Note despre autori

Mioara ANTON este dr. habil. în istorie, cercetător ştiinţific principal II în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română, coordonator al Programul IV „România şi Europa în secolul XX”, secretar al Comisiei mixte a istoricilor din România şi Federaţia Rusă, din septembrie 2006. Domenii de interes: istoria celui de-al doilea război mondial, istoria comunismului din România (diplomație, societate, minorități, viață cotidiană), istoria războiului rece. A publicat numeroase articole în revistele academice consacrate. Între 2014-2017, a avut o rubrică permanentă în revista „Timpul” intitulată Cotidianul comunist. Lucrări publicate: „Ceaușescu și poporul!”. Scrisori către iubitul conducător, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2016; Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă (coord. Mioara Anton, Bogdan Crețu, Daniel Șandru), Institutul European, Iași, 2015; Guvernați și guvernanți. Scrisori către putere. 1945-1965, Polirom, Iași, 2013; Vecinătăți și ziduri. Români și ruși (secolele XVI-XXI) (coord. Mioara Anton, Florin Anghel), Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013; România şi Tratatul de la Varşovia. Conferinţele miniştrilor Afacerilor Externe şi ale adjuncţilor lor. 1966-1991, editor, colecția Documente Diplomatice Române, Institutul Diplomatic Român, Editura ALPHA MDN, Bucureşti, 2009; Propagandă şi război. Campania din Est. 1941-1944, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007; Ieșirea din cerc. Politica externă a regimului Gheorghiu-Dej, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2007.

Alexandra BARDAN este licențiată în Arte Decorative și Design la Academia de Artă, București (1997) și doctor în Științele comunicării la Université Sorbonne-Nouvelle, Paris 3 (2008), cu teza Les Industries Culturelles en Roumanie 1970-1989 – acteurs locaux, acteurs internationaux; L’émergence et l’enjeu d’un espace public alternatif de communication (coordonată de prof. Michael Palmer). Este lector la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București, unde predă cursuri de „Design de presă”, „Grafică publicitară” și ”Desktop Publishing”. Interesele sale de cercetare acoperă comunicarea vizuală, nostalgia post-comunistă, istorie socială și viață cotidiană în România comunistă. Lucrări recente: Bardan, Alexandra (2018). Marketing Post-Communist Nostalgia in Romania: A Case Study on Contemporary Anniversary Events. Styles of Communication, 10(1), 55-69; Bardan, Alexandra. Vasilendiuc, Natalia. (2019). Representations of the Communist Period in Romanian Digital Communities: A Quest for Online “Displaced Nostalgia.”. In R. Lizardi (coord.), Subjective Experiences of Interactive Nostalgia (pp. 145-166). Frankfurt: Peter Lang.

Adelina-Maria BOCANCEA este studentă în anul al II-lea la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, specializarea Științe Politice în limba franceză. A absolvit primul an de limbi moderne aplicate (engleză și chineză) la Universitatea din Lyon. Studiază cu predilecție istoria politică și limbile străine, vorbind fluent franceza și engleza, și având bune cunoștințe de italiană (A2) și chineză (B1). În perioada 2016-2018, a fost redactor-șef la Revista francofonă „Phénix” a Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Iași. În 2017 a efectuat un stagiu în redacția ”Courrier international” din Paris.

Silvia BOCANCEA graduated form the Faculty of History at „Al. I. Cuza” University of Iași (1996) and she has a master degree in Systems and local public policies from the Faculty of Philosophy at the „Al. I. Cuza” University of Iași (2001)Sge is a Lecturer, PhD at the Faculty of Political and Administrative Sciences at „Petre Andrei” University of Iași. Fields of interest: political history, nationalism and minorities. She Coordonated (with Mihai Baciu) the collective volume Basarabia after 200 years (European Institute Publishing House, Iași, 2012). She published studies in The Sphere of Politics (november 2010, august 2011, december 2011), in Transilvania review (november 2011), in Journal of Legal Studies (june 2011), in the Yearbook of „Petre Andrei” University of Iași (2006-present). Also, she published in collective volumes: Doru Tompea, Daniel Șandru (eds.), Social and Political Dimensions in the Work of Petre Andrei, Romanian Academy Publishing House, Bucharest, 2012; Sorin Bocancea, The Constitution of Romania. Essential Reviews of the Basic Law (European Institute Publishing House, 2013) and in the collective volumes LUMEN (2011, 2012).

Alexis CHAPELAN este in prezent student doctorand la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Este licențiat în Științe Politice al Universității București, cu o lucrare de istorie a ideilor despre influența gândirii lui Charles Maurras asupra dreptei românești interbelice. A urmat un master de Studii Politice la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris, în cadrul unei cotutele cu Universitatea București. Lucrarea de master aborda chestiunea evoluțiilor imaginarului politic al mișcărilor conservatoare creștine, într-o perspectiva comparatistă europeană. Teza a fost coordonata de Prof. univ. dr. Florin Țurcanu (UB) si de Prof. univ. dr. Céline Béraud (EHESS). Lucrarea de doctorat, coordonată de Prof.univ.dr. Florin Turcanu, are ca subiect (re)construirea unei identități conservatoare în jurul retoricii „libertății de expresie” și „anti-corectitudinii politice” (anti-PC), precum și punctele de intersecție între conservatorism și populismul de dreapta. Subiectele sale principale de interes sunt istoria ideilor și istoria intelectuală, analiza de discurs, conservatorismul, populismul și extrema dreaptă, politica simbolică și „paradigma narativității” în științele sociale. Este, de asemenea, membru al Asociației Internaționale de Științe Politice (IPSA).

Andreea-Mădălina CIMPOEȘU este doctorand la Școala Națională de Ștudii Politice și Administrative (SNSPA), domeniul Științe Politice/Relații Internaționale. A absolvit Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, specializarea Științe Politice, din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2016), precum și un masterat, specializarea Dezvoltare Regională, în cadrul Facultății de Drept, UAIC-CSE Iași (2018). Interesele de cercetare se axează pe teme precum: politici la nivelul UE – în special politica de coeziune, strategii pentru regiuni ale Uniunii Europene – în special Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, dezvoltare regională și analiză politică.

Emanuel COPILAȘ este lector doctor și coordonator de doctorate la Departamentul de Științe Politice din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Este autorul lucrărilor Geneza leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării internaționale a comunismului românesc. 1948-1989, Institutul European, Iași, 2012; Incursiuni în istoria politică și intelectuală a secolului XX, Adenium, Iași, 2014; Națiunea socialistă. Politica identității în Epoca de Aur, Polirom, Iași, 2015; Cetățenii și revoluția. Contradicții între partid și stat în Epoca de Aur, Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2017; (O)poziții. Lecturi politice în vremuri depolitizate, Alexandria Publishing House, Suceava, 2017; De la ideologie la hegemonie. Explorări critice în postcomunismul românesc, Tritonic, București, 2018; Generația anului 2000. Cultură și subculturi ale tineretului în România socialistă. 1965-1989. Studiu de caz: Timișoara, Tritonic, București, 2019; Ce ne desparte, Contribuții la fragmentarea discursului hegemonic postcomunist, Alexandria Publishing House, Suceava, 2019. Cărți coordonate: Marele jaf postcomunist. Spectacolul mărfii și revanșa capitalismului, Adenium, Iași, 2017; Liberalismul: pro și contra. O idee ce refuză să moară, deși nu știe ce o ține în viață (împreună cu Sorin Adam Matei și Caius Dobrescu), Adenium, Iași, 2017; Sfârșitul istoriei se amână. O radiografie a postcomunismului românesc, Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2017; Resurgența ideologiilor nedemocratice în România contemporană. Volum dedicat profesorului Michael Shafir cu ocazia împlinirii a 75 de ani, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019; Lume și tehnică, lumea ca tehnică. Claude Karnoouh la 80 de ani, Alexandria Publishing House, Suceava. A publicat articole în diferite volume colective și reviste de specialitate: East European Politics and Society, Romanian Journal of Political Science, Metal Music Studies, Sfera Politicii, Studia Europaea, Meta. Research in Hermeneutics, Phenomenologiy and Practical Philosophy, Hermeneia. Journal of Hermeneuticsm Art Theory and Criticism, Agathos: An International Review of the Humanities and Social Sciences, Analele Universității din București, Seria Filozofie, Revista de Științe Politice, Revista Română de Geografie Politică, Impact Strategic, Geopolitica, Annales Universitatis Apulensis, Seria Historica, Anuarul Institutului de Istorie „George Barițiu” Series Historica, Valahian Journal of Historical Studies, Romanian Review of International Studies, Political Studies Forum, Geographica Timisensis, Colloquium Politicum, South East European Journal of Political Science, Colocviu Strategic, Symposion. Colaborator ocazional al revistelor Observator Cultural, Cultura, Timpul și al platformelor Baricada, Argumente și Fapte, Platzforma și CriticAtac. Domenii de interes: ideologii politice, economie politică, sociologie politică, istorie politică, radicalism politic.

Alexandru-Ionuț DRĂGULIN este doctorand al Facultății de Științe Politice, Universitatea din București. Este licențiat în științe politice (2010) și are un master în politică mondială și europeană (2012) la Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” din Constanța. Domenii principale de interes și cercetare: democrație, instituții și guvernare în Uniunea Europeană, ideologii și partide politice în Europa contemporană. Preocupări secundare: politică și istorie contemporană românească (secolul XX). Articole publicate în: Siguranța persoanei și construirea capitalului social. Criminalitatea transfrontalieră și dimensiunea cooperării interetnice – 100 de ani de abordări interdisciplinare (editor prof. dr. Elena-Ana Iancu, Universul Juridic, 2019), Journal of Identity and Migration Studies, Romanian Review of Eurasian Studies, Revista de Științe Politice și Relații Internaționale, Analele Universității „Ovidius” din Constanța (Seria Științe Politice), Journal of Ethnophilosophical Questions and Global Ethics, Studia Politica. Romanian Political Science Review (recenzii de carte). În prezent este colaborator la platforma online 45NORTH (https://www.45north.ro), cu articole pe teme de politică europeană.

Gabriela DRISTARU este asistent de cercetare și doctorand în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române. În prezent pregătește o teză de doctorat intitulată „Relațiile româno-ruse în timpul Primului Război Mondial (1914-1918)”. Domeniile de interes sunt politica externă a României și istoria relațiilor diplomatice româno-ruse în primele decenii ale secolului XX, relațiile culturale româno-ruse.

Bogdan GHEORGHIȚĂ este doctor în sociologie (din 2011) titlu obţinut la Universitatea din Bucureşti. În prezent este lector la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane. A participat în diferite proiecte de cercetare finanţate prin granturi CNCSIS, a publicat articole în diferite reviste naţionale şi internaţionale şi capitole în volume colective la edituri recunoscute din România pe teme ca: structură socială, comportament electoral sau marketing politic. Temele sale de interes sunt partidele politice, comportamentul electoral, teoria democraţiei, marketingul politic. Publicații recente: ”Romania: Regional Persistence in a Highly Nationalized Party System” (cu Dragoș Dragoman), în Regional and National Elections in Eastern Europe: Territoriality of the Vote in Ten Countries, edited by Arjan Schakel, pp. 155-176, Palgrave Macmillan, London, 2017; Alegeri, alegători și aleși în România 2009-2014 (editor), Editura Techno Media, Sibiu, 2016.

Sabina-Adina LUCA este lector universitar doctor la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane. A participat la mai multe proiecte de cercetare, finanţate prin granturi CNCSIS sau ANSTI, în calitate de membru sau director, pe teme privind reconstrucţia identitară a tinerilor şi participarea politică a acestora, politicile culturale sau sociale şi integrarea europeană sau strategiile acţionale în IMM-uri. Pe lângă articole în reviste de specialitate (în BDI sau cotate CNCSIS) şi volume colective, a publicat, în 2013, Tânăr în România. Noi valori, noi identităţi (coord.), Editura Institutul European, Iaşi, în 2011 Alegeri, alegători şi aleşi în România: 2004-2009 (coord.), Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu și în 2010, volumul Identitatea socioculturală a tinerilor. Repere în contextul globalizării şi al schimbării sociale, Editura Institutul European, Iaşi.

Alexandru MURARU este politolog şi istoric, specializat în problematica memoriei, istoriei Holocaustului și comunismului, istoriei ideilor, mentalităților și istoriei intelectuale românești din secolele XX-XXI. Este profesor asociat în Științe Politice și cercetător științific în cadrul Departamentului de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene al Facultății de Filosofie şi Ştiinţe Social‑Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Este, de asemenea, cercetător asociat al Institutului Român de Istorie Recentă. Predă cursuri universitare despre instituțiile și politicile europene, Holocaust, genocid, justiție de tranziție, relații internaționale etc. În anul academic 2019‑2020 a fost profesor invitat Senior Fulbright la New York University. Şi‑a susţinut doctoratul în ştiinţe politice în 2011, cu o teză despre dezbaterile privind regalitatea în România postcomunistă. Absolvent şi doctor al şcolii de ştiinţe politice ieşene, a urmat şi două programe de master, în istorie şi studii europene, la aceeaşi universitate. A beneficiat de numeroase burse de studiu în Europa şi America de Nord în domeniile științelor politice, istoriei, naționalismului, studiilor privind Holocaustul și istoria evreilor (Utrecht University (Olanda, 2004), USHMM, Center for Advanced Holocaust Studies, Washington DC (SUA, 2010-2011), Northwestern University, (SUA, 2013), Royal Holloway University of London (UK, 2016) New York University (SUA, 2019-2020)ș.a.). A participat la numeroase programe postuniversitare avansate de cercetare şi a susţinut prelegeri şi conferințe internaționale pe teme de istorie recentă sau istoria mentalităților în centre academice sau de cercetare din Europa și SUA. Este autor sau coordonator a zece volume de istorie și științe politice. Este autorul lucrărilor Cum supraviețuiește monarhia într‑o republică? Regele Mihai, românii şi regalitatea după 1989 (2015) şi Republica Monarhică. Aportul Familiei Regale la integrarea euro‑atlantică a României (2009). A coordonat volumele Ana, Regina. Acasă pentru totdeauna (2016), Anul Regal. Jurnalul Jubileului de 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României (coed. Daniel Şandru, 2016), Regele, comuniştii şi Coroana. Adevărata istorie a abdicării lui Mihai I (coed. Andrei Muraru, 2017), Mihai I al României. Regele nostru. Martori, experienţe, amintiri regale (2018), Lumea Majestăţii Sale. Jubileul Custodelui Coroanei Române (coed. Daniel Şandru, 2019), Revoluția din 1989. Învinși și învingători (coed. Anneli Ute Gabanyi, Andrei Muraru, Daniel Șandru, 2020). De asemenea, la editura Polirom urmează să apară volumul coordonat Întoarcerea Regelui: 23 august 1944, controversata istorie a unei zile care a schimbat soarta României. Mihai I și Mareșalul Antonescu între Germania lui Hitler și Rusia lui Stalin (coed. Andrei Muraru, 2020), iar la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași este sub tipar volumul coordonat România – de la Marea Unire la integrarea europeană (coed. Bogdan Ștefanachi, 2020). A publicat zeci de studii şi articole privind problema monarhică în România postcomunistă, istoria Holocaustului, istoria mentalităților și evoluțiile generate de aceste subiecte. A fost consilier la Cancelaria Prim‑ministrului (2005‑2009), director general al Institutului National al Patrimoniului (2013‑2014) şi este membru în conducerea Societăţii Române de Radiodifuziune (2014‑prezent). Pentru pozițiile sale publice şi lucrările despre regalitate, a fost decorat de două ori de MS Regele Mihai I al României cu Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate (2008) şi cu Ordinul „Coroana României” în grad de Ofiţer (2015).

Andreea-Nicoleta SAVA este doctorand în anul III la Școala Doctorală din cadrul Facultății de Științe Politice a Universității din București, cu teza intitulată Intervenția marilor puteri în Orientul Mijlociu: Republica Arabă Siriană între război civil și extremism musulman.

Daniel ȘANDRU este politolog, profesor universitar doctor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității „Petre Andrei” din Iași, instituție în cadrul căreia a deținut funcția de președinte al senatului universitar și pe cea de prorector. Licențiat, ca șef de promoție, al Facultății de Filosofie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1999) și, ulterior, absolvent de Științe Politice (2002) în cadrul aceleiași instituții, are un Master în Filosofie Politică (2000), un doctorat magna cum laude în Filosofie (2008), cu teza „Valențe epistemologice ale conceptului de ideologie” și a obținut în 2019 un doctorat summa cum laude în Științe Politice, cu teza „Dimensiuni ale populismului în România contemporană”, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Între 2010 și 2013 a fost bursier postdoctoral al Academiei Române și a efectuat stagii de cercetare la Universitaet Konstanz (2010, 2012) și la Humboldt-Universitaet, Berlin (2011). A publicat Reinventarea ideologiei (2009, Premiul „Ion Petrovici” al Academiei Române, Premiul revistei Sfera Politicii și Premiul revistei Transilvania pentru filosofie politică), Sub semnul paradoxului cotidian (2010, publicistică) , Ipostaze ale ideologiei în teoria politică (2014, Premiul revistei Transilvania pentru teorie politică) și Maladii postcomuniste și a coordonat, în colaborare, volumele: Mass-media și democrația în România postcomunistă (ed. I, 2011; ed. a II-a, revăzută și adăugită, 2013), Totalitarismul. De la origini la consecințe (2011), Sinteze de știință politică (2012), Dimensiuni social-politice ale operei lui Petre Andrei (2012), Zece exerciții de „inginerie constituțională” (2013), Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă (2015), Repere ale comunicării interculturale (2015), Anul Regal. Jurnalul Jubileului de 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României (2016), Cine suntem și ce ne ține împreună? Reflecții post-Centenar despre natura democrației din România (2019), Lumea Majestății Sale. Jubileul Custodelui Coroanei Române (2019) și Revoluția din 1989. Învinși și învingători (2020). Între august 2016 și februarie 2017 a fost secretar de stat, coordonator al Departamentului Centenar din cadrul Cancelariei Prim-ministrului Guvernului României, iar în intervalul aprilie 2017-aprilie 2020 a coordonat Programul Centenar al Primăriei Municipiului Iași. În 2016, în calitate de director al revistei de cultură contemporană Timpul (2014-2017), a fost decorat de către Președintele României cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, categoria „Promovarea culturii”. De asemenea, pentru coordonarea activităților Departamentului Centenar, în 2019 a fost decorat de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, cu Medalia Regală pentru Loialitate și i s-a conferit „Meritul Academic”, cea mai înaltă distincție a Academiei Române.

Paul ȚAP este masterand în cadrul programelor „Leadership și comunicare în organizații internaționale” și „Managementul securității în societatea contemporană”, Departamentul de Studii Internaționale și Istorie Contemporană, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Deține o diplomă de licență în Științe Politice, fiind absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie, specializarea Studii de securitate, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Domeniile sale de interes sunt relațiile internaționale, științele politice și studiile de securitate, accentul fiind pus pe relațiile diplomatice SUA-UE, politica externă americană, leadership politic, terorism internațional. Publicațiile autorului: ,,Terorismul-fenomen antic proiectat în contemporaneitate”, în Hello World. Provocări Regionale și Globale Contemporane, CA Publishing, Cluj-Napoca, 2019; ,,Ideea europeană. Ideea veche, proiect nou”, în Ghidul Uniunii Europene pentru elevi și profesori: Educație pentru Cetățenie, Democrație și Diversitate într-o Europă a tinerilor, CA Publishing, Cluj-Napoca, 2018.

Dan Mihai ȚĂLNARU este absolvent al programului de master „Istoria comunismului în România”, al Facultății de Istorie din cadrul Universității din București, cu lucrarea „Represiunea din România comunistă ca istorie socială. Delegați la Marea Adunare de la Alba Iulia în arhiva Securității, 1945-1989”. În calitate de director general al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, a fost unul dintre coordonatorii campaniei de aducere în faţa justiţiei a unor foști lucrători ai Direcției Generale a Penitenciarelor, suspectați de comiterea unor abuzuri și crime politice în aparatul comunist de represiune, demers soldat cu condamnarea în premieră a doi foști comandanți de unități penitenciare: Alexandru Vişinescu și Ioan Ficior. A condus serviciul „Analize şi Sinteze” din cadrul Departamentului CENTENAR, structură guvernamentală cu atribuții de coordonare la nivel național a pregătirii, organizării și desfășurării manifestărilor, a acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918-2018) și Primului Război Mondial. Autor al mai multor articole în reviste de specialitate pe diverse teme de istorie recentă, în prezent lucrează în domeniul programelor culturale și educaționale în cadrul Muzeului Național Cotroceni.

Apasă aici pentru a adăuga propriul text