caucazului de Sud și consoli­darea Coridorului de Mijloc trans­formă această țară într-un pol de sta­bi-litate și un factor de reziliență stra­tegică pentru relațiile euroasiatice?

 

Senator Cristian-Augustin Niculescu- Țâgârlaș: Azerbaidjanul nu mai este demult un simplu actor regional, este un nod strategic al recon­figurării geopolitice euroasiatice, cu un rol de pivot în Co­ridorul de Mijloc, între Asia Centrală, Caucaz și Europa.

Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO, parte­neriatul cu Azerbaidjanul se înscrie într-o logică a interdependenței strate­gice. Această cooperare consolidează nu doar securitatea energetică și diver­sificarea rutelor de aprovizionare, ci și capacitatea de a construi punți de sta­bilitate într-o regiune aflată la conflu­ența intereselor marilor puteri.

În egală măsură, Azerbaidjanul de­monstrează o abilitate rară de a îmbina modernizarea instituțională și econo­mică cu o ancorare fermă în propria identitate istorică și culturală. Această sinteză dintre tradiție și modernitate generează un model de dezvoltare echilibrat, care poate inspira și alte state din vecinătate. Din această per­spectivă, Azerbaidjanul nu este doar un partener conjunctural, ci un reper de reziliență geopolitică, cu o valoare strategică de lungă durată pentru România și pentru comunitatea euro­atlantică.

Dincolo de aceste dimensiuni, am regăsit în Azerbaidjan un partener profund conectat la valorile dialogu­lui, stabilității și modernizării, o țară care își construiește viitorul cu o vizi­une clară, dar ancorată în propria identitate.

Ioana Cristea Drăgulin & Petronela Adiaconiței: Ați vizitat recent Azerbaidjanul, în cadrul unei mi-siuni dedicate Corido­rului de Mijloc. Care au fost concluzi­ile acestei vizite?

 

Senator Cristian-Augustin Niculescu– Țâgârlaș: Vizita noastră a avut un caracter atât strategic, cât și simbolic. Pe teren, în Baku și Hankendi, am văzut o reali­tate în mișcare, cu lucrări de recon­strucție impresionante în zone elibe­rate, dar și cu urme vizibile ale sufe­rinței și distrugerii. Coridorul de Mij­loc este mai mult decât un traseu de transport, este un proiect de re-conec­tare regională, de pace, de parte-neriat economic și cultural.

Azerbaidjanul este astăzi imaginea unui stat care transformă suferința în construcție, iar amprenta războiului este înlocuită, pas cu pas, de conturu­rile păcii. Regiuni precum Karabahul și Hankendi-ul, pe care am avut onoa­rea să le vizitez, sunt emblematice pentru această metamorfoză.

Ce m-a impresionat profund a fost contrastul dintre cicatricile lăsate de conflict – ruine, clădiri prăbușite, tere­nuri marcate de distrugere – și forța vizionară a reconstrucției. Sunt ridi­cate școli, centre culturale, drumuri moderne. Este o renaștere în sensul cel mai propriu.

În același timp, Azerbaidjanul se afirmă tot mai clar ca pilon de stabili­tate și dialog într-o regiune complexă, având o voce tot mai articulată în con­certul geopolitic internațional.

Am avut întâlniri fructuoase cu ofici­ali azeri, inclusiv din sistemul juridic și avocatură, care și-au exprimat spri­jinul pentru semnarea și ratificarea Convenției europene privind protecția profesiei de avocat, document promo­vat activ și de România. În paralel, am consolidat cooperarea parlamentară, culturală și educațională, cu accent pe schimburi universitare și inițiative media.

Ioana Cristea Drăgulin & Petronela Adiaconiței: România și Azerbaidjanul colabo­rează în dome­niul energiei, dar ce alte dimensiuni ale parteneriatului bilateral consi­de­rați că trebuie dezvoltate?

 

Senator Cristian-Augustin Niculescu– Țâgârlaș: Parteneriatul nostru are un nucleu energetic solid, dar el trebuie extins la dimensiuni pre­cum educația, cultura, turismul, infra­structura di-gitală și jus­tiția. România poate de-veni o poartă de intrare pentru Azerbaidjan în UE, iar Azerbaidjanul o poartă către Asia pentru România.

În plan juridic, putem dezvolta o plat­formă comună pentru profesiile libe­rale, în special pentru avocați, notari, mediatori și juriști, pentru a întări di­alogul profesional, schimbul de bune practici și protejarea valorilor statului de drept. Iar în plan cultural, avem oportunitatea de a crea evenimente comune, expoziții, inițiative media, care să aducă în prim-plan tradițiile, arta și istoria celor două popoare.

Ioana Cristea Drăgulin & Petronela Adiaconiței: Ați fost implicat în numeroase mi­siuni internaționale. Ce diferențiază Azerbaidjanul față de alte state din regiune?

 

Senator Cristian-Augustin Niculescu– Țâgârlaș: Azerbaidjanul se distinge printr-o claritate strategică și un echilibru între modernizare accelerată și respect pentru patrimoniu. De aseme-nea, mo­dul în care statul gestionează procesul de reconstrucție în zonele post-con­flict este impre­sionant, clă-dirile noi, infra­struc­tura, restaurările sunt dovada unui angaja­ment profund pentru vii­tor.

Este o țară care îmbină ospitalitatea ori­en­tală cu o diplomație matură, care își înțelege rolul de liant între spații cul­tu­rale, religioase și geopolitice diverse. Asta o face un partener de încredere într-o lume tot mai frag­mentată.

Ioana Cristea Drăgulin & Petronela Adiaconiței: Ați menționat anterior despre Con­venția europeană privind protecția profesiei de avocat. Cum se raportează Azerbaidjanul la acest demers?

Senator Cristian-Augustin Niculescu– Țâgârlaș: Azerbaidjanul este membru al Consi­liului Europei și un stat care și-a asu­mat reforme juri­dice impor-tante. În cadrul întâlnirilor oficiale, partenerii azeri au exprimat o deschi-dere clară pentru semnarea și rati-ficarea Con­venției privind pro­tecția profesiei de avocat, document pe care România îl sprijină activ.

Este un semnal că Azerbaidjanul do­rește să își consolideze statutul de stat de drept modern, unde profesiile juri­dice se bucură de respect, protecție și independență.

Ioana Cristea Drăgulin & Petronela Adiaconiței: Considerați că modelul reconstruc­ției post-conflict din Azerbaidjan poate inspira și alte regiuni afectate de război?

Senator Cristian-Augustin Niculescu– Țâgârlaș: Da, fără îndo­ială. Ceea ce am observat în Azerbaidjan, în regiunile afectate de conflictul din Karabah, reprezintă un model coerent, strategic și profund ancorat în reali-tățile locale, care poate fi reprodus – cu adaptările necesare – în alte spații post-conflict din lume.

Reușita reconstrucției nu constă doar în ridicarea de clădiri, drumuri sau infrastructură tehnică. Ceea ce face din modelul azer unul remarcabil este integrarea simultană a mai multor dimensiuni: tehnologică, identitară, sim­bolică, juridică și comunitară.

Reconstrucția regiunilor eliberate nu este lăsată la întâmplare. Guvernul azer a aplicat un model de guvernanță eficientă, cu obiective clare, priori­ti­zare inteligentă a investițiilor și un con­trol riguros al calității și im­pactului. În paralel, au fost create oportunități pentru întoarcerea locuito­rilor, pentru in­ves­tiții locale și pentru refacerea rețelelor sociale distruse de război.

În Azerbaidjan, reconstrucția este în­so­țită de refacerea patrimoniului isto­ric, religios și cultural, nu doar al majorității, ci și al tuturor comunități­lor care au locuit în regiune. Este un mesaj puternic: pacea nu înseamnă uitare, ci recunoaștere și continuitate, într-o nouă arhitectură a conviețuirii.

În acest sens, modelul azer devine un precedent important pentru toate regi­unile care trebuie să vindece răni isto­rice fără a rescrie identități. Este o reconstrucție a memoriei, nu doar a teritoriului.

Ioana Cristea Drăgulin & Petronela Adiaconiței: Ce mesaj ați transmite cetățenilor azeri, în special celor tineri?

Senator Cristian-Augustin Niculescu- Țâgârlaș: Aș spune doar atât: nu vă fie teamă să construiți punți. Într-o lume marcată de izolare și conflict, cei care unesc sunt cei care vor modela viitorul.

Tinerii trebuie să fie liderii acestei schimbări, prin educație, inițiativă, creativitate și dialog.

România este și va fi un prieten loial al Azerbaidjanului, iar eu, personal, mă voi implica în continuare în pro­movarea proiectelor care ne aduc mai aproape: prin drept, prin cultură, prin oameni.

A construi punți înseamnă a garanta pacea. Iar Coridorul de Mijloc este, îna-inte de toate, un coridor al speran­ței.

Interviu realizat de Ioana CRISTEA DRĂGULIN & Petronela ADIACONIȚEI

Articole recente

  • Editorial. Populismul – o tehnică de propagandă5 decembrie 2017 - 15:13
  • Europa şi ameninţarea populistă5 decembrie 2017 - 15:03
  • Populismus in Deutschland, und die Auswirkungen auf die Bundestagswahl 20175 decembrie 2017 - 14:45
  • Populismo e neoliberismo5 decembrie 2017 - 14:30
  • Populism and gender5 decembrie 2017 - 14:26

Indexari

IndexariIndexari

Cele mai vizualizate articole

  • Campania electorală în teritoriu: aspecte empirice ale marketingului politic
  • România în Primul Război Mondial
  • Citi oameni a omorit comunismul? Si cine erau ei?* (How many people did communism kill? And who were they?)
  • Dinamica demografică în perioada post-1945 și implicațiile ei (geo)politice
  • Dimensiunea mediatică a populismului în România contemporană

Accesari site

Formulare (Forms)

Cerere tip - Descarca
Authors must send a request - Download
Contractul de editare - Download
Editing contract - Download
Formularul de cedare a drepturilor catre autori - Download
Copyright License Agreement - Download

Ultimele articole (Latest articles)

  • EDITORIAL: Ucraina. Repere istorice, culturale și politice – Ihor PROKOPCHUK, Sabin DRĂGULIN23 septembrie 2026 - 23:15
  • Ucraina în orizontul Europei. Construcția culturală a sensului european – Anton CARPINSCHI23 septembrie 2026 - 23:11

Contact

Str. Bălușescu, nr. 2, Iaşi, Romania
Tel. 0040 232 214 858
Fax: 0040 232 214 858

Ne puteti scrie la adresa redactia@revistapolis.ro.

© Drepturi de autor - Revista Polis - Universitatea "Petre Andrei" din Iasi - powered by Enfold WordPress Theme
  • Facebook
Scroll to top