Coordonat de Sorin BOCANCEA
Volum IX, Nr. 2 (32), Serie nouă, martie-mai 2021
„Un alt plus posibil ar fi un învățământ particular
care oferă ceea ce învățământul public nu oferă”
[“Another possible plus would be a private education
that offers what state education fails to offer”]
Prof.univ.dr. ing. Gheorghe Ștefan
Ministru al Educației în perioada 28 iunie 1990 – 16 octombrie 1991
“Another possible advantage would be the fact that the payment of a fee should increase the responsibility of the participants to the educational process, including professors and students… Another plus would be a private education that offers what state education fails to offer… The weight private universities should have in the European space is related to the specificity of European policies, on the one hand and on the other hand to the offer private universities have as a response to the labor market needs”
- Am găsit un cadru legislativ incomplet. Nu existau legi specifice pentru înființarea universităților particulare. Tentativele se bazau pe legi care puteau fi folosite și pentru înființarea unei gogoșerii.
- Nu mai țin minte exact (au trecut 30 de ani). Ce rețin este că am făcut o evaluare a procesului și unele propuneri legislative care nu s-au finalizat (au venit „minerii”).
- Acum 30 de ani nu se întrevedeau, în condițiile în care aveam o lipsă cronică de cadre didactice calificate corespunzător. Nu am urmărit cu suficientă atenție evoluția. Din păcate, informațiile disparate la care am avut acces nu au fost pozitive.
Un plus posibil ar putea fi dat de faptul că plata unei taxe ar trebui să crească responsabilitatea participanților în procesul de învățământ, profesori și studenți. Dar se pare că acest efect se lasă încă așteptat. Un alt plus posibil ar fi un învățământ particular care oferă ceea ce învățământul public nu oferă.
- Lipsa cadrelor competente și motivația distorsionată a studenților care au uneori sentimentul că plătesc pentru o diplomă, nu pentru dobândirea unor competențe.
- Nu cunosc în detaliu legislația curentă. Problema discriminării s-ar putea pune numai în momentul în care cele două tipuri de universități ar funcționa și performa cât de cât similar, ceea ce nu pare a fi cazul pentru o mare parte dintre ele.
În spațiul european, dominat de o ideologie social-democrată spre deosebire de cel american situat mult mai către dreapta, învățământul particular are justificări mai greu de susținut. Din câte știu, legislația germană admite universități particulare numai dacă acestea oferă o alternativă pe care sistemul public nu o oferă.
- Ca pe o tendință normală, ținând cont de felul în care performează majoritatea universităților particulare, dar și datorită altor factori sociali. Ponderea pe care ar trebui să o aibă universitățile particulare în spațiul european ține de specificul politicilor europene, pe de o parte, iar pe de altă parte este vorba și despre oferta pe care universitățile particular o au raportat la cererea de pe piața forței de muncă.
- Am fost amenințat cu darea în judecată în biroul de la Minister de către un parlamentar și de către promotorul unei universități particulare care au pretins să aprob înființarea unei universități pe baza unei legislații care era folosită pentru înființarea unor entități definite la modul cel mai general, ce nu avea nici o legătură specifică cu învățarea. Nu puteam să aprob înființarea unei universități pe baza unei reglementări care ar fi fost suficientă pentru funcționarea unei tarabe.
- Chiar dacă au existat, nu-mi mai aduc aminte după ce a trecut mai bine de un sfert de secol.