Conferința Internațională Mens sana in corpore sano

 În perioada 8-9 martie 2025, la Universitatea „Petre Andrei” din Iași s-a desfășurat prima ediție a Conferin­ței Internaționale Mens sana in corpore sano.

După cum a declarat coordona­toa­rea, Lect. univ.dr. Lavinia Pruteanu, Președinta Senatului UPA, „Confe­rința este un eveniment știin­țific in­terdisciplinar și transdisci­plinar, la intersecția științelor sociale și a me­di­cinei, care își propune să valorifice realizările trecutului și să exploreze provocările viitorului”.

Speakerii conferinței au fost:  Prof. univ. dr. Daniel DAVID, Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj Napoca, Ministrul Educației și Cercetării; Prof. univ. dr. Marius TURDA, Dr. Hc., Profesor la Departamentul de Istorie, Filosofie și Religie, Universitatea Oxford Brookes, Marea Britanie; Prof. univ. dr. Bernd KARDORFF, Dr. Hc., Pro­fesor Dr. med. Director, Șeful Departamentului de Piele la Haut-Allergie-Venen-und Laserpraxen, Germania; Prof. univ. dr. Gabriel DIACONU, Dr. Director Medical MindCare, Psihiatru Senior MedLife.

În prelegerea sa, Prof univ. Dr. Marius Turda s-a referit la manifes­tările eugeniei în România comunis­tă: „Sfârșitul războiului în 1945 a adus cu sine nu numai înfrângerea militară a Germaniei, ci și condam­narea aproape universală a eugeniei rasiste germane. În România, situația s-a schimbat fun­damental după 30 Decembrie 1947. La fel ca-n Uniunea Sovietică, eugenia și genetica umană au fost declarate ca fiind «în slujba» intere­selor «imperialiste» americane și a rasismului global. Ca urma­re, termenul «eugenie» a fost treptat abandonat însă gândirea eugenică era deja adânc răspândită în societa­te, cultură și politică. Drept urmare eugenia – adică programul de prote­jare biologică a societății, precum și nevoia de creștere demografică și de reînnoire etnică a națiunii prin poli­tici familiale – și-a regăsit «sensul» în ambiția noului regim politic de a construi o Românie socialistă. În Europa de Est, eugenia s-a despărțit de rasism, însă nu a dispărut nicio­dată din politicile de sănătate și edu­caționale introduse în anii 1950 și 1960. Știm mai multe despre cum eugenia a supraviețuit în vestul de­mocrat al Europei și în SUA (politi­cile de sterilizare au continuat până în anii 1970), însă nu știm măcar puțin despre felul în care gândirea eugenică a continuat să existe în es­tul comunist al Europei”.

Una dintre secțiunile Conferinței a fost organizată în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și s-a intitu­lat „Politica pronatalistă în regimul Ceaușescu și consecințele sale”, fi­ind moderată de Prof.univ.dr. Daniel ȘANDRU, Președintele executiv al IICCMER.

În deschiderea secțiunii, istoricul Mioara ANTON, cercetător științific și Director al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” la Academiei Române, a susținut prelegerea Statul, familia, morala. Politica pronatalistă a regi­mului Ceaușescu. „La mijlocul anilor 1960, statul comunist român a pornit un demers de creștere a natalității printr-o legislație restrictivă care limita dreptul femeilor la avort. Potrivit eva­luărilor oficiale, rata scăzută a natali­tății, incidența ridicată a avorturilor, numărul mare de divorțuri, abandonul familial și celibatul amenințau funda­mentele morale ale societății comu­niste. Eu analizez strategiile publice inițiate de regimul Ceaușescu în fa­voarea maternității și a nașterii unui număr cât mai mare de copii. Drept urmare, „egoismul tinereții” trebuia să fie subordonat datoriei civice de a da naștere unor noi generații care urmau să construiască socialismul”.

Dr. Luciana JINGA, cercetător științific la IICCMER, a susținut prelegerea Explozia cazurilor de SIDA pediatrică în România (1990–2000). „Obiectivul principal al lucrării mele, având ca suport o cercetare extinsă în arhive, presă și interviuri orale, este de a analiza relația simbiotică dintre ONG-urile umanitare occidentale și presa inter­națională. Într-o primă etapă, voi discuta activitatea la firul ierbii a organizațiilor umanitare și acțiunile acestora în sprijinul copiilor cu SIDA din România. Un al doilea obiectiv este de a analiza reacția pre­sei interna­ționale, narațiunea pe care aceasta a construit-o și, nu în ultimul rând, care dintre elementele acestei narațiuni s-au dovedit corecte în timp”.

Dr. Florin S. SOARE, cercetător științific IICCMER, a susținut o pre­legere despre Investigarea abuzuri­lor împotriva minorilor instituționa­li­zați în timpul regimului comunist din România.

Prof. univ. dr. Sorin BOCANCEA, de la Universitatea „Petre Andrei” din Iași, a susținut prelegerea Nostalgia după comunism. Ignoranță, revoltă, „sindrom Stockholm” sau propa­gan­dă?,  în care a arătat că „această nostal­­gie este activă în coagularea maselor de susținători ai mișcărilor populiste de astăzi, ceea ce a dus la obținerea a 32% din locurile din Parlamentul României. Aceste rezultate au fost ana­lizate din perspective diferite pentru a identifica posibilele cauze ale fenome­nului. Unii sociologi consideră că pola­ri­zarea socială este cauza; psihologii identifică o manifestare specifică vârstei (mulți dintre cei nostalgici se află la senectute); unii politologi consideră că o anumită formă de propagandă a ge­nerat acest sentiment; se poate recu­noaște o manifestare a „sindromului Stockholm”, în care victima încheie un pact cu călăul; fenomenul este considerat, de asemenea, a fi cauzat de lipsa de cunoaștere a ceea ce a însemnat regimul comunist.”