E.S. domnul Gudsi Dursun oglu Osmanov Ambasador al Azerbaidjanului în România

„România este un prieten de încredere și un partener strategic al Azerbaidjanului, care a rezistat testului timpului”

 Ioana Cristea Drăgulin: Domnule Ambasador, a trecut deja un an de când ați venit în România. Anterior, ați fost ambasador în Republica Moldova. Ce impresii v-au lăsat românii și România? Care au fost surprizele plăcute și dificultățile cu care v-ați confruntat în țara noas­tră?

Gudsi Dursun oglu Osmanov: Încă din perioada când lucram în Republica Moldova, poporul român și cultura sa, tragediile istorice și carac­terul național au trezit un mare interes în mine. Sincer, există multe trăsături similare între poporul azerbaidjan și cel român. De exemplu, valorile fami­liale, respectul nesfârșit pentru bătrâni, devotamentul față de tradiții și ospita­litatea. Încă din ziua în care am ajuns la București, pe 10 ianuarie 2024, în calitate de ambasador al Republicii Azerbaidjan în România, am avut ocazia să simt ospitalitatea, atenția, grija statului și a poporului român. Astfel, sprijinul oferit atât de oficialii statului, cât și de cetățenii obișnuiți de-a lungul carierei mele a fost de neuitat. Poporul român este sincer, muncitor și harnic, cu o natură ferme­cătoare și bogată și o țară cu un poten­țial economic enorm. Cel mai impor­tant, românii sunt înrădăcinați în isto­ria și tradițiile lor și sunt profund ata­șați de religie. Aceasta înseamnă păs­trarea valorilor naționale și spirituale. Sunt sigur că România are un viitor măreț. Progresul realizat de economia românească în ultimii ani este, de asemenea, un exemplu excelent. În opinia mea, România nu și-a spus încă cuvântul, iar în următorii ani va de­veni, fără îndoială, unul dintre princi­palele state din cadrul Uniunii Europene datorită greutății sale politi­ce și economice.

Ioana Cristea Drăgulin: În 1998 a fost deschisă Ambasada României la Baku, iar în 2001 a fost deschisă Ambasada Azerbaidjanului în România. La acel moment, Ambasada Azerbaidjanului la București era considerată cea mai importantă dintre toate reprezentanțele diplo­matice azerbaidjane deschise în Europa de Est. În 2025, după atâția ani de la deschidere și în actualul context geopolitic, ce reprezintă România pentru Azerbaidjan?

Gudsi Dursun oglu Osmanov: Rădăcinile istorice ale relațiilor inter­statale dintre Azerbaidjan și România datează din secolul al XV-lea. În 1473, șeful statului Aggoyunlu, Uzun Hasan, a corespondat cu liderii acestei regiuni. Aceste relații au continuat în perioada safavidă. Se crede că primul produs tipărit în limba azerbaidjană a apărut cu sprijinul prințului român Dimitrie Cantemir. După cum știți, România a fost a doua țară din lume care a recunoscut independența Azerbaidjanului după Turcia frățeas­că, la 11 decembrie 1991, și prima din Europa. Relațiile diplomatice dintre cele două țări au fost stabilite la 19 iunie 1992. Într-adevăr, ambasada noastră din România, înființată în 2001, a fost prima reprezentanță di­plomatică a Azerbaidjanului în toată Europa de Est, unde situația economi­că nu se redresase încă pe deplin după criza din anii ’90 ai secolului XX. Aceasta, la rândul său, a fost o dovadă a importanței pe care liderul național Heydar Aliyev, care se afla în fruntea Azerbaidjanului la acea vreme, o avea față de România. În anii trecuți, rela­țiile noastre bilaterale s-au dezvoltat doar pe o traiectorie ascendentă, România fiind principalul partener al Azerbaidjanului în Europa de Sud-Est, iar Azerbaidjanul, la rândul său, fiind principalul partener al României în Caucazul de Sud.

În acest sens, vizita președintelui Ilham Aliyev în România în 2004 poate fi considerată un eveniment semnifi­cativ. În cadrul vizitei, preșe­dintele Republicii Azerbaidjan I. Aliyev și pre­ședintele României I. Iliescu au par­ticipat la ceremonia de dezvelire a bustului liderului național Heydar Aliyev în Parcul Tei. Trebuie mențio­nat că, după revoluția din 1989, în România au fost ridicate monumen­te doar pentru 3 politicieni străini – Charles de Gaulle, Mustafa Kemal Ataturk și Heydar Aliyev.

În timpul următoarei vizite președinte­lui Ilham Aliyev în România, la 29 septembrie 2009, a fost semnată „De­clarația comună privind Acordul pri­vind stabilirea unui parteneriat strate­gic între Republica Azerbaidjan și România”. Azerbaidjanul a devenit a șasea țară cu care România a semnat un astfel de document, după SUA, Italia, Marea Britanie, Franța și Coreea de Sud.

Acest document este considerat pri­mul astfel de document privind aface­rile și cooperarea specifică dintre țări. Acesta a fost primul acord de partene­riat strategic semnat de Azerbaidjan cu un stat membru al Uniunii Europene. La 18 aprilie 2011, a fost semnat „Planul comun de acțiune pri­vind imple­mentarea parteneriatului strategic dintre Republica Azerbaidjan și România”.

În prezent, proiectul „Declarației co­mune privind parteneriatul strategic multidimensional extins dintre Repu­blica Azerbaidjan și România”, este examinat de diverse organisme oficia­le ale României. Se analizează pro­blema includerii semnării documentu­lui în programul uneia dintre vizitele la nivel înalt planificate pentru perioa­da următoare.

Aceste fapte sunt suficiente pentru a demonstra nivelul relațiilor dintre țările noastre: România este un pri­eten de încredere și un partener strategic al Azerbaidjanului, care a rezistat testului timpului.

În același timp, continuarea proiecte­lor comune dintre cele două țări în domenii precum economia, comerțul, industria de apărare, educația, asisten­ța umanitară și cultura, precum și in­trarea într-o nouă etapă a unei coope­rări cu mare potențial între regiunile țărilor noastre, este de mare importanță.

Ioana Cristea Drăgulin: Într-o lume aflată în schimbare, confruntată cu provocări noi și excepționale, este esențial, în opinia noastră, să conso­lidăm și să promovăm dialogul din­tre popoare și națiuni. În acest sens, diplomația culturală reprezintă una dintre cele mai evoluate și articulate forme de soft power. Prin împărtă-șirea și schimbul de idei, valori și practici, se încurajea­ză promovarea dialogului, respectul pentru diver-sitate și înțelegerea re­ciprocă, în sprijinul unei acțiuni mai ample de cooperare politică și economică. În acest context, cum ar putea Ambasada Republicii Azerbaidjan în România să stimu­leze legăturile culturale dintre România și Azerbaidjan ?

Gudsi Dursun oglu Osmanov: Sunt întru totul de acord cu dumnea­voastră. Din păcate, statul azerbaidjan s-a confruntat cu ocuparea teritoriilor sale și cu agresiunea militară încă de la înființare. Acest lucru a dus la fap­tul că o parte semnificativă din resur­sele țării noastre au fost cheltuite pen­tru eliminarea consecințelor agresiu­nii, precum și în scopuri de apărare. Ca urmare a victoriei istorice a Forțe­lor Armate ale Azerbaidjanului în Războiul Patriotic de 44 de zile, sub conducerea Comandantului Suprem, Președintele Republicii Azerbaidjan Ilham Aliyev, au apărut noi realități politice în regiune, iar termenii celor 4 rezoluții adoptate de Consiliul de Securitate al ONU în 1993 privind retragerea Armeniei din teritoriile azer­baidjane ocupate au fost imple­mentați unilateral de către noi. Din 2023, țara noastră a reușit pentru pri­ma dată să-și restabilească suveranita­tea asupra tu­tu­ror teritoriilor sale. În prezent, măsu­rile luate în procesul de normalizare, pentru curățarea teritorii­lor noastre eliberate de mine, efectua­rea lucrărilor de reconstrucție și resta­urare la scară largă, returnarea persoa­nelor strămu­tate intern în pământurile lor natale, sunt de o importanță deose­bită.

Diplomația culturală a fost întotdeau­na de o mare importanță. În acest sens, aș dori să subliniez rolul excepțional doamnei Mehriban Aliyeva, prim-vice­președinte al Republicii Azerbaidjan, președintă a Fundației Heydar Aliyev, în organizarea și im­plementarea mul­tor proiecte culturale și umanitare in­ternaționale în Azerbaidjan. Fundația Heydar Aliyev a adus o contribuție importantă la pro­tejarea valorilor nați­onale și culturale ale poporului nostru, la promovarea culturii azerbaidjane în lume și la promovarea țării noastre prin proiecte­le culturale implementate în multe țări ale lumii, inclusiv în Europa.

Pentru a ridica relațiile bilaterale la un nivel superior, este important să se ia în considerare și potențialul diploma­ției publice și al relațiilor culturale. În acest sens, organizarea zilelor cultura­le românești și azerbaidjene în Azer­baidjan și în România este de mare importanță.

În ultimii ani, au fost semnate acorduri relevante și au avut loc evenimente între cele două țări în domeniile uma­nitar și educațional.

Din 2001, la inițiativa Societății de Prietenie Româno-Azeră și cu spriji­nul ambasadelor Azerbaidjanului în România și al României în Azerbaidjan, au fost publicate aproximativ 70 de cărți cu exemple remarcabile ale lite­raturii celor două popoare în limbile azerbaidjană și română.

Cu participarea șefilor de stat ai Azerbaidjanului și României, au fost ridicate busturile lui Heydar Aliyev în Parcul Tey din București și ale cele­brului compozitor român George Enescu la Baku.

Conform articolului 5 din proiectul „Acordului de cooperare dintre Ministerul Educației din Republica Azerbaidjan și Ministerul Educației și Cercetării din România” din 2004, părțile desfășoară anual schimburi reciproce de studenți, masteranzi și stagiari. În fiecare an, zeci de studenți își continuă studiile în instituții de în­vățământ superior prin intermediul burselor speciale și al programelor de schimb de studenți. În prezent, cursu­rile de limba română sunt predate de profesori invitați din România la Universitatea Slavă din Baku.

La sfârșitul anului 2024, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere „Pri­vind cooperarea în domeniul furnizării serviciilor publice între Agenția de Stat pentru Servicii Publice și Inovații Sociale de pe lângă Președintele Re­publicii Azerbaidjan și Secretariatul General al Guvernului României”. În cadrul ceremoniei de semnare, Secre­tarul General al Guvernului României a subliniat importanța excepțională a experienței „serviciului ASAN” și a declarat că aceștia vor beneficia de experiența țării noastre pentru dezvol­tarea acesteia în România.

Astăzi, foști președinți ai României participă în mod repetat ca invitați de onoare la Forumul Umanitar Internațional de la Baku, la Forumul Global de la Baku și la alte evenimen­te la nivel de stat organizate în țara noastră.

Ioana Cristea Drăgulin: Știm că în ultimele trei decenii legăturile bila­terale au fost solide. Astfel, România a fost primul stat membru al UE care a semnat un document de par­teneriat strategic cu Republica Azerbaidjan. România a exercitat funcția de Ambasadă Punct de Con­tact NATO la Baku timp de patru mandate succesive, între 2009–2016. Au fost încheiate mai multe acor­duri între Guvernul României și Guvernul Republicii Azerbaidjan privind colaborarea în domeniile științei, educației, culturii și sportu­lui, și a fost organizat la Baku un Forum Interuniversitar România–Azerbaidjan. În prezent funcționea­ză peste 30 de acorduri interuniver­sitare și de mobilitate (Erasmus+) între instituțiile de învățământ su­perior din România și Azerbaidjan. Exemplele pot continua. Totuși, am senzația că toate aceste legături sunt prea puțin cunoscute de publicul larg. Ce credeți că s-ar putea face pentru ca atât în România, cât și în Azerbaidjan, oamenii să conștienti­zeze cât de importante sunt legătu­rile bilaterale?

Gudsi Dursun oglu Osmanov: Rolul României în Europa de Sud-Est este în creștere. România este un can­didat pentru a deveni motorul strategi­ei Uniunii Europene și NATO în re­giunea Marea Neagră-Caspică. Din punct de vedere geopolitic, atât România, cât și Azerbaidjanul au oportunități semnificative.

Cred că potențialul relațiilor economi­ce româno-azerbaidjan este și mai mare. Faptul că România, la fel ca Azerbaidjanul, are o tradiție îndelun­gată în domeniul petrolier permite Azerbaidjanului să beneficieze de bo­gata infrastructură petrochimică de aici. Având în vedere că piața româ­nească importă o anumită parte din produsele alimentare ale acestei țări, creează condiții favorabile pentru im­ple­mentarea unor proiecte comune în sec­torul non-petrolier al Azerbaidjanului, în special în sectorul agricol. Infras­tructura de transport dezvoltată a României este, de asemenea, de mare interes. Prin Canalul Dunăre-Marea Neagră, care trece prin teritoriul ro­mânesc, este posibilă transportul de mărfuri din Orientul Îndepărtat și Asia Centrală din Caucaz și Marea Neagră până la fluviul Dunăre și apoi la Marea Nordului. În cadrul acestui pro­iect, ar putea fi recomandabilă restabi­lirea și menținerea transportului direct cu feribotul între porturile Georgiei și România de la Marea Neagră.

În același timp, procesul de pace stabi­lit în Caucazul de Sud și deschiderea căilor de transport vor crea noi opor­tunități pentru întreaga regiune.

Azerbaidjanul și România cooperează cu succes în cadrul ONU, Consiliului Europei, OSCE, Organizației de Coo­perare Economică a Mării Negre și al altor structuri internaționale. România și-a exprimat clar poziția în conformi­tate cu dreptul internațional atunci când problemele separatismului și tero­rismu­lui cu care se confruntă Azerbaidjanul au fost discutate în ca­drul reuniunilor Adunării Generale a ONU, Parlamentului Consiliului Europei și OSCE. Statul azerbaidjan a susținut întotdeauna Bucureștiul în probleme legate de interesele României în toate or­ganizațiile inter­naționale. Azerbaidjanul apreciază foarte mult sprijinul acordat de România în cadrul NATO și al Uniunii Europene.

În prezent, între țările noastre există relații la nivel înalt. Acum, obiectivul nostru este de a asigura extinderea acestor relații la nivelul cetățenilor obișnuiți. Pentru aceasta, implementa­rea turismului și a schimburilor cultu­rale și creșterea proiectelor comune ale întreprinderilor mici și mijlocii sunt de mare importanță. Cunoașterea mai bună a popoarelor noastre, crește­rea numărului de călătorii și descope­rirea reciprocă a bucătăriilor și culturi­lor noastre vor consolida și mai mult legăturile dintre țările noastre. Ca ur­mare a muncii depuse în această direc­ție, pentru prima dată în istorie, am organizat deschiderea zborurilor direc­te Baku-București-Baku de către compania aeriană AZAL. Deși această experiență nu a fost de lungă durată, a dovedit încă o dată că există un mare potențial neexploatat în acest domeniu și a relevat necesitatea reluării acestor zboruri în viitor.

Aș dori să vă împărtășesc un fapt inte­resant. Recent, am făcut o drumeție pe vârful Heydar Aliyev din regiunea Guba din Azerbaidjan, împreună cu oficiali români. Acest eveniment în sine are o semnificație foarte simboli­că pentru relațiile noastre. În timp ce ne aflam acolo, am întâlnit cincispre­zece alpiniști din România care se îndreptau spre vârful Bazarduzu. În timpul conversației, a devenit clar că munții azerbaidjeni sunt o destinație foarte populară printre turiștii români.

Ioana Cristea Drăgulin: În actualul context geopolitic, Azerbaidjanul joacă un rol foarte important în se­cu­ritatea energetică regională, dato­rită rezervelor sale mari de pe­trol și gaze, dar și poziției geografice la inter­­secția unor rute majore de transport. România dorește să fie atât o platformă economică, cât și una culturală și civilizațională. Care considerați că sunt proiectele priori­tare pe care ambele părți ar trebui să le dezvolte pentru a apropia Re­publica Azerbaidjan de România și de Uniunea Europeană?

Gudsi Dursun oglu Osmanov: Azerbaidjanul, în calitate de partener de încredere, aduce o contribuție sem­nificativă la securitatea energetică a Europei. Azerbaidjanul este un parte­ner energetic strategic al UE. Corido­rul Sudic de Gaze, pus în funcțiune la sfârșitul anului 2020, joacă un rol unic în diversificarea rutelor energetice și a surselor de aprovizionare ale Europei. Prin semnarea Memorandumului de Înțelegere privind Parteneriatul Stra­tegic în Domeniul Energiei în iulie 2022, UE și Azerbaidjanul s-au anga­jat să dubleze volumul de gaze tran­sportat prin Coridorul Sudic de Gaze până în 2027 și să lucreze împreună în domeniul energiei regenerabile, efici­enței energetice, hidrogenului și redu­cerii emisiilor. Coridorul Sudic de Gaze (SGC) joacă un rol important în dezvoltarea cooperării energetice din­tre Azerbaidjan și România. Azerbaidjanul apreciază foarte mult participarea României la reuniunile Consiliului Consultativ al SGC, pre­cum și sprijinul țării pentru acest pro­iect și extinderea sa viitoare.

România a fost singurul participant european la coridorul de transport Europa-Caucaz-Asia (TRACECA), iar autorul acestui proiect a fost liderul nostru național, Heydar Aliyev.

În prezent, una dintre cele mai impor­tante probleme pentru Europa, inclu­siv pentru România, este securitatea energetică. Vizita oficială a lui Ilham Aliyev în România în 2004 și semna­rea a 12 documente care acoperă di­verse domenii, inclusiv „Declarația comună a Președintelui Republicii Azerbaidjan și a Președintelui Repu­blicii România”, în cadrul vizitei, au deschis oportunități ample pentru ex­tinderea relațiilor.

A fost subliniată importanța imple­mentării unei cooperări strânse între agențiile relevante ale ambelor țări. SOCAR și Romgaz au semnat un acord privind furnizarea de gaze din Azerbaidjan către România începând cu 1 ianuarie 2023. În ceea ce privește relațiile economice, este suficient să spunem că cifra de afaceri comercială dintre cele două țări, care era de doar 600 de mii de dolari americani în 1996, este acum măsurată în sute de milioane. Dar, desigur, acest lucru nu este suficient, deoarece potențialul de dezvoltare a relațiilor comerciale și economice este mare, iar progrese mai rapide în acest domeniu sunt posibile în următorii ani. Relațiile comerciale și economice dintre Azerbaidjan și România se dezvoltă pe o bază din ce în ce mai largă, iar acesta este un fapt foarte încurajator. Compania petrolie­ră din Azerbaidjan SOCAR operează în România de mult timp, deține peste 70 de benzinării și mai multe depozite de combustibil.

Factorul petrol și gaze nu este sufici­ent în cooperarea economică dintre Azerbaidjan și România, iar conduce­rea țării subliniază acest lucru în de­clarațiile sale. România este interesată de cooperarea în domeniile energiei verzi, comerțului, investițiilor, digita­lizării și agriculturii, precum și al ener­giei verzi, iar Azerbaidjanul este, de asemenea, interesat de stabilirea și extin­derea cooperării în aceste dome­nii.

În prezent, Azerbaidjanul începe să construiască o punte de „energie ver­de” către Europa. Țara noastră intenți­onează să devină un furnizor semnifi­cativ de energie electrică pentru Europa, în principal „energie verde”. Se preconizează producerea a 3 giga­wați de energie eoliană și 1 gigawatt de energie solară până în 2027, 80% din aceasta va fi exportată.

Semnarea „Acordului de parteneriat strategic pentru dezvoltarea și trans­miterea «energiei verzi» între guver­nele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei” la București, la 17 decembrie 2022, este un exemplu clar în acest sens. Acordul va apropia Uniunea Europeană de partenerii săi din Caucazul de Sud și va ajuta regiu­nile noastre să realizeze o tranziție către energie curată.

Un alt domeniu prioritar de cooperare dintre cele două țări este sectorul tran­sporturilor. Există oportunități foarte bune pentru aprofundarea cooperării între porturile Baku și Constanța. Ca urmare a Declarației Comune semnate la Washington pe 8 august anul aces­ta, cu participarea liderilor Statelor Unite, Azerbaidjanului și Armeniei, ajungerea la pace în Caucazul de Sud și lansarea coridorului prin Armenia vor crește și mai mult capacitățile Co­ridorului Mijlociu și vor consolida rolul Azerbaidjanului și al României ca doi piloni ai coridorului de tran­sport dintre Est și Vest.

Ioana Cristea Drăgulin: În încheie­re, aș dori să revin la diplomația culturală, ca vehicul de promovare a patrimoniului cultural al țărilor noastre. Pentru prima dată în isto­ria culturii politice din România, o revistă științifică găzduiește o serie de articole și studii semnate de spe­cialiști din Azerbaidjan, ca formă de dialog intercultural. Scopul aces­tui proiect cultural este să ne apro­pie tot mai mult, ca popoare și state. Pentru aceasta, trebuie să avem un schimb deschis și respectuos de opi­nii între persoane și grupuri cu ori­gini și tradiții etnice, culturale, reli­gioase și lingvistice diferite. Liberta­tea și capacitatea de a ne exprima liber reprezintă una dintre cele mai mari cuceriri ale civilizației de tip occidental. Cum putem multiplica canalele de schimb intercultural pe axa Azerbaidjan–România, astfel încât schimbul de idei, concepte și experiențe istorice să ne apropie, în cadrul unei culturi și civilizații în­temeiate pe drepturi și dialog?

Gudsi Dursun oglu Osmanov: Dacă m-ați întreba ce este cel mai ase­mănător lucru care unește Azerbaidjanul și România, aș răspunde fără să stau pe gânduri: „multiculturalism și tole­ranță”. Situat la răscrucea diferitelor civilizații, Azerbaidjanul a format din punct de vedere istoric un mediu de diversitate națională și culturală, unde reprezentanții diferitelor națiuni și confesiuni trăiesc în pace și prosperi­tate, înțelegere reciprocă și dialog. Particularitățile dezvoltării istorice a Azerbaidjanului, amplasarea geografi­că și compoziția etnică a populației sale au creat condiții pentru existența diferitelor religii pe acest teritoriu.

Nici poporul azerbaidjan, nici cel ro­mânesc nu sunt caracterizate de xeno­fobie, intoleranță religioasă și etnică. Acest lucru a condus din punct de vedere istoric la respectul liber și reci­proc al comunităților de diferite afili­eri religioase și etnice din țările noas­tre.

Politica României în acest domeniu, în special cotele alocate minorităților naționale și religioase în administrația statului, servesc drept model pentru multe țări europene. Violența și dis­criminarea etnică și religioasă sunt complet străine istoriei românești.

În opinia mea, multiculturalismul și toleranța pot fi unul dintre principalele răspunsuri la întrebarea dumneavoas­tră. Acesta nu este doar unul dintre aspectele care apropie spiritual Azerbaidjanul și România, ci poate fi prezentat lumii și ca un model unic și de succes într-o lume care devine as­tăzi radicalizată și intolerantă.

Interviu realizat de Ioana CRISTEA DRĂGULIN

Traducere din azeră în română realizată de Fakhri KARİMLİ