Pe 28 martie 2025, la Universitatea „Petre Andrei” din Iași s-a organizat dezbaterea cu tema Elitele politice la rotativa istoriei. Alegerile din 2024, prilejuită de lansarea numărului 47 al revistei Polis, ce abordează ace­eași temă.

Organizatorii și-au propus să analizeze rolul elitelor politice în definirea parcursului României, de la tranziția post-decembristă până în prezent, să ofere perspective asupra dinamicii politice actuale și viitoare și să realizeze o analiză a alegerilor organizate în luna noiembrie a anu­lui 2024. La eveniment au participat autori ai articolelor din cel mai re­cent număr al revistei, politologi, sociologi, reprezentanți ai partidelor politice și studenți.

În deschiderea dezba­terii  Profe­sorul Anton CARPINSCHI a catalogat acest număr al revistei Polis drept unul „greu”: „Polis-ul nu se dezminte, iar acest număr cuprinde nume impor­tante ale politologiei românești din București, Cluj, Timișoara. Acest joc al elitelor politice la roata istoriei și aventura alegerilor din România, din anul 2024, îmi declanșează un val de întrebări care mai de care mai decon­certante: cum germinează sămânța naționalismului demagogico-populist sub straturile adânci ale ignoranței, indolenței și corupției unei clase poli­tice nărăvită în rele și a unei populații slab educate? De ce trebuia să apară un personaj precum Călin Georgescu în țara unei revoluții anticomuniste avortate? De ce mulți dintre noi sun­tem atât de lipsiți de încredere în noi și între noi? De ce a prins atât de bine mitul mioritic al fatalismului pe plaiu­rile Carpato-Danubiano-Pontice? Cum poate contracara coaliția democrațiilor europene valurile provocărilor și ame­nințărilor dictaturilor și autorita­rismelor venite din direcții opuse?”

În intervenția sa, Profeso­rul Gabriel MURSA a răspuns, la fel ca-n articolul semnat în revistă, la întrebarea „ce înseamnă să fii națio­nalist-suveranist astăzi?” „Am pornit de la teza că această gândire națio­nalistă a existat în România și a in­fluențat viața politică și socială. Eli­tele politice ale României sunt cele pe care le vedem și trebuie să fim realiști și să ne raportăm la ceea ce poate să ofere România la acest moment din punctul de vedere al elitelor politice. Ceea ce astăzi nu­mim „suveranism” este o etichetă politică nouă pentru o mișcare destul de veche, care a existat inclusiv în perioada comunismului. De aceea, multe dintre ideile acestei mișcări intitulată „suveranistă” erau practi­cate și în regimul comunist”.

Sociologul  Costel Marian DALBAN  a avut o intervenție pe tema dina­micii formării politice și a omului politic. „Indiferent dacă vor­bim despre o filosofie politică sau despre zona de economie politică, un geografism politic, indiferent de determinații pe care i le arondăm politicului, eu mă întorc la omul po­litic. Când vrei să studiezi despre această fenomeno­logie a politicului, trebuie să studiezi indi­vidul. Asta am și făcut de ceva vreme, dar mai concret, printr-o analiză pe care o realizez în teza de doctorat despre cum ajungi om politic în România. Aceasta a fost și întrebarea la care încerc să răspund, constatând că tră­iesc o tantalizare, adică într-o situa­ție în care îmi dau seama că nicioda­tă nu voi ajunge la cunoașterea tota­lă a unui fapt social”.

Statisticianul Vicențiu Robert GABOR a prezentat tematica dezba­terii dintr-o perspectivă a geografiei electorale în înțelegerea fenomene­lor politice. „În general, geografia electorală este un domeniu interdis­ciplinar care încearcă să facă o co­nexiune între rezultatele votului și spațiu. De-a lungul timpului, s-au observant o serie de tipologii. În mediul urban electoratul este mai liberal, comparativ cu cel rural care are tendința de a fi mai conservator. În urma alegerilor din noiembrie 2024, erau o serie de idei conform cărora tinerii nu prea participă la procesul electoral. Dar trebuie să înțelegem și ce se află în spatele ace­lor date. Dacă ne uităm la piramida vârstelor pentru țara noastră, obser­văm că populația cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de ani este cea mai numeroasă”.

Evenimentul a fost moderat de Ciprian IFTIMOAEI care a și co­or­donat numărul 47 al Revistei Polis. „În urmă cu 30 de ani, numă­rul patru al Revistei Polis, din 1995, era dedicat elitelor politice, cu un editorial semnat de sociologul Călin Anastasiu, care vorbea despre re­ve­nirea acestui concept în actuali­tate. Și în acel număr au semnat arti­cole sociologi, politologi, istorici. Iată că, la trei decenii distanță, am reunit o serie studii și articole pe această te­mă, în conexiune cu alegerile din 2024. De ce? Pentru că într-o demo­crație elitele sunt produsul acestor alegeri”.

La eveniment a fost prezent și Sorin BOCANCEA, directorul Revistei de Științe Politice POLIS care l-a felicitat pe Ciprian Iftimoaei pentru coordo­narea primului număr din postura de membru al colectivului de redacție.De asemenea, au fost prezente la eve­niment și Rectorul Teodora-Liliana PRELIPCEAN, Prorectorul Georgeta CONDUR (membre ale redacției) și Lavinia PRUTEANU, Președinte al Senatului universitar.

Secțiune realizată de Sorin BOCANCEA, Andrei CUCU și Lavinia PRUTEANU