Un pod peste Marea Neagră – De ce Georgia și România  sunt importante din punct de vedere strategic

 Interviu cu ministrul Afacerilor Externe al Georgiei, Maka Botchorishvili

Sabin Drăgulin: Statul român a fost unul dintre cei mai fideli prieteni ai Georgiei în ultimii 33 de ani. Marea Neagră ne apropie, dar în același timp ne desparte. Ce ar trebui fă­cut, în opinia dumneavoastră, pen­tru a intensifica legăturile bilaterale în cât mai multe domenii?

Maka Botchorishvili: Georgia și România au dezvoltat de-a lungul timpului un parteneriat solid, ancorat în valori europene comune și pe un angajament comun față de stabilitatea regională. În contextul peisajului ge­opolitic actual, aflat în rapidă schim­bare, relația dintre Georgia și România are o importanță strategică tot mai mare pentru ambele țări, pe măsură ce acestea navighează printre provocări și oportunități care se su­prapun în materie de securitate, eco­nomie și conectivitate în regiunea extinsă a Mării Negre. Marea Neagră ar trebui văzută nu ca o linie de de­marcație, ci ca un pod strategic care leagă cele două țări. România serveș­te drept poartă de acces vestică a Co­ridorului Mijlociu, în timp ce Georgia este un nod cheie de tranzit care lea­gă Marea Neagră de regiunea Caspică. Împreună, acestea formează piloni complementari ai unei rețele emer­gente de conectivitate Est-Vest. Con­so­lidarea legăturilor maritime, fero­viare și portuare dintre porturile Constanței și cele ale Georgiei ar stimula comerțul, ar securiza lanțurile de aprovizionare și ar debloca noi oportunități economice – însă o mare parte din acest potențial rămâne ne­exploatat. Legăturile de transport, energia, infrastructura digitală și se­curitatea trebuie să funcționeze îm­preună pentru a forma un parteneriat cu adevărat strategic. Proiectul cablu­lui submarin al Mării Negre, care conectează sistemele energetice și creează un coridor digital, ar integra Georgia mai strâns în piața europea­nă, în timp ce experiența României în NATO poate contribui la consolida­rea securității regionale. Alinierea inițiativelor de conectivitate, econo­mie și securitate asigură că creșterea economică și stabilitatea avansează împreună, consolidând Marea Neagră ca o zonă de prosperitate și reziliență pentru ambele țări – și pentru întrea­ga Europă.

Sabin Drăgulin: Trăim într-o lume globală, în care informațiile ajung la toți cetățenii lumii în timp real. În anumite situații, acestea pot fi prezentate, interpretate, în funcție de mai multe tipuri de interese. Știm că poporul georgian a fost mult încercat de vicisitudinile isto­riei și de nenorocul de a avea vecini foarte puternici. Cu toate acestea, georgienii au o puternică vocație culturală și civilizațională de tip occidental. Care considerați că sunt căile, metodele etc., pentru ca obiectivul acestei țări să fie atins?

Maka Botchorishvili: Trăim într-o eră a informației instantanee, în care narațiunile circulă la nivel global și sunt adesea folosite ca armă în sco­puri politice. Georgia se confruntă cu campanii susținute de dezinformare care vizează subminarea suveranității noastre, a intereselor naționale și a aspirațiilor europene. Aceste eforturi urmăresc să distorsioneze faptele, să semene diviziune și să slăbească în­crederea publică, însă angajamentul nostru față de valorile occidentale rămâne neclintit. Această rezistență este înrădăcinată în secole de istorie. De la antica Iberia și Colchida – cu legenda Lânii de Aur și legăturile cu lumea romană și bizantină – trecând prin adoptarea timpurie a creștinis­mului și culmile culturale ale Renașterii medievale georgiene, până la una dintre cele mai progresiste constituții de la începutul secolului al XX-lea, locul Georgiei în cadrul civi­lizației europene este profund. Aceste experiențe continuă să modeleze va­lorile, identitatea și perspectiva statu­lui georgian modern. Astăzi, această convingere istorică se reflectă în ale­geri politice clare. Apartenența la Uniunea Europeană este obiectivul central de politică externă al Georgiei, consacrat în constituție și susținut de o majoritate covârșitoare a populației. Georgia își propune nu doar să se alăture proiectului euro­pean, ci și să contribuie la securitatea și stabilitatea sa de la frontiera estică a Uniunii. Guvernul nostru își menți­ne angajamentul față de pace, suve­ranitate și restabilirea pașnică a inte­grității teritoriale, chiar dacă anumite părți ale țării rămân sub ocupație ru­să. În același timp, parteneriatul tre­buie să se bazeze pe respect reciproc – integrarea europeană nu poate fi folosită ca instrument de presiune politică sau de interferență în afaceri­le interne ale Georgiei.

Sabin Drăgulin: Geografia și istoria au poziționat statul georgian într-un loc unde se întâlnesc Caucazul și Marea Neagră. Evident, întreaga regiune se află în atenția principali­lor actori politici ai lumii. Ne puteți spune cum consideră Georgia că ar trebui să se poziționeze pe marea tablă de șah a geopoliticii dintre Uniunea Europeană, Federația Rusă, Turcia, China și Statele Unite ale Americii?

Maka Botchorishvili: Geografia nu i-a oferit niciodată Georgiei luxul indiferenței. Suntem situați între Marea Neagră și Caucaz, la intersec­ția dintre Europa și Asia, și de-a lun­gul istoriei a trebuit să gestionăm ambițiile unor puteri mai mari. Această realitate nu s-a schimbat. Ceea ce s-a schimbat este capacitatea noastră de a răspunde strategic. Pen­tru Georgia, întrebarea nu este dacă să aleagă geografia, ci cum să o folo­sească cu înțelepciune. Alegerea noastră politică și civilizațională pe termen lung este clară: ancorarea fermă a Georgiei în Europa. În ace­lași timp, abordăm mediul geopolitic mai larg cu realism, nu cu ideologie. Urmărim un angajament pragmatic, bazat pe economie și conectivitate, cu partenerii regionali și globali. Rolul Georgiei ca centru de conectivitate este esențial pentru această abordare. În calitate de țară de tranzit pentru opt state fără ieșire la mare, investim în infrastructura de transport, energie și digitală pentru a consolida Corido­rul Mijlociu care leagă Asia de Europa. Scopul nostru este de a servi drept platformă pentru cooperare, mai degrabă decât pentru confrunta­re, sprijinind rute comerciale diversi­ficate și sigure. Relațiile cu Rusia rămân constrânse de realități dure. Douăzeci la sută din teritoriul Georgiei se află sub ocupație rusă, iar amenințarea la adresa securității este reală. În aceste condiții, prioritatea noastră este să menținem pacea, să evităm escaladarea și să ne protejăm interesele naționale pe termen lung – fără a compromite suveranitatea sau direcția noastră strategică. Georgia nu își propune să fie un pion sau o arenă pentru rivalitatea geopolitică. Ne propunem să fim un partener de încredere – deschiși cooperării și de­dicați stabilității într-una dintre cele mai sensibile regiuni ale lumii.

Sabin Drăgulin: Cunoașterea reci­procă este fundamentală pentru a în­țe­­lege cine suntem și cât ne cunoaștem între noi. Când mă refer la cunoaș­tere, aceasta este atât între popoare­le și țările noastre, cât și între Georgia și alte spații culturale și politice. În istorie, există momente în care elitele politice naționale au trebuit să se poziționeze pentru a decide ce cale (căi) trebuie urmate pentru ca propriul popor să se bu­cure de prosperitate și pace. România s-a confruntat cu astfel de situații în 1859, când elitele naționa­le au decis să creeze statul-națiune modern, în 1877, când România a participat la războiul de indepen­dență, în 1916, când s-a decis intra­rea în război în Primul Război Mondial sau în perioada contempo­rană când, în urma unei crize socia­le și politice majore, a fost adoptată „Declarația de la Snagov” (1995), care a demonstrat voința tuturor forțelor politice relevante de a urma pașii necesari pentru pregătirea aderării la Uniunea Europeană. De fiecare dată a existat un proces de negociere între diferitele forțe poli­tice și grupuri de putere, care aveau viziuni diferite. Dar ceea ce a avut întotdeauna prioritate a fost dorin­ța de reconectare la spațiul cultural și civilizațional european, chiar dacă modalitățile propuse de fieca­re parte au fost diferite. În această perioadă, se observă un proces în care se discută noi raporturi de putere în diferite zone ale lumii. Care sunt, în opinia dumneavoa­stră, acțiunile politice pe care dife­ri­tele opțiuni politice din țara dum­neavoastră ar trebui să le în­tre­­prindă pentru ca dorința popo­rului georgian de a fi conectat la spațiul culturii și civilizației occi­den­tale să se realizeze?

Maka Botchorishvili: De la redo­bândirea independenței, Georgia și-a urmat calea europeană cu consecven­ță și hotărâre. În calitate de Partener Asociat din 2014, am implementat reforme ample pentru a consolida democrația, statul de drept și rezilien­ța economică, protejând în același timp drepturile și libertățile funda­mentale. Aceste eforturi au produs rezultate tangibile. Georgia ocupă acum primul loc în Europa de Est și Asia Centrală în Indicele Statului de Drept și este lider în regiune în do­menii cheie, cum ar fi absența corup­ției și un guvern deschis. Această bază instituțională solidă se reflectă și în performanța noastră economică: Georgia ocupă locul 35 la nivel glo­bal și locul 20 în Europa în Indicele Libertății Economice, devansând mai multe state membre și candidate ale UE. Așa cum a declarat în repetate rânduri prim-ministrul Irakli Kobakhidze, credem cu tărie că „pâ­nă în 2030, Georgia va fi cea mai pregătită dintre țările candidate să devină membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”. În acest context, dificultățile actuale din relațiile cu Uniunea Europeană sunt profund regretabile. Lipsa unui dialog semni­ficativ între Bruxelles și Tbilisi riscă să erodeze încrederea și să umbrească progresele realizate împreună de-a lungul multor ani. Din perspectiva Georgiei, această situație nu este nici justă, nici productivă. Ne-am semna­lat în repetate rânduri disponibilitatea pentru un dialog deschis și construc­tiv cu instituțiile UE și statele mem­bre cu privire la toate problemele nerezolvate. La Tbilisi rămâne o convingere fermă că gândirea strate­gică va prevala în cele din urmă în capitalele europene. Într-un moment în care Europa se confruntă cu o pre­siune tot mai mare pe flancul său es­tic, o Georgia orientată spre reforme și fiabilă ar trebui văzută nu ca o pro­blemă de gestionat, ci ca un partener de îmbrățișat.

Sabin Drăgulin: Doamnă ministru, aveți o experiență diplomatică bo­gată și solidă în relațiile internațio­nale. De-a lungul anilor, ați lucrat atât la Ministerul Afacerilor Externe al Georgiei, cât și ca re­prezentant al țării în Belgia, Austria și în ca­drul organizațiilor internaționale. Timp de aproape un an, dețineți portofoliul de ministru al Afaceri­lor Externe. Care considerați că sunt principalele obiective ale Georgiei în materie de diplomație culturală?

Maka Botchorishvili: Bogata moș­tenire culturală și civilizațională a Georgiei este unul dintre cele mai mari atuuri strategice ale sale – și unul care aliniază în mod natural țara cu Europa. În ciuda secolelor de pre­siuni externe și a prezenței unor ve­cini puternici, identitatea georgiană a rămas ancorată în valori cu un carac­ter profund european: respectul pen­tru demnitatea umană, toleranța, crea­tivitatea și deschiderea către dialog. Contribuția Georgiei la Europa nu este doar politică sau strategică, ci și profund culturală. Această cultură reflectă o legătură îndelungată cu spațiul european, de la creștinismul timpuriu și literatura medievală până la tradiții durabile de artă, muzică și coexistență. Aceasta demonstrează că orientarea europeană a Georgiei nu este o alegere politică recentă, ci o realitate istorică. Cultura georgiană îmbogățește Europa prin adăugarea de diversitate și profunzime, în speci­al într-un moment în care Europa se redefinește într-o lume în rapidă schimbare. Investind în educație, in­stituții culturale și cooperare culturală internațională, Georgia se asigură că vocația sa occidentală nu este doar păstrată, ci și împărtășită activ. În acest sens, cultura Georgiei nu este doar o moștenire a trecutului – este o punte vie între Europa și regiunea mai largă și un atu semnificativ pen­tru viitorul Europei.

Interviu realizat de

Sabin DRĂGULIN

Traducere din limba engleză realizată de Ancuța Antoaneta BRAȘOVEANU