Alegerile prezidențiale din România anului 2024 – turul I. Elemente de geografie electorală

Journal of The Faculty of
Political and Administrative Sciences

Coordonat de Ciprian IFTIMOAEI

Volum XIII, Nr. 1(47), Serie nouă, decembrie 2024 – februarie 2025

Descarca articol PDF

Alegerile prezidențiale din România anului 2024 – turul I. Elemente de geografie electorală

[Romanian presidential elections of 2024 – first round.
Elements of electoral geography]

Vicențiu-Robert GABOR

Ciprian IFTIMOAEI

Abstract: This paper analyzes the geographical dimensions of the 2024 Romanian presidential elections, focusing on the territorial distribution of votes and regional electoral behaviors. The study explores the impact of socio-economic and historical factors on political preferences, highlighting significant differences between urban and rural environments. The methodology includes data analysis from the Permanent Electoral Authority, using thematic maps and statistical analyses to identify voting patterns at the level of Administrative-Territorial Units. The paper emphasizes regional polarization and the relevance of political diversity, providing a detailed perspective on electoral behavior in Romania.

Keywords: presidential elections, electoral behavior, voter participation, geographical distribution, thematic cartography, statistical analysis.

Introducere

Geografia electorală reprezintă un domeniu interdisciplinar care examinează interacțiunea dintre spațiu și comportamentul electoral, evidențiind modul în care factorii geografici, economici, sociali și culturali influențează alegerile politice^[1]. Studiile din acest domeniu au demonstrat în mod constant că distribuția votului nu este întâmplătoare, ci este rezultatul unor structuri spațiale bine definite, influențate de procese istorice, economice și demografice^[2].

Spațiul geografic nu este un element pasiv în analiza electorală, ci un factor determinant al participării și al preferințelor politice^[3]. De exemplu, diferențele dintre mediul urban și cel rural sunt evidente în multe democrații, inclusiv în România, unde orașele mari tind să voteze pentru candidați progresiști, în timp ce zonele rurale sunt mai conservatoare^[4]. Această dinamică este explicată prin diverși factori, inclusiv nivelul de educație, structura ocupațională și accesul la infrastructură.

Un alt aspect esențial al geografiei electorale este fenomenul de regionalizare a votului, prin care anumite regiuni dezvoltă loialități politice pe termen lung, bazate pe factori istorici și identitari^[5]. Dinamica electorală în România a fost intens studiată în literatura de specialitate, iar numeroase cercetări au evidențiat existența unor tipare geografice bine definite în ceea ce privește comportamentul electoral.^[6] Preferințele politice sunt puternic influențate de factori socio-demografici, economici și istorici^[7], iar analiza geografică a alegerilor permite identificarea unor diferențe regionale semnificative^[8].

Distribuția votului în România urmează, în general, clivaje regionale, care pot fi explicate prin evoluția istorică a structurilor economice și sociale din diferite zone ale țării. Studiile de geografie electorală arată că Transilvania și Banatul, regiuni cu o economie mai dezvoltată și un grad ridicat de urbanizare, au susținut constant partide de dreapta, în timp ce Muntenia și Moldova au fost mai receptive la discursul formațiunilor de stânga. Aceste diferențe sunt amplificate de factorii demografici, cum ar fi vârsta electoratului și nivelul de educație, care influențează în mod direct participarea și preferințele politice.^[9]

În ceea ce privește relația dintre urbanizare și comportamentul electoral, cercetările evidențiază o corelație clară între densitatea populației și orientarea politică. Orașele mari – polii de creștere economică, în special cele universitare, au un electorat mai activ și mai deschis la schimbare, pe când mediul rural prezintă un vot mai conservator și o stabilitate mai mare a preferințelor electorale. De asemenea, distribuția infrastructurii economice și diferențele în accesul la resurse influențează atât participarea la vot, cât și opțiunile politice. ^[10]

Alegerile prezidențiale din România din 2024 oferă o oportunitate de a investiga aceste mecanisme și de a analiza modul în care distribuția teritorială a voturilor reflectă structuri spațiale și tendințe politice mai largi. Studiul de față își propune să examineze prezența la vot și distribuția votului pe teritoriu, identificând tipare spațiale pe baza pofilelor teritoriale.

În România, alegerea președintelui se desfășoară prin vot universal, direct, secret și liber exprimat, în două tururi de scrutin, în cazul în care niciun candidat nu obține majoritatea absolută de voturi în primul tur. Președintele este ales pentru un mandat de cinci ani, iar procesul electoral are loc la nivel național, ceea ce înseamnă că fiecare cetățean are dreptul să participe indiferent de regiunea sau localitatea în care locuiește. În cazul în care se ajunge în al doilea tur de scrutin, votul se concentrează pe primii doi candidați care au obținut cele mai multe voturi în primul tur^[11]. Acest sistem electoral poate influența structurile regionale ale votului, având în vedere că preferințele politice și comportamentele de vot sunt, adesea, strâns legate de factori geografici și socio-demografici.

Alegerile prezidențiale din 2024 prezintă particularități semnificative față de scrutinele anterioare, atât din perspectiva organizării, cât și a dinamicii electorale. Un element distinctiv al acestui scrutin este anularea turului I, un eveniment fără precedent în istoria electorală recentă a României, care a generat modificări în comportamentul alegătorilor și în strategiile partidelor politice. De asemenea, tendințele înregistrate în alegerile precedente sugerează o consolidare a polarizării regionale, influențată de factori economici și demografici. În acest context, studiul de față contribuie la înțelegerea modului în care factorii geografici modelează preferințele electorale și participarea la vot, oferind o perspectivă detaliată asupra distribuției teritoriale a opțiunilor politice.

Metodologia cercetării

Studiul realizat a utilizat date furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pentru analiza alegerilor prezidențiale din 2024, turul I. Prelucrarea acestora a fost realizată la nivelul Unităților Administrativ-Teritoriale (UAT), având ca scop reprezentarea geografică a rezultatelor și analiza comportamentului electoral pe teritoriu. Analiza nu s-a limitat doar la dimensiunea locală, fiind adoptată și o abordare globală a rezultatelor.

În principal, analiza s-a concentrat pe reprezentarea prezenței la urne, pe rezultatele obținute de candidați și pe diversitatea politică prezentată sub forma indicelui de diversitate politică. Rezultatele obținute de fiecare candidat au fost calculate la nivel de UAT și reprezentate prin hărți tematice care ilustrează distribuția geografică a preferințelor electorale. Reprezentările cartografice au fost realizate doar pentru candidații cu scoruri mai mari de 4%, utilizând metoda coropletă pentru reprezentarea procentajelor de vot și simboluri proporționale pentru a reflecta valoarea absolută a numărului de voturi exprimate la nivel de localitate.

Toate reprezentările cartografice au fost realizate utilizând programul PhilCarto, un software specializat în crearea de hărți tematice, care a permis vizualizarea clară a distribuției geospațiale a rezultatelor. După realizarea hărților, prelucrarea finală a materialelor vizuale s-a efectuat în Adobe Illustrator, un program de grafică vectorială, care a permis ajustarea detaliilor vizuale, îmbunătățind lizibilitatea și claritatea hărților.

Indicele de diversitate politică, bazat pe coeficientul Simpson^[12], măsoară gradul de competiție electorală într-o alegere cu mai mulți candidați, analizând distribuția voturilor între aceștia. Acest indice indică în ce măsură voturile sunt concentrate în favoarea unui singur candidat sau, dimpotrivă, sunt împărțite relativ echilibrat între mai mulți competitori.

Valorile sale variază între 0 și 1. O valoare apropiată de 1 semnalează o competiție redusă, unde un singur candidat domină alegerile și obține majoritatea voturilor, în timp ce ceilalți au susținere nesemnificativă. Pe de altă parte, o valoare apropiată de 0 reflectă o competiție strânsă, unde voturile sunt distribuite relativ uniform între candidați, indicând o diversitate politică ridicată

Acest indice este un instrument util pentru a înțelege cât de disputată a fost o competiție electorală la nivelul unei localități, unui județ sau la nivel național. Într-o democrație consolidată, valori mai mici ale indicelui sugerează o competiție sănătoasă, în timp ce valori mari pot indica un peisaj politic dominat de un singur actor, cu o opoziție slab reprezentată.

Aspecte geografice privind prezența la urne

Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 s-a desfășurat într-un context electoral diferit față de precedentele, fiind pentru prima dată în perioada postdecembristă când acest scrutin a avut loc în același an cu alegerile locale, parlamentare și europarlamentare. Această suprapunere electorală a generat implicații semnificative asupra dinamicii politice și a participării electorale.

În competiția pentru funcția supremă în stat s-au înscris inițial 15 candidați, însă candidatura Dianei Șoșoacă a fost invalidată de Curtea Constituțională a României pe motive de extremism, reducând astfel numărul candidaților rămași în cursă la 14 ^[13].

La finalul zile alegerilor, 24 noiembrie 2024, prezența la urne a fost de 52,55%, reprezentând un număr de 9.465.257 de votați dint-un total de 18.008.480 de alegători înscriși pe listele permanente. Dintre alegătorii ce au participat la acest scrutin, 7.430.313 au votat pe listele permanente, 1.933.057 pe listelele suplimentare și 97.660 au votat cu ajutorul urnei mobile. De menționat că 817.476 alegători au votat în cadrul celor 951 de secții de votare deschise în străinătate.

În ce privește participarea pe medii de rezidență, 5.665.267 de voturi au provenit din mediul urban, reprezentând 59,9% și 3.800.000 de voturi din mediul rural, reprezentând 40,1%.

Structura prezenței la vot pe grupe de vârstă evidențiază diferențe semnificative între segmentele de populație. Astfel, în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani s-au înregistrat 407.567 de bărbați și 411.745 de femei, iar în grupa 25-34 de ani, 654.472 de bărbați și 645.723 de femei. Valorile au fost mai mari în rândul persoanelor din categoria 35-44 de ani, cu 907.534 de bărbați și 853.773 de femei. Cele mai numeroase segmente au fost însă cele de 45-64 de ani, cu 1.793.354 de bărbați și 1.776.788 de femei, respectiv categoria de peste 65 de ani, unde s-au înregistrat 926.904 bărbați și 1.087.397 femei.

Se observă o participare mai ridicată în rândul persoanelor de peste 45 de ani, în special în grupele 45-64 de ani și 65+, în timp ce grupele de vârstă 18-24 și 25-34 de ani au înregistrat o prezență mai scăzută. Această distribuție se corelează cu structura demografică a României, în care populația tânără reprezintă un segment mai mic comparativ cu persoanele de vârstă mai înaintată, ceea ce influențează în mod direct participarea electorală.

Din punct de vedere teritorial, cea mai mare prezență a fost înregistrată în județele: Ilfov (62,9%), Cluj (57,4%), Giurgiu (55,3%), Olt (54%), Argeș (53%). La polul opus, județele care au înregistrat cea mai slabă prezență, se numără: Vaslui (33,9%), Satu Mare (38,8%), Botoșani (39,5%), Maramureș (39,9%) și Caraș-Severin (40,8%).

În județul Mehedinți, s-au înregistrat cele mai multe localități cu un procent de participare la vot de peste 100%, inclusiv comuna Poroina Mare, care a înregistrat cel mai mare procent din țară, de 129,7%. Aceasta se explică în parte prin specificul demografic al județului. De exemplu, comunele Godeanu și Balta au avut procente mari de prezență, însă un factor semnificativ îl constituie numărul redus de alegători înscriși pe listele permanente. Astfel, voturile exprimate din listele suplimentare au un impact considerabil asupra procentului de participare, putând influența spectaculos valoarea acestuia, fără a reflecta în mod real numărul efectiv de votanți ^[14].

Din perspectivă locală, comuna Moșna din județul Iași a înregistrat cea mai scăzută rată de participare la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024. Acest procent redus nu indică neapărat un dezinteres față de viața politică a cetățenilor, ci este influențat de specificul demografic al localității. Moșna, alături de alte comune din Moldova au un număr semnificativ de persoane cu domiciliu formal, dar care nu sunt rezidente de facto. Acest fenomen este determinat de imigrația moldovenilor din Republica Moldova, care și-au stabilit formal domiciliul în județele din estul României, fără a locui efectiv în aceste localități, afectând semnificativ prezența la vot (figura 1), dar și imaginea electorală a regiunii Moldova^[15].

Figura 1. Rata de participare la alegerile prezidențiale, Turul I (Noiembrie 2024).

Sursa datelor: AEP 2024

Diversitatea politică în profil teritorial

Indicele de diversitate politică aplicat alegerilor prezidențiale din 2024, turul I, reflectă un peisaj electoral diversificat, cu un grad semnificativ de variabilitate în competiția politică între cei 14 candidați, în funcție de zona geografică. În regiunile Transilvaniei, diversitatea politică a fost mai ridicată, iar voturile au fost mai fragmentate, cu excepția localităților cu o populație majoritar maghiară, indicând o competiție intensă între mai mulți candidați. În județele cu populație majoritar maghiară, precum Harghita și Covasna, un singur candidat a dominat alegerile, ceea ce a dus la cea mai scăzută diversitate politică din România (figura 2).

În ceea ce privește distribuția geografică a localităților cu cele mai ridicate valori ale diversității politice, competiția a fost cea mai intensă în localitățile Oradea (Bihor), Sâncraiu de Mureș (Mureș), Șimleu Silvaniei (Sălaj), Zalău (Sălaj) și Gherla (Sălaj), unde mai mulți candidați au obținut un număr de voturi echilibrat.

Regiunea Moldovei a prezentat valori moderate ale diversității politice, cu excepția colinelor Tutovei, între Bacău și Vaslui și nordul județului Galați, unde susținerea majoritară pentru candidatul PSD a condus la o polarizare a voturilor.

Oltenia, în special zona sudică, a înregistrat o competiție scăzută, cu majoritatea voturilor fiind direcționate către candidatul PSD. În mediul urban, diversitatea politică tinde să fie mai ridicată, reflectând o competiție mai echilibrată între candidați. Municipiul București a indicat în schimb o tendință de polarizare a electoratului către candidatul de la USR, Elena Valerica Lasconi.

Figura 2. Indicele de diversitate politică pentru alegerile prezidențiale din anul 2024,

Turul I (Noiembrie 2024). Sursa datelor: AEP 2024

Analiza rezultatelor în profil teritorial

Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024 reflectă variații semnificative la nivel teritorial, evidențiind diferențe notabile în preferințele electorale. Candidatul independent Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc la nivel național, obținând 22,94% din voturi, ceea ce echivalează cu 2.120.401 sufragii. Deși a reușit să câștige în 1.021 de localități, nu a obținut majoritatea absolută (peste 50%) în niciuna dintre acestea, ceea ce indică o distribuție fragmentată a voturilor și o competiție electorală echilibrată din perspectiva diversității. Din punct de vedere teritorial, cele mai bune rezultate le-a înregistrat în Dobrogea, județele Suceava, Sibiu, Călărași și Prahova, unde s-a impus în fața principalilor săi adversari. Totodată, Georgescu a reușit să câștige și în alte regiuni ale țării, însă la diferențe mai strânse față de contracandidații săi, adjudecându-și județe precum Maramureș, Arad, Bistrița-Năsăud, Neamț și Alba. Aceste rezultate sugerează că succesul său electoral s-a bazat mai degrabă pe fragmentarea voturilor între mai mulți candidați decât pe o susținere dominantă într-un anumit fief electoral.

Pe poziția a doua s-a clasat Elena Valerica Lasconi din partea partidului Uniunea Salvați România (USR), obținând 19,17% din voturi, echivalentul a 1.772.500 sufragii. Susținerea sa s-a concentrat în marile orașe și centre universitare, fiind percepută ca o soluție viabilă pentru schimbarea peisajului politic actual în contextul alternativelor oferite de contracandidați, inclusiv de criticii formațiunii pe care o reprezenta. Dincolo de procentele prezentate de reprezentările cartografice, este important de menționat că aceste cifre ascund variații semnificative în numărul de voturi efectiv exprimate. De exemplu, o localitate mică poate oferi un procentaj impresionant unui candidat, dar cu un număr redus de voturi, în timp ce zonele dens populate pot produce rezultate mai echilibrate ca procente, dar mult mai relevante în valori absolute. Elena Lasconi a câștigat doar în 83 de localități din România, însă toate acestea sunt zone puternic populate, inclusiv în Capitală, unde numărul mare de alegători a avut un impact major asupra scorului final. Acest lucru explică de ce, în ciuda numărului mic de localități câștigate, Elena Lasconi a reușit să ocupe locul al doilea, obținând sprijinul în zone-cheie care au influențat semnificativ rezultatul național.

Cei doi candidați ar fi urmat să se confrunte în turul al doilea, dar Curtea Constituțională din România (CCR) a decis anularea turului II, în urma unor investigații care au indicat ingerințe externe în procesul electoral. Potrivit concluziilor oficiale, s-au identificat tentative de manipulare a votului prin mijloace care au ridicat suspiciuni grave privind legalitatea și corectitudinea scrutinului. Aceste nereguli au generat o criză politică și instituțională, determinând autoritățile să invalideze rezultatele și să programeze reluarea alegerilor în anul 2025^[16].

Pe locul al III-lea s-a clasat Ion Marcel Ciolacu, candidatul Partidului Social Democrat (PSD), cu 19,14% din voturi, totalizând 1.769.760 sufragii. Acest scor l-a plasat la o distanță mică de calificarea în turul II, marcând o pierdere strânsă. Candidatul socialist a beneficiat în principal de susținerea unui electorat tradiționalist, în special în regiunile cu o istorie puternică de sprijin pentru PSD. Totuși, în comparație cu alegerile anterioare, acest bazin electoral a suferit o erodare semnificativă, ceea ce a reprezentat o pierdere considerabilă pentru partid. În mai multe dintre aceste regiuni, PSD a pierdut segmentul său de electorat constant, care, în trecut, asigura un suport solid la fiecare scrutin. Este pentru prima dată în istoria politică recentă a României când partidul nu reușește să aibă un candidat calificat pentru turul II.

Deși s-a clasat pe locul al III-lea în alegerile prezidențiale, Marcel Ciolacu poate fi considerat câștigător din punct de vedere teritorial. Acesta a obținut cel mai mare scor în 41,6% dintre localitățile României, adică în 1.327 de UAT-uri, fiind și candidatul care a câștigat cele mai multe localități ca număr. Aceste rezultate reflectă o performanță solidă din punct de vedere teritorial, în ciuda faptului că nu a reușit să obțină un loc în turul II.

Poziția a IV-a a fost ocupată de candidatul George-Nicolae Simion din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), cu un scor de 13,86%. Deși a obținut un scor fragmentat, a câștigat câteva localități din județele Tulcea, Gorj și vestul județului Mureș. Mai exact, a obținut un scor de peste 50% în două localități (majoritate absolută) și un scor sub 50% în 103 localități. Aceasta subliniază o susținere concentrată în anumite zone, dar cu o distribuție relativ restrânsă pe întreg teritoriul țării.

Candidatul Nicolae Ionel Ciucă din partea Partidului Național Liberal (PNL) a adjudecat poziția a V-a cu scor de 8,78% și un număr de 811.952 de voturi, câștigând un singur județ la nivelul României, Giurgiu, în urma unui sprijin politic puternic pe plan local. Generalul Nicolae Ciucă a mai reușit să obțină un scor bun și în unele localități din Transilvania, dar fără vigoarea de altă dată pe care o înregistra PNL în această regiune.

Pe poziția a VI-a s-a clasat candidatul Mircea-Dan Geoană, cu un scor de 6,31% și 583.898 de voturi, nereușind să câștige în nicio localitate din România. Acest rezultat a fost obținut prin cumularea voturilor la nivel național. Din punct de vedere teritorial, susținerea sa a fost predominant concentrată în mediul urban, în special în orașele mari, unde electoratul cu un profil similar cu cel al votanților USR a avut o prezență semnificativă.

Candidatul Kelemen Hunor, reprezentând Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), s-a clasat pe poziția a VII-a cu 4,5% din voturi și 416.253 sufragii. Deși rezultatul la nivel național a fost modest, Hunor a obținut victorii semnificative pe plan teritorial, în special în județele Harghita, Covasna, Satu Mare, Sălaj și Bihor, zone unde populația maghiară este majoritară în mai multe localități. În Harghita și Covasna, scorul său a depășit 75%, subliniind sprijinul puternic din partea comunității maghiare, în concordanță cu interesele UDMR de a proteja și promova drepturile etnicilor maghiari din România.

După Kelemen Hunor, candidații care au obținut cele mai mici scoruri au fost: Cristian Diaconescu (3,10%), Cristian-Vasile Terheș (1,03%), Ana Birchall (0,46%), Ludovic Orban (0,21%), Sebastian-Constantin Popescu (0,15%), Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (0,15%) și Silviu Predoiu (0,12%). În ciuda scorurilor reduse, acești candidați au reflectat diversitatea opțiunilor politice și regionale, subliniind fragmentarea intereselor electorale din România.

Un caz notabil este Ludovic Orban, care s-a retras din cursă, îndemnând electoratul propriu să o susțină pe Elena Lasconi, candidatul USR^[17]. Cu toate acestea, o parte dintre alegătorii săi au votat din inerție sau din lipsă de informare, ceea ce explică procentul pe care Lasconi l-a obținut în final. Voturile candidatului care renunță în timpul cursei electorale nu se contabilizează aritmetic în favoarea candidatului indicat electoratului spre a fi votat.

Candidat	Număr de voturi	Procent %
CĂLIN GEORGESCU	2.120.401	22,94%
ELENA-VALERICA LASCONI	1.772.500	19,17%
ION-MARCEL CIOLACU	1.769.760	19,14%
GEORGE-NICOLAE SIMION	1.281.325	13,86%
NICOLAE-IONEL CIUCĂ	811.952	8,78%
MIRCEA-DAN GEOANĂ	583.898	6,31%
HUNOR KELEMEN	416.353	4,50%
CRISTIAN DIACONESCU	286.842	3,10%
CRISTIAN-VASILE TERHEȘ	95.782	1,03%
ANA BIRCHALL	42.853	0,46%
LUDOVIC ORBAN	20.089	0,21%
SEBASTIAN-CONSTANTIN POPESCU	14.683	0,15%
ALEXANDRA-BEATRICE BERTALAN-PĂCURARU	14.502	0,15%
SILVIU PREDOIU	11.246	0,12%
TOTAL	9.242.186	100%

Tabelul 1. Rezultatele obținute de candidații la alegerile prezidențiale în anul 2024, turul I,

la nivel național. Sursa datelor: AEP 2024

Figura 3. Candidatul câștigător la nivel de UAT la alegerile prezidențiale,

Turul I (Noiembrie 2024). Sursa datelor: AEP 2024