Promisiuni sau acțiuni? Primul an în Parlament al partidului AUR

[Promises or actions? The AUR party’s first year in Parliament]

Andi-Nicolae ALUPEI

Abstract: Political parties are a suitable option when one wants to implement a democratic system in a country, and this process has undergone plenty of changes over time. The best way for political parties to become attractive for citizens is to show that they share the same interests, usually through election promises. In terms of pledge fulfillment, there isample research made by academic writers and we can identify certain reasons for which political parties fulfill their electoral promises or not. My paper has two components and aims to identify the situation of fulfilling the electoral promises of a political party in Romania in 2020. I propose to add to the previous papers a supplement, having as case study of a political party „Alliance for the Union of Romanians” in Romania. The gap I was able to identify in the literature refers to Romanian political parties and their rate of pledge fulfillment. The thesis I illustrate an answer in this paper is” Why does (or does not) the party AUR keep its electoral promises?”. The purpose of this paper is to find out whether or not the party AUR has fulfilled its electoral promises (and in what percentage) and what are the main causes that have influenced the fulfillment of these promises. The data collected come from online sources, more specifically all the AUR party posts on social portals and legislative initiatives, both in the Senate and in the Chamber of Deputies, and the method used for data analysis is process tracing. My results are represented by a small rate of fulfilling electoral pledges (17,64%) and 6 specific causes that affected this rate (one of them didn’t go through, four of them showed why these percentage is so low and the last of them showed why the percentage is not 0%).

Key-words: Political parties, electoral campaign, pledge fulfillment

 

Introducere

Partidele politice sunt pârghia adecvată pentru a putea implementa un sistem de guvernare democratic, iar acest tip de organizare politică a trecut prin tot felul de schimbări de-a lungul timpului. Modalitatea cea mai bună prin care partidele politice pot atrage cetățenii este prin a arăta că interesele lor sunt comune cu interesele cetățenilor, problemele acestora fiind ascultate și încercându-se să se găsească o rezolvare la aceste probleme, rezolvare dată de anumite măsuri sau politici menite să apere interesele cetățenilor. Acest lucru se întâmplă prin promisiuni electorale[1].  

Literatura de specialitate din domeniul partidelor politice este vastă în ceea ce privește îndeplinirea promisiunilor electorale. Autorii cei mai activi pe acest subiect sunt Kostandinova[2], Thomson[3][4], Naurin[5], Duval and Pétry[6] și Royed and Borrelli[7]. Acest concept (pledge fulfillment) stă la baza încrederii pe care cetățenii o au  în partidele politice, pentru că, dacă un partid politic își îndeplinește promisiunile făcute, el merită susținut și în mandatul următor. S-au făcut studii diverse referitoare la gradul de îndeplinire a promisiunilor electorale ale partidelor politice din America de Nord sau Europa, la fel cum s-a făcut și referitor la posibilele cauze care influențează îndeplinirea/neîndeplinirea promisiunilor electorale[8]. Totuși, accentul pus pe îndeplinirea promisiunilor electorale ale partidelor politice din România nu a primit o atenție majoră din partea autorilor de specialitate. De asemenea, motivele pentru care partidele politice din România respectă sau nu respectă promisiuni electorale nu a fost identificat de studii anterioare. Aici intervine aportul adus de lucrarea mea pentru a contribui la cercetările făcute anterior pe acest subiect. Întrebarea de cercetare la care vreau să formulez un răspuns este: „De ce (nu) își respectă partidul AUR promisiunile electorale?”. Scopul lucrării este de a afla dacă partidul AUR și-a îndeplinit sau nu promisiunile electorale (și în ce procentaj) și care sunt principalele cauze care au influențat îndeplinirea neîndeplinirea acestor promisiuni. Astfel, lucrarea mea are două componente și își propune să identifice care este situația îndeplinirii promisiunilor electorale ale unui partid din România anilor 2020. Găsind nișa din literatura de specialitate referitoare la subiectul identificat de mine, îmi propun să adaug lucrărilor anterioare o completare, având ca studiu de caz partidul „Alianța pentru Unirea Românilor” din România. 

Mediul politic care îl voi viza este cel din România deoarece este un caz reprezentativ pentru statele membre ale Uniunii Europene cu un grad ridicat de euroscepticism[9]. Fiind un stat aflat în Estul Europei care mai bine de 50 de ani a avut un sistem de guvernare totalitar, România se confruntă în prezent cu un grad de instabilitate politică mare[10]. Partidul politic pe care îl voi viza este AUR deoarece acesta este unul reprezentativ pentru partidele noi, de opoziție, eurosceptice, care se seamănă cu alte partide din Europa al căror discurs naționalist extrem și conservator-religios începe să capteze tot mai mult atenția cetățenilor. Analiza se concentrează pe evoluția partidului AUR din perioada 30 decembrie 2019 până în ianuarie 2022. Cele două repere temporale se datorează a) primei intervenții din spațiul public avute ca partid, și b) încheierii primului an al prezenței partidului în Parlament, oferind astfel o viziune uniformă despre ceea ce au promis în perioada de precampanie și campanie și ceea ce au propus la nivel de inițiative legislative, atât în Camera Deputaților, cât și în Senat. 

Rezultatele studiului meu au o relevanță deosebit de mare pentru cetățenii care au posibilitatea să voteze partidul AUR la următorul scrutin electoral. În funcție de ce răspuns voi avea la întrebarea de cercetare, vom ști dacă partidul AUR este unul care nu se bazează pe populism și pe promisiuni în van, făcând tot posibilul ca lucrurile pe care le admite în perioada de precampanie și campanie să fie implementate, astfel încât cetățenii care s-au simțit reprezentați de acest partid și i-au oferit votul să îl ofere și la următorul scrutin electoral și să se implice în promovarea partidului pentru a atrage cât mai multe voturi. Dacă aflăm însă că partidul nu și-a îndeplinit promisiunile electorale, este la fel de important ca cetățenii să cunoască acest studiu, pentru a oferi, în următorul scrutin electoral, votul lor către alte partide care vor încerca mai mult să îndeplinească ceea ce au promis în campanie. Este important, de asemenea, să aflăm și motivele pentru care partidul AUR (nu) și a îndeplinit promisiunile electorale pentru a putea justifica eventualele neîndepliniri în rândul cetățenilor care l-au votat. Mai precis, acest studiu are scopul de a oferi viziune mai clară despre felul în care se manifestă partidul AUR și felul în care el, prin acțiunile întreprinse pentru un an de când a fost ales în Parlamentar, mai poate fi susținut într-un nou mandat sau nu.  

Ca structură, lucrarea mea are următoarele componente: cadrul teoretic prin care îmi propun să ofer o definiție a termenilor cheie ai lucrării (partid politic, campanie electorală, promisiune electorală), să identific principalele cauze pentru care partidele politice (nu) își îndeplinesc promisiunile electorale, revizuind literatura de specialitate și să explic posibilele cauze identificate; cadrul metodologic prin care restrâng subiectul și selecția cazurilor și încadrez în timp și spațiu cercetarea mea, vorbesc despre metodele de colectare ale datelor decodarea acestora astfel încât să fie mai ușor să le analizez și explic ce metodă de analiză voi folosi, observând avantajele și dezavantajele principalelor metode de analiză din cercetări calitative; capitolul trei (cadrul analitic) prin care voi corela datele din cele două capitole anterioare, făcând o descriere generală a partidului, explicând cauzele și, în urma analizei, voi oferi un răspuns la întrebarea de cercetare.

 

Cadrul teoretic

Revizuirea literaturii

Încadrarea unei definiții cât mai cuprinzătoare se realizează în urma identificării caracteristicilor unui partid. Un partid poate fi definit în funcție de patru componente – actori, acțiuni, cauze și domenii[11] – dar și în funcție de perspectiva din care privim un partid. Aceasta din urmă include două aspecte: „de cine distingem partidele” și în ”relație cu ce anume funcționează partidele?”.[12] Sartori oferă o altă definiție mai cuprinzătoare: „Un partid este un grup politic care se identifică printr-o denumire oficială ce participă la alegeri elective și este capabil să plaseze prin alegeri (libere sau cu libertate limitată) candidați pentru funcții publice”.[13]

Campania electorală este principala metodă prin care un partid politic își anunță înaintea alegerilor politicile pe care vrea să le urmeze și publicul-țintă pe care îl are. Totodată, aceasta reprezintă unul din puținele momente când persoanele politice sunt extrem de aproape de cetățeni^[14], pentru a le asculta interesele și dorințele și a ști cum să se plieze pe ele. Literatura de specialitate ne oferă o definiție a campaniilor în momentul în care analizăm scopul lor de bază: „convingerea oamenilor de a vota (sau de a nu vota) un anumit candidat”[15], încercând să se surprindă atât campania propriu-zisă, cât și anti-campania.

Promisiunile electorale sunt modalitatea principală prin care partidele politice își iau angajamentul de a efectua o acțiune sau de a produce un rezultat în momentul în care sunt alese în funcții publice, aceste promisiuni transformându-se, după ce primesc votul de încredere, în politici și strategii care vor rezolva anumite probleme sociale.[16][17] Aceste promisiuni se fac înainte de un scrutin electoral, astfel încât cetățenii au timp să consulte promisiunile date de fiecare candidat în parte și să facă o alegere.[18]

 

Influența școlilor de gândire și a ideologiei                

Problema îndeplinirii promisiunilor făcute de partidele politice a fost analizată de către autorii de specialitate și poate fi evidențiată prin diverse școli de gândire. Conform școlii pozitiviste, partidele se disting tocmai prin promisiunile pe care le fac, acestea fiind succinte și cât mai ușor de înțeles pentru toți cetățenii, urmând ca, pe parcursul mandatului lor, să încerce să îndeplinească un număr cât mai mare de promisiuni[19]. Rațiunea principală a pozitivismul este logica naturală dintre promisiunile făcute și încercarea acelui partid de ale transforma în acțiuni guvernamentale de îndată ce se încheie votul, nuanțându-se astfel teoria mandatului. Atenția este, în cazul școlii pozitiviste, către o acceptare a procedurilor metodologice de bază (crearea unor tabele unde se încearcă să se analizeze procentul de îndeplinire a promisiunilor, testarea unor teorii, etc.) pentru a ajunge la concluziile îndeplinirii sau neîndeplinirii promisiunilor electorale de către un partid.[20]

            Referindu-ne la ideologii, și acestea pot influența îndeplinirea promisiunilor electorale, având în vedere atenția crescută pe care o au partidele să îndeplinească mai multe promisiuni făcute în scopul promovării valorilor partidului și mai puțin bazat pe rezolvarea unor probleme reale în stat.[21]

Timpul este un argument care sporește discrepanța dintre diferitele tipuri de partide și poate fi analizat în funcție de diferitele ideologii ale partidelor. Diferențele apar când analizăm aceste promisiuni în funcție de ce partid era la putere. Spre exemplu, în SUA, când Partidul Conservator guverna, probabilitatea îndeplinirii angajamentelor era la 87% în prima parte a mandatului, scăzând până la 52% la finalul acestuia, iar când Partidul Democrat guverna, probabilitatea îndeplinirii angajamentelor era la 89% în prima parte a mandatului, scăzând drastic până la finalul mandatului, ajungând la procentul de 27%. Aceste procente arată un dezinteres din partea partidelor când vine vorba de consistența îndeplinirii promisiunilor.[22] Statistica enunțată ne arată că promisiunile electorale ale partidului Conservator să fie îndeplinite este mai mare decât îndeplinirea promisiunilor electorale ale partidului Democrat, prin urmare ideologia partidului influențează îndeplinirea promisiunilor.[23][24]

 

Actorii cu „drept de veto”

Analizând tipurile de promisiuni electorale, se constată că unui guvern, odată ales, îi este dificil să se asigure că lucrurile promise în campanie vor fi materializate, întrucât factorii ce țin de îndeplinirea promisiunilor intră în jurisdicția mai multor entități.[25] Autorii de specialitate aduc în discuție termenul de „veto player”, reprezentând „actorii individuali sau colectivi ale căror acord este necesar pentru schimbarea status-quo-ului”.[26] Un exemplu bun al actorilor ce pot avea drept de veto este dat de partidele politice care se află într-o coaliție de guvernare sau este opozant cu o majoritate parlamentară. În primul rând, spectrul larg al ideologiilor partidelor care pot deveni actori cu drept de veto poate bloca o promisiune, datorită diferențelor regăsite în valorile pe care un partid le promovează, valori care, fiind foarte opuse, pot conduce foarte greu la o înțelegere între partide. În al doilea rând, dacă numărul de partide ce pot deveni actori cu drept de veto este foarte mare, un partid va avea greutăți în a îndeplini promisiunile, cele două variabile aflându-se în directă proporționalitate. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că un număr mai mare de actori cu drept de veto duce la găsirea tot mai grea a unui rezultat consensual, fiind aproape imposibil să treacă o politică implementată în urma promisiunilor făcute în campanie.[27]

Acest drept de veto pe care actorii îl pot avea nu este definit doar prin acțiunea propriu-zisă de a bloca o propunere prin dreptul datorat de funcție (cum este cazul funcției de președinte SUA sau Portugalia[28]), ci se poate manifesta și prin o dorință parțială de a susține o propunere și de a bloca îndeplinirea ei completă, în acest fel. Dacă acea promisiune intră doar parțial în jurisdicția acelui guvern, aceste măsuri având nevoie și de o aprobare sau de susținerea locală sau internațională (anumite instituții din Uniunea European sau alți actori internaționali), este posibil ca realizarea efectivă a acelei promisiuni să nu fie posibilă, iar partidul să piardă din încredere. Discutăm, așadar, despre două tipuri de susținere ce pot fi necesare pentru ca un guvern să implementeze anumite politici.

 

Situația economică

Stabilitatea economică și prosperitatea pot influența îndeplinirea promisiunilor electorale ale partidelor politice. Dacă economia are performanțe consistente, iar inflația este mică, șansa ca promisiunile partidelor să fie îndeplinite crește[29]. Acest lucru se datorează siguranței pe care un partid sau o coaliție de partide aflate la guvernare o au în momentul în care produsul intern brut este în creștere. Neavând de rezolvat prin politici economice situații de criză sau scăderi economice masive, partidele se pot concentra pe îndeplinirea promisiunilor făcute în campanie.[30]

Totuși, îndeplinirea unei promisiuni poate însemna, în funcție de natura promisiunii, o cheltuială suplimentară, iar, dacă veniturile unui stat sunt în continuă creștere, atunci șansele ca promisiunile de campanie să fie îndeplinite cresc.[31] Bugetul și economia sunt importante pentru îndeplinirea promisiunilor de campanie. Un exemplu în acest sens este guvernul Liberal condus de Jean Chretien în 1993.[32] Canada se afla într-o situație post-recesiune economică și era în refacere din punct de vedere al stabilității economice, iar mare parte din promisiunile făcute în campania electorală au trebuit să fie retrase, întrucât s-au dovedit a fi nerealiste.[33] Se poate pune la îndoială dacă partidul Liberal putea prezice dacă promisiunile făcute în campanie erau realizabile și trebuiau făcute sau nu, dar neîndeplinirea lor ne arată că situația economică poate fi crucială în a decide dacă un partid își duce la capăt promisiunile și merită să fie reales sau nu.

Literatura de specialitate discută despre trei variabile pe care partidele trebuie să le ia în calcul atunci când fac promisiuni electorale, pentru a ști dacă le pot respecta: inflația, șomajul și Produsul Intern Brut.[34] Se constată că atunci când una dintre cele trei variabile începe să se modifice alarmant (inflația și șomajul cresc sau PIB-ul scade) îndeplinirea promisiunilor ce nu țin de domeniul economic nu vor avea o prioritate, deci vor influența partidele să nu respecte promisiunile inițiale, cu scopul de a rezolva o situație economică instabilă.

 

Tipul de schimbare propus de promisiunea electorală

Există trei criterii de bază ce ar trebui respectate când un partid face o promisiune electorală, pentru ca alegătorii să își poată da seama dacă acea promisiune va fi îndeplinită sau nu: criteriul realist (acel lucru să fie realizabil, și nu utopic), criteriul sincerității (dorința ta de a implementa acel lucru după ce ajungi la putere să fie reală) și criteriul consistenței (să faci ceea ce ai promis, și nu opusul).[35]

Competiția dintre partide poate fi principala formă de a ajunge la un consens când vine vorba de implementarea unor politici, realizat în urma unei promisiuni electorale Se disting 4 tipuri de a compara promisiunile electorale făcute în această competiție a partidelor: prin număr (manifestându-se o creștere a numărului de promisiuni făcute de un partid), prin substanță (se observă creșterea din domeniul bunăstării sociale), prin distribuirea lor simetrică în diverse arii politice (în general se distribuie în funcție de viziunea fiecărui partid) și relațiile dintre promisiunile făcute de fiecare partid (în general, promisiunile sunt contradictorii de la un partid la altul sau merg una peste alta, motiv pentru care partidele pot să își pună în concordanță unele promisiuni încă de dinainte de campanie dacă acestea prevăd că vor face o coaliție.[36]

Cele patru tipuri de comparare ale promisiunilor electorale indică diverse motive pentru care partidele îndeplinesc anumite promisiuni electorale, și anume: crescând numărul de promisiuni electorale, șansa de a îndeplini mai multe crește;[37] creșterea interesului pentru anumite tipuri de segmente, precum bunăstarea socială, va aduce o probabilitate mai mare ca partidele să respecte acele promisiuni; distribuirea simetrică a promisiunilor în tot mai multe arii politice influențează îndeplinirea promisiunilor electorale prin încercarea partidelor de a acapara și susține cât mai multe domenii, ajungând la cât mai mulți oameni prin interesul pe care îl acordă; relațiile consensuale/tensionate dintre partide vor avea un raport de directă proporționalitate cu îndeplinirea/neîndeplinirea promisiunilor.[38]

 

Dimensiunea partidului

Cazurile propuse fac referire la diferite tipuri de partide: partide de dimensiuni mari, care au influență și la nivel local în toate regiunile țării și partide care au dimensiuni mici, care nu au o mare influență la nivel local .[39]

Cele mai eficiente guverne sunt cele în care partidele care propun miniștrii au o dimensiune mare, indiferent dacă acele partid au majoritate legislativă sau nu (între 70 și 90% probabilitate de îndeplinire a promisiunilor, cu o diferență de aproximativ 5% între cele două variabile, respectiv partidul cu majoritate legislativă și partidul fără această majoritate). Acest lucru se întâmplă datorită jurisdicției maxime pe care un partid o are pentru a îndeplini promisiunile electorale, atât la nivel național cât și la nivel local și felul în care formulezi politicile guvernamentale în urma promisiunilor făcute nu are nevoie de confirmare sau susținerea din partea partidelor opozante.[40]

Guvernele mai ineficiente sunt cele formate din partide care nu au dimensiuni mari (aici se poate observa faptul că propunerile venite din partea partidelor care au dat prim-ministrul au o rată cu 10% mai mare de îndeplinire decât propunerile venite din partea partidelor care nu au dat primul ministru, menționându-se faptul că, în aceste situații, procentul pe care îl ai în ramura legislativă nu schimbă probabilitatea). Un alt factor care influențează promisiunile electorale este tipul sistemului de guvernare în care un partid câștigă alegerile (oferindu-se exemplul Statelor Unite care au un sistem semi-prezidențial, iar probabilitatea de îndeplinire a promisiunilor este mai scăzută decât într-o democrație parlamentară).[41]

Astfel, avantajul oferit de acapararea puterii de către un partid de dimensiuni mari este clar, acesta având accesibilitatea și legitimitatea necesară să se asigure că propriile promisiuni de campanie se vor îndeplini în defavoarea altor probleme ce țin de opoziție. Prin urmare, dacă un partid are dimensiuni mici, cea mai fezabilă șansă pe care o are în asigurarea că un număr cât mai mare din promisiunile de campanie se îndeplinesc este dacă formează o guvernare de coaliție cu alte partide care au dimensiuni mari și care au capacitatea de a implementa la nivel local politicile propuse de guvern, dar eficiența guvernării scade, întrucât nu de puține ori se vor contrazice interesele partidelor aflate la guvernare.

 

Experiența parlamentarilor

Fiind în strânsă legătură cu posibila cauză identificată anterior, se constată faptul că, indiferent dacă un partid ajunge la guvernare sau rămâne în opoziție, notorietatea formată în cadrul a mai multor mandate va crește probabilitatea respectării promisiunilor electorale.[42] Avem două exemple ce fac referire la guvernele Canadei în perioada 1993-2015 și la provincia Quebec din perioada 1994-2014.[43] În cele două exemple se observă două tipuri de partide: partidele tradiționale și partidele noi ajunse la putere, subliniindu-se creșterea randamentului din punct de vedere al îndeplinirii angajamentelor din perioada electorală în favoarea partidelor realese, aflate la putere de mai mult timp, întrucât acestea cunosc mai bine cum trebuie aplicate aceste politici și au primit deja votul de încredere al cetățenilor și la al doilea mandat, lucru care le dă un boost de încredere.[44]

Partidele noi care intră la putere au o probabilitate scăzută de a îndeplini promisiunile electorale, acest lucru datorându-se lipsei de experiență în ceea ce privește negocierile din culise și concesiile pe care un partid le face cu celelalte partide pentru a-și îndeplini promisiuni. Ineficiența unui partid în aceste chestiuni este de înțeles, dar poate să afecteze părerea pe care o au cetățenii asupra partidului nou, existând șanse să nu fie votat a doua oară.[45] Exemplul oferit de Republica Cehă confirmă acest fapt, unde partidele aflate la primul mandat în parlament au o probabilitate de 11% de a-și îndeplini promisiunile, pe când partidele aflate la mai multe mandate au o probabilitate de 26% de a îndeplini promisiunile electorale (exceptând notorietatea dată de poziția partidului în guvernarea țării).[46]

 

Cadrul analitic

Voi sintetiza posibilele identificate în literatura de specialitate:

Cauza 1 (C1) : Partidele politice pot prioritiza îndeplinirea anumitor promisiuni electorale în funcție de ce consideră populația că este relevant.

Cauza 2 (C2): O promisiune are șanse mai mari de îndeplinire dacă există puțini actori politici (locali sau suprastatali) ce pot avea „drept de veto” asupra îndeplinirii promisiunii.

Cauza 3 (C3): Îndeplinirea promisiunilor electorale este influențată de situația economică a acelui stat.

Cauza 4 (C4): Promisiunile electorale au o probabilitate mai mare de îndeplinire dacă vizează schimbarea status-quo-ului.

Cauza 5 (C5): Partidele de dimensiuni mici au probabilitate mai mică de a îndeplini promisiunile.

Cauza 6 (C6) Există o probabilitate mai mare pentru parlamentarii cu experiențăsă își îndeplinească promisiunile electorale.

Așadar, literatura de specialitate ne oferă șase posibile cauze care pot influența un partid politic să își îndeplinească sau nu promisiunile făcute în campania electorală. Acestea ne vor fi de folos în formularea răspunsului pentru întrebarea de cercetare, astfel încât să putem afla care dintre cauzele identificate se pliază pe subiectul ales de mine.

 Metodologie

Selecția cazurilor

Această lucrare se concentrează pe mediul politic din România, cu accent pe partidele politice de la nivel național. Motivul care a stat la baza selecției este dat de reprezentativitatea sa pentru grupul statelor membre ale Uniunii Europene al căror scepticism față de instituțiile europene a crescut în rândul cetățenilor.[47] România este un stat postcomunist, cu un grad ridicat de volatilitate electorală ceea ce aduce un alt element de reprezentativitate în raport cu statele Europene care se află într-o perioadă continuă de instabilitate politică (de exemplu numărul mare de prim-miniștri pe care România l-a avut din 1989 până în prezent[48]).  Analiza se concentrează pe partidul AUR în perioada 2019-2021, deoarece este reprezentativ pentru partidele noi, fără experiență politică. Acest partid este reprezentativ pentru partidele conservatoare de extremă dreapta care au deja notorietate în diverse state din Europa[49], evidențiindu-se prin discursurile lor naționaliste și conservator-religioase.

Perioada temporală pentru analiză este 30 decembrie 2019 – 1 ianuarie 2022. În urma înființării, prima postare cu peste 100 de aprecieri pe pagini de social media a fost făcută în 30 decembrie 2019, moment ce poate fi considerat ca începutul perioadei de pre-campanie, prin urmare consider esențial să încep procesul de colectare cu datele publicate de ei din această dată.

Datele colectate provin de pe Facebook și de pe site-ul oficial al AUR (https://www.partidulaur.ro/ ), unde am obținut acces la postările lor din perioada electorală prin intermediul https://web.archive.org/, ambele surse fiind verificate pentru a obține datele din perioada 30 decembrie 2019 – 29 noiembrie 2020.

Cele șase posibile cauze sunt măsurate după cum urmează. Relevanța unei teme pentru un segment al populației (C1) este măsurată prin sondaje realizate în România pentru a analiza prioritățile cetățenilor. Datele colectate sunt următoarele: 1. 56% dintre cetățeni susțin că educația sexuală ar trebui introdusă doar la liceu sau neintrodusă deloc[50]; 2. Pentru 93% familia este cel mai important aspect; 3. 49% dintre respondenți consideră că cifrele pe care le prezintă public autoritățile sunt schimbate în funcție de interesul de moment al lor; 4. 70% dintre respondenți consideră că situația economică a României este proastă[51];

Actorii politici care pot bloca inițiativele legislative propuse (C2) pot fi caracterizați în funcție de sfera de specialitate pe care ei o vizează. Aici avem în vedere domeniul ecologiei și al mediului domeniul sănătății și domeniul juridic

Voi măsura situația economică (C3) cu ajutorul indicatorilor folosiți de Banca Mondială referitori la Produsul Intern Brut, deoarece analizând suma valorii de piață a tuturor serviciilor produse în interiorul unei țări vom putea afla situația generală a țării din perspectiva economică.

Orientarea către schimbarea status-quo-ului (C4) se măsoară prin analiza conținutului promisiunilor electorale: cele despre păstrarea status-quo-ului se referă la valorile pe care partidul le consideră relevante și utile în guvernarea unui stat și anume familia, patria, credința și libertatea[52]. Promisiunile electorale care vizează schimbarea status-quo-ului se referă la reforme pe care partidul le consideră imperios necesare a fi implementate. Limbajul în acest sens este foarte sugestiv pe site-ul lor oficial.[53]

Partidul AUR, participând doar la alegerile locale din 2020, nu are o prezență semnificativă în cadrul sistemelor locale de guvernare. La alegerile locale din 2020 doar trei primari care au fost susținuți de partidul AUR au câștigat alegerile.[54]În ceea ce privește consilierii locali, partidul AUR are 79 de mandate în diferite județe ale țării, prin urmare dimensiunea partidului este una mică (C5).[55]

În urma colectării de date se constată că niciun deputat sau senator AUR nu a mai fost în Parlament într-un mandat anterior (referitor la C6 experiența parlamentară), prin urmare aceștia nu au experiență atât în Camera Deputaților[56], cât și în Senat[57].        

 

Analiză

Metoda cea mai potrivită pentru a analiza informațiile colectate este process-tracing. Această abordare este cea mai utilă pentru a studia mecanismele cauzele ale unei singure problematici pe care vrem să o studiem.[58] În lucrarea mea voi selecta metoda deductivă, deoarece am extras deja cauzele posibile din literatura de specialitate pe care trebuie să le probez în lucrare.

AUR: Descriere generală

Partidul „Alianța pentru Unirea Românilor” (AUR)  este bazat pe principii conservatoare, eurosceptice și anti-progresism și este, de asemenea, un partid unionist. Discuția despre ideologia lor reprezintă o controversă în rândul surselor de media și a politicienilor de-a lungul celor 2 ani de când ei activează. Doctrina lor se bazează pe 4 piloni: familia, patria, credința, și libertatea. În schimb, familia este agreată doar în maniera în care este formată dintr-un bărbat și o femeie[59]; referitor la patrie se aduce în prim-plan ideea naționalistă a poporul român tradițional care este capabil de unul singur să se autoguverneze[60]; credința fiind una pe aceeași linie cu tradiție (creștin ortodoxă), partidul obține susținere indirectă din partea Bisericii[61]; libertatea este văzută prin imaginea pandemiei de Covid-19 care a condus guvernul să adopte stare de urgență și să limiteze și acțiuni religioase[62].

 

Ce determină (ne)îndeplinirea promisiunilor

Prima cauză identificată, care influențează îndeplinirea promisiunii electorale este referitoare la dimensiunea partidului. Conform datelor extrase, numai 3 primari candidând din partea partidului AUR au obținut această funcție[63] și doar 79 de consilieri locali reprezintă partidul AUR în toată țara[64]. Din acest motiv principalele ieșiri publice și manifestații pe care partidul AUR le-a avut nu s-au putut solda într-un eveniment național, întrucât influența și jurisdicția partidului este una foarte mică la nivel de județe. De asemenea, aceștia nu au dorit să se implice în negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare, atacând din nou calitatea și etica politicienilor celorlalte partide[65], fapt care le scade și mai mult probabilitatea de a se impune în inițiativele legislative pe care le au.

Următoarea cauză (care se leagă într-o oarecare măsură de precedenta) se referă la experiența pe care o au parlamentarii partidului aur În acest for decizional. Faptul că nici un deputat/ senator AUR nu au mai avut vreun mandat legislativ în Parlament înainte de alegerile din 2020 arată existența unei lipse de experiență în rândul acestora. În următorul tabel voi arăta rata de îndeplinire a promisiunilor electorale a partidului AUR de până la 1 ianuarie 2022:

 

Tabel 3.1.: Situația inițiativelor legislative propuse de AUR (2021)

	Inițiative promulgate	Inițiative respinse	Inițiative nedefinitivate
Inițiative legislative (51)	5	11	35
Procent	9,80%	21,56%	68,62%

 

 

Ce-a de a treia cauză este relevanța unei teme pentru segmentul populației. Se referă la motivația de a prioritiza anumite promisiuni în defavoarea altora cu scopul de a fi relevant viziunii susținătorilor pe care dorești să îi ai. Seria de sondaje extrasă de la grupul Avangarde arată viziunea de facto a cetățenilor cu privire la diverse subiecte sensibile. Se poate afirma că partidul AUR a analizat aceste sondaje pentru ca, în propunerile de inițiative legislative pe care aveau să le facă, să includă cât mai bine opiniile cetățenilor. Luând datele colectate pe rând, informațiile arată astfel: de îndată ce 56% dintre cetățeni susțin că educația sexuală nu este o politică prioritară pe care România ar trebui să o manifeste și că ea ar trebui implementată doar în liceu sau neimplementată deloc, iar drepturile minorităților sexuale nu sunt o prioritate pentru cetățenii români, partidul AUR și-a cizelat discursul politic din perioada de precampanie și campanie dar și prin inițiativele legislative propuse, astfel încât discursul inițial din programul lor politic referitor la educația sexuală să fie personalizat (educația sexuală este utilă, dar sub anumite condiții și cu limitări, limitări survenite de eliminarea drepturilor minorităților sexuale).

A patra posibilă cauză referitoare la actorii politici care pot bloca inițiativele legislative propuse. Aceasta poate fi intens susținută ca argument datorită pozițiilor pe care partidul AUR le-a avut cu privire la acești actori.

Totuși, nu doar actorii externi sunt cei care împiedică inițiative legislative ale partidului AUR. Ambele sesizări făcute de acest partid către Curtea Constituțională – referitoare la dispoziția hotărârii Camerei Deputaților nr. 71/2020 pentru alegerea președintelui Camerei Deputaților[66] si asupra hotărârii Parlamentului României nr. 31/2020 pentru acordarea încrederii guvernului[67] – au fost respinse. O serie de alte sesizări făcute de membrii partidului AUR către avocatul poporului privind restricțiile cauzate de pandemia COVID-19 atât în spațiul public[68], în școli[69], biserici (mai precis, la pelerinajul de la Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva din 8-15 octombrie 2020[70]) au fost respinse, fiind considerate drept nejustificate, blocând astfel continuarea unor inițiative ale membrilor partidului.  

Cea de-a cincea posibilă cauză identificată este situația economică, care poate împiedica împlinirea promisiunilor electorale. În sondajul Avangarde 70% dintre respondenți consideră că situația generală economică a României este una precară,  indicatorii extrași de la Banca Mondială referitor la Produsul Intern Brut confirmă faptul că România se afla în scădere din punct de vedere economic . La acest lucru se adaugă inflația care, la nivel european, a crescut în ultimii 2 ani de la -0,3 % la peste 6 %, lucru care se simte și în percepția cetățenilor asupra economiei. Totuși, inițiativele legislative propuse de AUR nu par să fi fost influențate de acest element. Discuția cu privire la această posibilă cauză poate fi pusă în context prin încadrarea inițiativelor legislative în 2 categorii: inițiative legislative care vizează propuneri ce nu necesită fonduri bugetare extra pentru realizare și inițiative legislative care vizează propuneri ce necesită acordarea unor fonduri suplimentare. 

Tabel 3.2.: Îndeplinirea inițiativelor legislative propuse în Parlament de către membrii AUR raportate la tipul de inițiativă

	Inițiative promulgate	Inițiative respinse	Inițiative nedefinitivate
Inițiative care vizează propuneri ce nu necesită fonduri bugetare extra (total 36)	3	6	27
Inițiative care vizează propuneri ce necesită fonduri bugetare extra (total 15)	2	5	8
Inițiative privind păstrarea status-quo-ului (total 13)	0	4	9
Inițiative privind schimbarea status-quo-ului (total 38)	5	7	26

 

 

Se poate vedea, așadar, că diferența dintre cele 2 categorii nu este una considerabilă, prin urmare factorul economic nu pare să fi influențat modul de îndeplinire a promisiunilor făcute în perioada de precampanie și campanie, iar discursul politic al acestora menționează anumite blocaje date de situația economică precară. Putem observa, totuși, că interesul partidului AUR pentru subiecte ce țin de fonduri bugetare extra a fost unul minor, fapt întâmplat și pentru că acest partid se află în opoziție și nu are putere executivă de decizie. 

Cu privire la ultima posibilă cauză (orientarea către schimbarea status-quo-ului), se poate analiza validitatea, dacă inițiativele legislative ce privesc schimbarea status-quo-ului au o rată mai mare de îndeplinire decât cele ce privesc păstrarea acestuia. În primul rând, putem considera un factor relevant numărul de inițiative din ambele variabile. În perioada de precampanie și campanie găsim doar 4 promisiuni ce vizează modificări privind schimbarea status-quo-ului și 13 promisiuni ce vizează modificări privind respectarea statului. Putem observa o inconsistență a partidului între ceea ce au promis și ceea ce au inițiat în parlament, întrucât 38 de inițiative legislative vizează schimbarea status-quo-ului, pe când inițiativele ce vizează respectarea acestuia sunt în număr de 13.

 

Îndeplinirea promisiunilor

Această secțiune își propune să compare și să probeze ce teste trec fiecare dintre cele șase cauze identificate, utilizând metoda de analiză processtracing. În această secțiune voi formula un răspuns la întrebarea de cercetare formulată în incipit, utilizând toate datele extrase din literatura de specialitate și datele care asigură oferirea contextului subiectului meu de cercetare.Corelând cu cele 17 promisiuni electorale avute în perioada de precampanie și campanie, constat următoarele cifre:

Tabel 3.3.: Promisiunile făcute, inițiativele legislative și rata de implementare a acestora)

	Câte teme se regăsesc în promisiunile electorale (17)	Câte teme se regăsesc în inițiative legislative(51)	Rata de implementare a inițiativelor legislative
Valori naționaliste	3	7	0/7
Respectarea unor drepturi prevăzute în legile statului	7	3	0/3
Valori conservator religioase	3	3	0/3
Reforme sociale	0	15	2/15
Reforme economice	2	10	1/10
Reforme politice	1	11	1/11
Alte tipuri de reforme	1	2	1/2

 

 

Tabelul 3 arată discrepanța mare dintre diversele temele abordate ca promisiuni electorale și ca inițiative legislative propriu-zise. Eliminând cele două inițiative legislative promulgate (cele ce privesc reforme sociale), pentru că acestea nu se regăsesc în discursul politic avut în perioada de precampanie și campanie, avem următorul calcul: Pf= n:t x100 unde Pf reprezintă procentul de promisiuni îndeplinite (pledgefulfilled), n reprezintă numărul de promisiuni îndeplinite și t reprezintă numărul total de promisiuni). Astfel, Pf=3:17×100= 17,64%. Acest procent justifică faptul că partidul AUR mai degrabă nu își respectă promisiunile de campanie prin legile promovate în parlament. A doua parte care definitivează răspunsul la întrebarea mea de cercetare va fi testată utilizând metoda de analiză processtracing, pentru a vedea dacă cele șase cauze identificate de mine în literatura de specialitate au avut un factor influent în procentul de îndeplinire a promisiunilor partidului AUR. Pentru a afla acest lucru, trebuie să testăm necesitatea, respectiv suficiența fiecărui caz. Astfel, voi trece cele șase cauze prin cele patru teste processtracing:

 

Tabel 3.4.: Testul processtracing pentru a analiza inferențele cauzale

1.Straw in the wind	3. Smoking gun
(C3) Situația economică	(C2) Actorii cu „drept de veto” (C4) Orientarea către schimbarea status-quo-ului
2.      HOOP	4.DOUBLY DECISIVE
(C1) Relevanța unei teme pentru un segment al populației (C5) Dimensiunea partidului (C6) Experiența parlamentară

 

 

Acest tabel oferă răspunsul la întrebarea de cercetare. Luându-le pe rând, situația economică se încadrează în testul straw in thewind aceasta nefiind un argument nici necesar și nici suficient pentru ca îndeplinirea promisiunilor să fie influențată. Prin testul hoop se constată că este necesar ca propunerea de inițiativă legislativă să fie relevantă la acel moment pentru cetățeni, altminteri ea nu va avea susținere în Parlament, la fel cum s-a dovedit că dimensiunea partidului și experiența parlamentară influențează rata de îndeplinire a promisiunilor (aceasta favorizând o scădere a ratei de îndeplinire a inițiativelor propuse).

Actorii cu „drept de veto”, probați prin testul smokinggun, au arătat că pot bloca anumite inițiative propuse de partidul AUR, orientarea către schimbarea status-quo-ului s-a probat ca fiind suficientă, având în vedere procentul mare de îndeplinire a promisiunilor în cazul inițiativelor care vizau schimbarea status-quo-ului.

Așadar, se poate conchide prin a afirma că partidul AUR nu a reușit să își respecte marea majoritate a promisiunilor pentru că dimensiunea lor ca partid (C5) și experiența parlamentară (C6) sunt mici, iar actorii cu „drept de veto” (C2) au putut bloca din inițiativele lor, singurele îndepliniri de promisiuni apărând când propunerea viza strict schimbarea status-quo-ului (C4), iar tema respectivă era relevantă pentru un segment considerabil al populației (C1). Situația economică (C3) nu s-a probat ca o inferență cauzală a procesului de îndeplinire a promisiunilor electorale.

 

Concluzii

 

Această lucrare a dorit să analizeze gradul de îndeplinire al promisiunilor electorale ale partidului AUR din primul său an în Parlamentului României și motivele care au stat la baza (ne)îndeplinirii acestor promisiuni. Pentru a afla răspunsul acestor întrebări, am analizat literatura de specialitate privind conceptul de pledge fulfillment, găsind 6 posibile cauze care influențează îndeplinirea promisiunilor electorale din țările analizate înainte și le-am testat utilizând metoda process tracing,  în contextul partidului AUR.  

Analizând promisiunile electorale și inițiativele legislative efective pe care le-au făcut membrii partidului AUR, pot trage concluzia că gradul de îndeplinire a acestor promisiuni este unul scăzut (17,64%) partidul nereușind să își impună viziunea asupra politicilor țării. Acest lucru se datorează faptului că este un partid mic, fără experiență parlamentară, care a fost nu de puține ori blocat și de actorii cu „drept de veto” din sfera națională și internațională. Totuși, promisiunile pe care le-a îndeplinit se datorează faptului că accentul a fost pus pe schimbarea status-quo-ului  mai degrabă decât pe păstrarea acestuia, iar aceste subiecte erau relevante la acel moment pentru un segment considerabil dintre cetățenii țării. Faptul că situația economică a României nu este una îmbucurătoare nu s-a probat că factor ce poate influența îndeplinirea promisiunilor electorale. 

Limitările analizei mele stau în diverse nuanțe. În primul rând, perioada de timp pe care o analizez (1 an) este relativ scurtă pentru a putea concluziona că un partid politic (nu) își îndeplinește promisiunile electorale. Ascensiunea pe care a avut o partidul a fost una bruscă și motivată de discursul agresiv avut de membrii acestuia, motiv pentru care am considerat totuși relevant acest studiu, iar datele ne ajută să identificăm felul în care partidul s-a schimbat și încearcă să rămână relevant. O a doua limitare a lucrării mele este un follow-up de la limitarea privind timpul. Întrucât acesta a fost unul scurt, multe dintre inițiativele propuse în Parlament de către partidul AUR nu au fost definitivate, întrucât procesul de implementare se dovedește, nu de puține ori, plin de piedici, iar concluziile privind gradul de îndeplinire a promisiunilor nu au putut fi identificate în proporție maximă.

            Un aspect ce ar fi de cercetat este o analiză comparativă dintre ascensiunea partidului AUR și a altui partid de extremă dreapta din Europa de Est, pentru a putea cuantifica ce se aseamănă, ce se diferențiază și cum se manifestă extremismul de dreapta în Europa anilor 2020, astfel încât cetățenii care citesc studiul să fie capabili să îl identifice, să identifice limitările și să știe cu precizie cui să ofere susținerea la următoarele scrutine electorale.  

 

 

 

 

 

 

 

 

Anexe

Anexa 1: Promisiuni electorale manifestate în spațiul On-line

Nr.	Titlul postării	Data publicării	Variabila	Sub-categoria
1.	Țara unde se descoperă doar 1% din lemnul tăiat ilegal[71]	30 decembrie 2019	Modificări privind schimbarea status-quo-ului	Alte tipuri de reforme
2.	SCHIMBĂ PRIMARUL![72]	13 februarie 2020	Modificări privind schimbarea status-quo-ului	Reforme politice
3.	AUR critică măsurile anunțate de Iohannis[73]	24 martie 2020	Modificări privind respectarea status-quo-ului	Respectarea unor drepturi prevăzute în legile statului
4.	AUR respinge ferm vaccinarea obligatorie![74]	23 aprilie 2020	Modificări privind respectarea status-quo-ului	Valori conservator-religioase
5.	Oare a meritat?[75]	7 mai 2020	Modificări privind respectarea status-quo-ului	Respectarea unor drepturi prevăzute în legile statului
6.	Repornește România!	22 mai 2020	Modificări privind schimbarea status-quo-ului	Reforme economice
7.	AUR este împotriva Legii Educației Sexuale în forma ei actuală![76]	03 iunie 2020	Modificări privind respectarea status-quo-ului	Valori tradiționaliste
8.	Cine beneficiază de pe urma tăierilor de păduri?[77]	13 iunie 2020	Modificări privind respectarea status-quo-ului	Respectarea unor drepturi prevăzute în legile statului
9.	Un punct de vedere lămuritor, în ceea ce priveşte poziționarea AUR față Rusia[78]	1 iulie 2020	Modificări privind respectarea status-quo-ului	Respectarea unor drepturi prevăzute în legile statului
10.	AUR se adresează Senatului României, cerându-i ferm să nu voteze proiectul de lege privind carantinarea și izolarea pentru „risc epidemiologic”[79]	10 iulie 2020	Modificări privind respectarea status-quo-ului	Respectarea unor drepturi prevăzute în legile statului
11.	Scriitorul și filosoful Sorin Lavric, președinte al Senatului Alianței pentru Unirea Românilor, arată de ce este nocivă ”educația sexuală” pe care o vor puternicii zilei în școlile românești.[80]	12 iulie 2020	Modificări privind respectarea status-quo-ului	Respectarea unor drepturi prevăzute în legile statului
12.	Profesorul Sorin Lavric, președinte al Senatului A.U.R., arată cum Vestul european îi omagiază pe marii criminali comuniști în anul Domnului 2020, la doar trei decenii de la căderea Cortinei de Fier[81]	24 iulie 2020	Modificări privind respectarea status-quo-ului	Valori conservator-religioase
13.	Am fost în campania aceasta boicotați de întregul sistem, care nu vrea forțe politice noi în spațiul public. Ni s-au pus multe piedici, ni s-au invalidat candidaturi, am fost amendați, amenințați, abuzați.[82]	28 septembrie 2020	Modificări privind respectarea status-quo-ului	Respectarea unor drepturi prevăzute în legile statului
14.	Alianța pentru Unirea Românilor promite celor care vor vota AUR la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 că AUR nu va face NICIODATĂ ceea ce a făcut USR/PLUS zilele trecute.[83]	2 noiembrie 2020	Modificări privind respectarea status-quo-ului	Valori conservator-religioase
15.	Analfabeții conduc România și îi umilesc pe bătrâni susținând că pensiile mărite îngroapă economia țării.[84]	5 noiembrie 2020	Modificări privind schimbarea status-quo-ului	Reforme economice
16.	Amenzi de aproape 18.000 lei astăzi la Constanța pentru simpatizanții AUR. Să fie clar: suntem singurul partid politic care luptă pentru România și pentru libertate.[85]	25 noiembrie 2020	Modificări privind respectarea status-quo-ului	Valori naționaliste
17.	Până la alegeri, curg râuri de lapte și miere prin economia României, după alegeri vine potopul.[86]	29 noiembrie 2020	Modificări privind respectarea status-quo-ului	Valori naționaliste

 

 

 

References

BEACH, Derek, PEDERSEN, Rasmus Brun, Process-tracing methods: foundations and guidelines, University of Michigan Press, Ann Arbor, 2013.

BRANDENBURG, Heinz, MCMILLAN, Fraser, THOMSON, Robert, “Does it matter if parties keep their promises? The impact of voter evaluations of pledge fulfilment on vote choice ”.

DORNEANU, Valer, “On the notifications of unconstitutionality of the Decision of the Romanian Parliament no. 31/2020 for granting the confidence of the Government”, p. 7.

DORNEANU, Valer, DELIORGA, Cristian, ENACHE, Marian, MORAR, Daniel Marius, STAN, Gheorghe, STANCIU, Livia Doina et al., “Regarding the notification of unconstitutionality of the provisions of the Decision of the Chamber of Deputies no. 71/2020 for the election of the president of the Chamber of Deputies”, p. 8.

DUVAL, Dominic, PÉTRY, Francois, “Time and the Fulfillment of Election Pledges”, Political Studies, vol 67, no. 1, February 2019, pp. 207–223.

Idem, “Citizens’ evaluations of campaign pledge fulfillment in Canada ”, Party Politics, July 19, 2018.

FARRELL, M. David, SCHMITT-BECK, Rudiger, Do Political Campaigns Matter ?: Campaign Effects in Elections and Referendums, Taylor & Francis, 2002.

GHERGHINA, Sergiu, MIȘCOIU, Sergiu, “Faith in a New Party: The Involvement of the Romanian Orthodox Church in the 2020 Election Campaign”, Politics, Religion & Ideology, May 27, 2022, pp. 1–17.

JACOBSON, Gary C., “How Do Campaigns Matter?”, Annual Review of Political Science, vol 18, no. 1, May 11, 2015, pp. 31–47.

KAEDING, Michael, POLLAK, Johannes, SCHMIDT, Paul, Euroscepticism and the future of Europe: views from the capitals, Palgrave Macmillan, Cham, 2021.

KOLAKOWSKI, Leszek, “Positivist Philosophy From Hume to Vienna Circle”, Harmondsworth, 1972.

KOSTADINOVA, Petia, “Party pledges in the news: Which election promises do the media report?”, Party Politics, vol 23, no. 6, November 2017, pp. 636–645.

MANSERGH, Lucy, THOMSON, Robert, “Election Pledges, Party Competition, and Policymaking,” Comparative Politics, vol. 39, April 2007.

MIHALKA, Michael, „Enlargement Deferred: More Political Instability for Romania? A Rejoinder ”, Security Dialogue, vol 30, no. 4, December 1999, pp. 497–502.

NAURIN, Elin, Election Promises, Party Behavior and Voter Perceptions, Springer, 2011.

Idem, “Is a Promise a Promise? Election Pledge Fulfilment in Comparative Perspective Using Sweden as an Example ”, West European Politics, vol. 37, no. 5, September 3, 2014, pp. 1046–1064.

PÉTRY, François, COLLETTE, Benoît, “Measuring How Political Parties Keep Their Promises: A Positive Perspective from Political Science”, in Do They Walk Like They Talk ?, vol. 15, Studies in Public Choice, Springer New York, New York, NY, 2009, pp. 65–80.

PÉTRY, François, DUVAL, Dominic, “Electoral Promises and Single Party Governments: The Role of Party Ideology and Budget Balance in Pledge Fulfillment,” Canadian Journal of Political Science, vol. 4, December 2018, pp. 907–927.

POWELL, G. Bingham; WHITTEN, Guy D., “A Cross-National Analysis of Economic Voting: Taking Account of the Political Context,” American Journal of Political Science, vol 37, no. 2, May 1993, pp. 391.

PRAPROTNIK, Katrin, “Jurisdiction, time, and money: The role of resources in pledge fulfillment”, Party Politics, vol 23, no. 6, November 2017, pp. 848–859.

ROYED, Terry J., “Testing the Mandate Model in Britain and the United States: Evidence from the Reagan and Thatcher Eras”, British Journal of Political Science, vol 26, no. 1, January 1996, pp. 45–80.

ROYED, Terry J ., BORRELLI, Stephen A., “Parties and Economic Policy in the USA: Pledges and Performance, 1976-1992,” Party Politics, vol. 5, no. 1, January 1999, pp. 115–127.

SARTORI, Giovanni, Parties and Party Systems: A Framework for Analysis, ECPR Press, 2005.

SCHEDLER, Andreas, “The Normative Force of Electoral Promises,” Journal of Theoretical Politics, vol. 10, no. 2, April 1998, pp. 191–214.

THOMSON, Robert, ROYED, Terry, NAURIN, Elen, ARTÉS, Joaquin, COSTELLO, Rory, Ennser ‐ Jedenastik, Laurenz; et al., “The Fulfillment of Parties’ Election Pledges: A Comparative Study on the Impact of Power Sharing, ”American Journal of Political Science, vol. 61, no. 3, July 2017, pp. 527–542.

TSEBELIS, George, “Veto Players and Law Production in Parliamentary Democracies: An Empirical Analysis,” American Political Science Review, vol 93, no. 3, September 1999, pp. 591–608.

VODOVÁ, Petra, „What makes a good minister of a political party? Impact of party- and field-related experience on party pledge fulfilment ”, Party Politics, December 6, 2021.

Online resources

„Câți prim miniștri a avut România după Revoluție și care este cel mai longeviv dintre mandate”, life.ro, https://life.ro/cati-prim-ministri-a-avut-romania-dupa-revolutie-si-care -este-cel-mai-longeviv-dintre-mandate/, (accesat 29 aprilie 2022).

„AUR s-a afiliat conservatorilor europeni. George Simion s-a întâlnit cu lideri din Polonia”, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/aur-s-a-afiliat-conservatorilor-europeni-george-simion-s-a-intalnit-cu-lideri-din- polonia-1438802, (accesat 29 aprilie 2022).

„AUR va rămâne în opoziție și nu vrea la guvernare. George Simion: Nu facem coaliție de guvernare cu nimeni”, Mediafax.ro, https://www.mediafax.ro/alegeri-parlamentare-2020/aur-va-ramane-in-opozitie-si-nu-vrea-la- guvernare-george-simion-nu-facem-coalitie-de-guvernare-cu-nimeni-19771731, (accesat 29 aprilie 2022).

„Raport national – Iulie 2021 – CAPITOL Valori și tradiții.pdf”, Google Docs, https://drive.google.com/file/d/1gfDwMAz-Z0K-X7XnbOQxPMYocFMNFdpM/view?usp=sharing&usp=embed_facebook, data (accesat 29 aprilie 2022).

„Raport – National – Decembrie 2020 – COVID 19.pdf”, Google Docs, https://drive.google.com/ file/d/1z2jR3mxpQP3PjMBDJPed5o4-JasWJHS3/view?usp=sharing&usp=embed_facebook, (accesat 29 aprilie 2022).

„Raport national – August 2021 – v0.4.pdf”, Google Docs, https://drive.google.com/file/d/1P_PULamDNY795UBBJF8kOnahkQZCObvo/view?usp=sharing&usp=embed_facebook, (accesat 29 aprilie 2022).

„Acasă”, AUR, https://partidulaur.ro/, (accesat 29 aprilie 2022).

„Autoritatea Electorala Permanenta”, http://www.roaep.ro, (accesat 28 aprilie 2022).

„Grupul parlamentar AUR”, http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.gp?idg=4, data (accesat 28 aprilie 2022).

„Grupuri parlamentare Senatul României”, https://senat.ro/ComponentaGrupuri.aspx?Zi&GrupID=7e800d5f-e9de-4645-918b-9cd7b29091c7, (accesat 28 aprilie 2022).

„«Surpriza» AUR, partidul cu mesaj anti-maghiar, anti-occidental, unionist și anti-mască. Cine sunt liderii partidului: George Simion, Claudiu Târziu și Dan Tănasă”, G4Media.ro, https://www.g4media.ro/surpriza-aur-partidul-cu-mesaj-anti-maghiar-anti-occidental-unionist-si -anti-masca-cine-sunt-liderii-partidului-george-simion-claudiu-tarziu-si-dan-tanasa.html, (accesat 1 iunie 2022).

„Ce este, de unde vine și ce vrea AUR, partidul de extremă dreaptă care a ajuns de la puțin peste zero la pragul electoral”, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ce-este-de -unde-vine-si-ce-vrea-aur-partidul-de-extrema-dreapta-care-a-ajuns-de-la-putin-peste-zero-la-pragul-electoral-1413193, (accesat 1 iunie 2022).

„George Simion, AUR: Nu facem coaliție de guvernare nici cu stânga, nici cu dreapta. Nu intrăm în cârdăşii cu ei”, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/george-simion-aur-nu-facem-coalitie-de-guvernare-nici-cu-stanga-nici-cu- dreapta-nu-intram-in-cardasii-cu-ei-1417359, (accesat 5 iunie 2022).

„23266.Raspuns-petitie-colectiva.pdf”, https://avp.ro/wp-content/uploads/ 2021/02/23266. Raspuns-petitie-colectiva.pdf, (accesat 5 iunie 2022).

„raspuns-colectiv4_2021.pdf”, https://avp.ro/wp-content/uploads/2021/03/raspuns-colectiv4 _2021.pdf, (accesat 5 iunie 2022).

„petitie_colectiva5_2020.pdf”, https://avp.ro/wp-content/uploads/2020/10/ petitie_ colectiva5_ 2020.pdf, (accesat 5 iunie 2022).

„Alianța pentru Unirea Românilor – AUR”, https://web.archive.org/web/20200511193426/https://www.partidulaur.ro/, date (accesat 29 aprilie 2022).

„Pozițiile – Alianța pentru Unirea Românilor – AUR”, https://web.archive.org/web/20200604030547/https://www.partidulaur.ro/pozitiile_aur, (accesat 29 aprilie 2022).