Coordonat de Sorin BOCANCEA
Volum VI, Nr. 4 (22), Serie nouă, septembrie – noiembrie 2018
Evoluţia profilului socio-profesional al Prefectului în judeţul Gorj
1990-2015 (II)
(The evolution of the social and professional profile of the prefect of Gorj
1990-2015) (II)
Vladimir-Adrian COSTEA[1]
Abstract: The article aims at capturing the evolution of the prefect’s profile in the Gorj county (Southern part of Romania) between 1990-2015, with a special focus on the evolution of the relation between the central government, the prefect and the local governmentand its impact on the socio-professional profile of prefects. The article also tests the degree of transparency of the prefect and the prefectoral institution as well as the image the institution has in the local media. Our analysis shows that prefects of Gorj County illustrate well all the features and pathologies of the process of institutional reforms during postcommunist:the actors involved in the making of the prefect at local level, individual and parties, have taken advantage of a legal framework in constant evolution and of a fluid political context, in order to develop clientelistic and patronage strategies that hindered the expected results of the Europeanisation processes.
Keywords: Prefect Institution, Gorj, prefect profile, local government, central government, elite.
Profilul prefectului – între schimbare şi continuitate
Indiferent de schimbările legislative referitoare la instituţia prefectului, profilul prefectului rămâne neschimbat[2] în privinţa următorilor itemi: „gen” – masculin, în proporţie de 100%; „vârsta la care au devenit prefect” – cuprinsă între 36-59 ani; „locul naşterii” – judeţul Gorj (între 50-58,33%); „studii” – deţinerea unei diplome de Doctor (între 50-57,14%); „parcurs profesional”; „afiliere politică” – PSD (între 41,66-50%); „numărul de mandate” – un mandat.
Particularităţi ale prefecţilor judeţului Gorj
În completarea profilului socio-profesional al prefecţilor, în următoarele rânduri ne propunem să identificăm particularităţile generate de profilurile individuale ale persoanelor care au exercitat funcţia de prefect. De asemenea, pentru a compara modul în care prefecţii s-au raportat la instituţia prefectului, vom utiliza interviurile realizate cu Dan Ilie Morega (pentru perioada 1990-2006) și de Victor Banţa (pentru perioada 2006-2015). Această analiză are drept scop identificarea eventualelor asemănări şi deosebiri cu privire la modul în care instituţia prefectului este definită şi înţeleasă de către două persoane diferite, care au exercitat funcţia de prefect al judeţului Gorj în două perioade diferite.
În ceea ce priveşte particularităţile generate de profilul individual al persoanelor care au exercitat funcţia de prefect, o primă observaţie surprinde faptul că primul prefect al judeţului Gorj, Toni Mihail Greblă, este singura persoană care a beneficiat de două mandate la conducerea Prefecturii judeţului (în perioada 01.08.1990-05.02.1993, respectiv în perioada 11.01.2001-01.04.2004), acumulând un total de 68 de luni la conducerea instituţiei. Totodată, parcursul profesional al lui Toni Mihail Greblă se distinge prin faptul că în perioada 1980-1989 a fost avocat al Baroului Gorj, urmând ca, imediat după Revoluţie, pentru o scurtă perioadă (1989-1990) să exercite funcţia de preşedinte CFSN Gorj, pentru ca mai apoi, în perioada 1990-1993, să devină pentru prima dată prefect al judeţului Gorj. La finalul primului mandat de prefect, a devenit Prim Secretar la Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul European al Naţiunilor Unite şi alte Organizaţii Internaţionale din Geneva (1993-1997). În mod surprinzător, la terminarea acestui mandat, a devenit lector universitar la Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu (în perioada 1997-2000), pentru a deveni ulterior, pentru a doua oară, prefect al judeţului Gorj (în perioada 2000-2003). Un alt aspect important surprins în parcursul profesional al lui Toni Mihail Greblă constă în numirea ca judecător la Curtea Constituţională a României la data de 16 decembrie 2013, urmând să exercite mandatul până la data de 4 februarie 2015, moment în care a demisionat ca urmare a implicării în calitate de inculpat într-un dosar de corupţie[3].
În schimb, Gheorghe Caralicea Mărculescu (prefect în perioada 05.02.1993-20.08.1996) se distinge prin traseismul politic ridicat (membru PDSR până în 2004, membru PUR în 2004, membru PC în 2005, membru PNG în 2006, membru PIN în 2007, membru PAS în 2008, membru PRM în 2009, membru PP-DD în 2012, pentru ca începând cu data de 2 noiembrie 2015 să devină membru PSRO)[4]. În plus, în 6 din cele 9 partide în care a fost membru, a exercitat o funcţie de conducere la nivelul organizaţiei judeţene a partidului, după cum urmează: 2003-2004 – Vicepreşedinte la nivel naţional PUR, Preşedinte al filialei PUR Gorj; 2006 – Preşedinte al filialei PNG Gorj; 2007 – Preşedinte al filialei PIN Gorj; 2008 – Prim-vicepreşedinte al filialei PAS Gorj; 2008-2009 – Vicepreşedinte al filialei PRM Gorj; 2015 – Preşedinte al filialei PSRO Gorj). În legătură cu acest aspect, funcţiile menţionate mai sus prezintă – chiar şi pentru Gheorghe Caralicea Mărculescu – un caracter simbolic. Într-un interviu oferit la 17 iulie 2009 publicaţiei judeţene Pandurul, acesta afirma că nu ştie dacă mai este vicepreşedinte al partidului PRM. Corelând aceste aspect cu cariera politică a lui Gheorghe Caralicea Mărculescu, traseismul politic evidenţiază interesul de a candida în alegeri pe lista unui partid. De fiecare dată când obţine un rezultat situat între 3-6%, Ghe. Marculescu părăseşte respectivul partid, înscriindu-se într-un alt partid[5].
Victor Banţa se remarcă prin caracterul tipic al prefectului, exercitând această funcţie pentru o perioadă de 12 luni, în timpul guvernării primului-ministru Călin Popescu-Tariceanu, fiind ulterior numit în funcţia publică de inspector guvernamental de către primul-ministru Emil Boc. Înainte de a aplica pentru o funcție de decizie în administrație, în perioada 2002-2005, Victor Banţa a urmat cursurile unei Facultăți de Științe Economice[6]. Ulterior, a urmat tip de 2 ani masteratul în domeniul „Managementului Sectorului Public” precum și un curs postuniversitar de 1 an de pregătire a înalților funcționari publici în cadrul Institutului Național de Administrație. Partidul din care a făcut parte, PNL, aflat la guvernare, l-a propus încă din anul 2006 pentru funcția de secretar de stat la Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, funcție pe care nu a obținut-o, iar apoi, în 2007, pentru o funcție de director IT&C la o companie de stat, culminând cu numirea în funcţia de prefect al judeţului Gorj în anul 2008[7].
Dan Iie Morega se remarcă prin caracterul atipic al prefectului, exercitând această funcţie pentru o perioadă de 4 luni, în timpul guvernării primului-ministru Nicolae Văcăroiu[8]. De profesie economist, a absolvit Facultatea de Științe Economice, specializarea Economia Industriei Construcțiilor și Transporturilor a Universității din Craiova, absolvind ulterior cursul post-universitar la Academia de Științe Economice București, Eficiența Economică a Investițiilor, în anul 1981. A absolvit cursurile pentru Cadrele de Conducere din Economie și Administrația de Stat din cadrul Institutului Central din București în anul 1982, la 36 de ani devenind doctor în economie, iar apoi urcând toate treptele până la profesor universitar[9].
Recordul în ceea ce priveşte cea mai scurtă perioadă petrecută la conducerea instituţiei, în funcţia de prefect, îi aparţine lui Emil Claudiu Popescu, al cărui mandat a durat trei luni (11.10.2000 – 11.01.2001). În acelaşi timp, este surprinzător faptul că nu există informaţii disponibile cu privire la studiile, parcursul profesional și afilierea politică ale lui Emil Claudiu Popescu. Din punctul de vedere al lipsei de transparenţă, Emil Claudiu Popescu reprezintă cel mai elocvent exemplu în acest sens.
De asemenea, aşa cum am menţionat în cadrul analizei profilului prefectului judeţului Gorj pentru perioada 1990-2015, în cazul a trei persoane care au exercitat această funcţie (Mugurel Surupăceanu, Ion Claudiu Teodorescu şi Alin Vasile Văcaru), în declaraţia de avere nu sunt menţionate terenurile, spaţiile de locuit, autoturismele sau depozitele bancare. În plus, ultimii doi prefecţi ai judeţului Gorj (Ion Claudiu Teodorescu şi Alin Vasile Văcaru) menţionează în declaraţie că nu deţin terenuri, spaţii de locuit, autoturisme sau depozite bancare, dar deţin credite la diferite bănci.
Un alt exemplu care evidenţiază particularităţile specifice ale profilului socio-profesional al prefectului este reprezentat de Vasile Liviu Andrei: Profesor universitar doctor de educaţie fizică şi sport la Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad (din 01.01.2011), subprefect al judeţului Gorj în perioada 12.03.2009-02.10.2009, prefect al judeţului Gorj în perioada 02.10.2009-16.07.2012, pentru a deveni ulterior subprefect al Municipiului Bucureşti (din 24.07.2012 până în prezent). În acest sens, este important de menţionat faptul că Vasile Liviu Andrei a exercitat o presiune în mass media judeţene asupra lui Victor Ponta, afirmând că intenţionează să candideze la alegerile parlamentare din 2012 în cazul în care nu va fi numit subprefect al Municipiului Bucureşti. După ce a devenit subprefect, a renunţat să candideze la respectivele alegeri[10]. În plus, în luna martie a anului 2012, a fost acuzat de către Consiliul Naţional de Etică din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale de faptul că lucrarea „Managementul strategic al administraţiei publice şi al proiectelor europene”, inclusă în documentele examinate de comisia de concurs pentru acordarea calificativului necesar ocupării postului de profesor universitar la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, reproduce „aproape în întregime, cuvânt cu cuvânt, proiectul Studiu privind strategia instituţiei prefectului – judeţul Gorj în domeniul calităţii, elaborat şi susţinut de o altă persoană”. Cu toate acestea, primul-ministru din acel moment, Victor Viorel Ponta, a declarat că „Prefectul de Gorj rămâne în funcție”. Nu în ultimul rând, la data de 29.11.2012, Vasile Liviu Andrei a picat examenul pentru ocuparea postului de subprefect al Municipiului Bucureşti, însă a fost păstrat în funcţie până la organizarea unui nou concurs.
Un alt profil interesant aparţine, de asemenea, lui Ion Claudiu Teodorescu, prefect al judeţului Gorj în perioada 16.08.2012-28.01.2014, pentru faptul că este singurul prefect din judeţ care, în timpul mandatului, s-a înscris în luna octombrie a anului 2013 la două studii postuniversitare de masterat, după cum urmează: un Master de Ştiinţe Penale la Facultatea de Drept, din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Republica Moldova, respectiv un master de Studii Administrative Europene la Facultatea de Administraţie Publică, din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative. Cu alte cuvinte, în acelaşi timp, Ion Claudiu Teodorescu îşi exercita în judeţul Gorj atribuţiile de prefect, dar urma şi cursurile programelor de master din Bucureşti şi Republica Moldova. Totodată, conform propriului CV, după terminarea mandatului, în luna septembrie a anului 2014, Ion Claudiu Teodorescu a fost admis la studiul postuniversitar de masterat Misiune şi Pastoraţie la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii din Craiova, dar şi la studiul de doctorat Informaţii şi Securitate Naţională al Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul”. Prin urmare, începând cu septembrie 2014, Ion Claudiu Teodorescu, fost prefect al judeţului Gorj, a urmat simultan trei programe de master şi un program de doctorat, cursurile desfăşurându-se în Craiova, Bucureşti şi Republica Moldova.[11]
În acelaşi timp, conform declaraţiei de avere a lui Ion Claudiu Teodorescu, acesta nu deţine terenuri, spaţii de locuit, autoturisme sau depozite bancare. În schimb, a realizat împrumuturi în valoare totală de 65.500 lei, după cum urmează: un credit în valoare de 43.000 lei, contractat în anul 2008, scadent în 2018, creditor ING; un credit în valoare de 10.000 lei, contractat în anul 2011, creditor BRD; un credit în valoare de 10.000 lei, contractat în anul 2008, scadent în 2018, creditor KBC; un credit în valoare de 2.500 lei, contractat în anul 2008, scadent în 2012, creditor TBI Credit.
Nu în ultimul rând, Alin-Vasile Văcaru, fost agent de dezvoltare în cadrul unei firme de cazinou din Târgu-Jiu, se distinge prin faptul că a devenit pentru trei zile consilier principal la Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a îndeplini condiţiile de eligibilitate pentru numirea în funcţia de prefect. La proba scrisă pentru obţinerea funcţiei publice de „Consilier grad profesional principal” a obţinut 96 de puncte (din totalul de 100 de puncte), chiar dacă comisia de concurs l-a declarat iniţial respins, atunci când a evaluat dosarele de înscriere, menţionând faptul că acesta „nu îndeplineşte condiţia de vechime în specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiei publice”. Ulterior, contestaţia lui Alin-Vasile Vacaru a fost admisă, obţinând postul respectiv în urma interviului – unde a obţinut 94 din cele 100 de puncte –, cu menţiunea că singurul contracandidat a absentat de la această probă.[12]
Prin urmare, constatăm faptul că există o diversitate de particularităţi ale profilului prefectului, dependente de persoanele care au exercitat această funcţie. Astfel, în completarea evoluţiei profilului prefectului în raport cu schimbările legislative asupra Instituţiei Prefectului, am constatat faptul că un alt factor important pentru definirea profilului prefectului judeţului Gorj este reprezentat de individualitatea fiecărui prefect, care remodelează în mod continuu profilul prefectului şi al Instituţiei Prefectului.
Acest aspect l-am identificat şi în cadrul interviurilor realizate, în special asupra modului în care este percepută instituţia Prefectului de către persoanele intervievate. Astfel, în cadrul interviului, Dan Ilie Morega, prefect al judeţului Gorj în perioada 20.08.1996-28.12.1996, consideră că „un prefect nu trebuie numit doar pentru faptul că este un bun jurist sau economist și nu trebuie luat de la sala Bingo din poziția de șef de sală și a-l face prefect sau de la firma la care a încasat sute de mii de euro din afaceri cu statul și multe alte asemenea numiri care s-au făcut strict pe criteriul politic și nu pe criteriul valorii”[13]. Pentru Dan Ilie Morega, criteriile privind recrutarea persoanelor pentru funcţia de prefect sunt relevante în vederea atribuţiilor de care dispune prefectul, şi anume: respectarea legalității, monitorizarea hotărârilor consiliilor locale și ale consiliului județean dar și a dispozițiilor emise de primarii localităților din județ și de președintele consiliului județean și, în caz de încălcare a legii, actele emise de aceștia să fie atacate în contencios administrativ[14].
Având în vedere aceste aspecte, Dan Ilie Morega consideră că: „prefectul nu este un Don Juan să privească la o serie întreagă de probleme care trebuie rezolvate pentru cetățeni și să nu se implice, chipurile că nu sunt în atribuțiile lui. Legislația pentru Prefecturi trebuie clar schimbată și acordarea mai multor competențe pornind de la faptul că totuși până la urma prefectul a fost, este și va fi reprezentantul Guvernului în teritoriu”[15].
În schimb, Victor Banţa, prefect al judeţului Gorj în perioada 26.03.2008-06.03.2009, consideră că nereuşitele din timpul mandatului sunt cauzate de faptul că „sistemul te duce cu valul. Poți doar să rămâi la suprafața apei și să nu te îneci, altfel te duci la fund și nimeni nu te mai aduce la suprafață. În politică nu există salvatori și salvați, există doar rechini și peștișori, iar acest lucru trebuie schimbat urgent! Eu pentru asta m-am consacrat în politică”[16]. Totodată, Victor Banţa defineşte prefectul drept „proiecţia” primului ministru în teritoriu, în timp ce Instituţia Prefectului este „proiecţia” Guvernului în judeţ. Cu toate acestea, prefectul trebuie să fie o persoană apolitică, debarasându-se de „convingerile şi mentalităţile doctrinare ale partidului din care face parte”: „Trebuie să ai arta de a găsi soluțiile legale pentru diferite probleme ce apar la intersecția sistemelor: politic, administrativ, economic și social. De multe ori, prefectul merge «pe sârmă», face echilibristică, deoarece pârghiile legale de care dispune nu îi sunt tocmai favorabile”[17]. Nu în ultimul rând, Victor Banţa consideră că „prefectul este văzut ca fiind cel mai puternic om din județ, este omul căruia i se dă onorul militar și conduce toate serviciile publice deconcentrate din județ, însă nu are un sistem legislativ care să-l ajute să-și ducă la îndeplinire toate aceste atribuții, din păcate. Cea mai puternică dar și cea mai slabă verigă între Instituţia Prefectului şi Guvernul României o constituie însuși… prefectul!”[18].
Concluziile cercetării
La finalul acestei cercetări, constatăm faptul că există o articulare puternică între cadrul legal evolutiv al instituţiei Prefectului, în raport cu contextul politic dinamic şi cu strategiile de promovare personală variate ale persoanelor care exercită funcţia de prefect.
Pe de o parte, constatăm faptul că numirea, respectiv revocarea prefecţilor din judeţul Gorj este dependentă de cadrul legal evolutiv şi de contextul politic dinamic. În primul rând, am observat faptul că schimbările legislative referitoare la instituţia Prefectului nu produc modificări asupra profilului socio-profesional al prefectului în privinţa următorilor itemi: „gen”, „vârsta la care au devenit prefect”, „locul naşterii”, „afiliere politică”, „numărul de mandate”. În al doilea rând, am observat faptul că, începând cu 1 ianuarie 2006, profilul socio-profesional al prefectului se modifică în privinţa următorilor itemi: „studii absolvite Economie/ Drept”, „participarea la alegerile generale”, „participarea la alegerile locale”, „cercetat pentru fapte de corupţie”, „Preşedinte al filialei judeţene a unui partid”, „Vicepreşedinte al filialei judeţene a unui partid”, „afiliere politică în partidul aflat la guvernare în momentul numirii în funcţia de prefect”, „deţinerea a cel puţin a unui teren”, „deţinerea a cel puţin a unui spaţiu de locuit”, „deţinerea a cel puţin două autoturisme”.
Pe de altă parte, strategiile de promovare personală variate diversifică profilul socio-profesional al prefectului din judeţul Gorj, în perioada 1990-2015. Prin urmare, putem afirma faptul că complexitatea profilului socio-profesional al prefectului este determinată de individualitatea fiecărui prefect, care remodelează în mod continuu profilul prefectului şi al Instituţiei Prefectului. Acest aspect l-am observat atât prin intermediul fişei socio-profesională a fiecărei persoană care a exercitat funcţia de prefect al judeţului Gorj, cât şi prin cele două interviuri realizate, particularităţile profilului prefectului la nivel individual, respectiv modul în care este percepută instituţia Prefectului de către cei intervievaţi.
De asemenea, am observat faptul că majoritatea informaţiilor au fost preluate din CV-ul prefecţilor, fişele de prezentare de pe site-ul Camerei Deputaţilor (pentru prefecţii care au deţinut cel puţin un mandat de deputat), precum şi din publicaţiile judeţene. În schimb, în cadrul arhivei Prefecturii Judeţului Gorj, singurele informaţii disponibile se referă la cadrul legislativ în baza căruia funcţionează Instituţia Prefectului, lista persoanelor care au exercitat funcţia de prefect al judeţului din 1990 până în prezent, precum şi CV-ul, respectiv declaraţia de avere a actualului prefect, fără a exista informaţii despre celelalte persoane care au exercitat această funcţie.
Totodată, în pofida faptului că pe site-ul Prefecturii Judeţului Gorj sunt menţionate atât adresa de contact a prefectului, cât şi adresa de contact a instituţiei, solicitările adresate prefectului/ instituţiei judeţului Gorj nu au primit până în acest moment un răspuns.
Profilul Prefectului Gorj în perioada 1990-2015
Nume |
Gen |
Vârsta
prefect |
Locul naşterii
Judeţ |
Studii |
Parcurs profesional | Afiliere politică | Cariera politică | Retinut/
Arestat/ Condamnat |
Nr. luni mandat Prefect |
P_Gorj |
M (100%) |
32-59 ani |
Gorj (58,33%) |
Economie/ Drept (50%) Doctor (50%) |
Profesor
Inspector Subprefect Prefect Consilier Parlamentar (41,66%) |
PSD (41,66%) |
Alegeri generale
(58,33%) Alegeri locale (41,66%) |
Cercetat pentru fapte de corupţie (41,66%) |
11-46 de luni (66,66%)
1 mandat (91,66%) |
Profilul Prefectului Gorj în perioada 1990-1 ianuarie 2006
Nume |
Gen |
Vârsta
prefect |
Locul naşterii
Judeţ |
Studii |
Parcurs profesional | Afiliere politică | Cariera politică | Retinut/
Arestat/ Condamnat |
Nr. luni mandat Prefect |
P_Gorj |
M (100%) |
36-59 ani |
Gorj (57,14%) |
Economie/ Drept (71,42%) Doctor (57,14%) |
Profesor
Inspector Subprefect Prefect Parlamentar (42,85%) |
PSD (42,85%) |
Alegeri generale
(85,71%) Alegeri locale (28,57%) |
Cercetat pentru fapte de corupţie (57,14%) |
11-46 de luni (57,14%)
1 mandat (85,71%) |
Profilul Prefectului Gorj în perioada 1 ianuarie 2006-2015
Nume | Gen | Vârsta
prefect |
Locul naşterii
Judeţ |
Studii | Parcurs profesional | Afiliere politică | Cariera politică | Retinut/
Arestat/ Condamnat |
Nr. luni mandat Prefect |
P_Gorj |
M (100%) |
32-59 ani |
Gorj (50 %) |
Economie/ Drept (16,66%) Doctor (50%) |
Profesor
Inspector Prefect Consilier (50%) Subprefect Parlamentar (33,33%) |
PSD (50%) |
Alegeri generale
(33,33%) Alegeri locale (33,33%) |
Cercetat pentru fapte de corupţie (16,66%) |
11-46 de luni (83,33%)
1 mandat (100%) |
Profil prefect 1990-2015 (%) |
Profil prefect 1990-1 ianuarie 2006
(%) |
Profil prefect 1 ianuarie 2006-2015
(%) |
|
Studii absolvite Economie/Drept | 50 | 71.42 | 16.66 |
Participarea la alegerile generale | 58.33 | 85.71 | 33.33 |
Participarea la alegerile locale | 41.66 | 28.57 | 33.33 |
Corupţie | 41.66 | 57.14 | 16.66 |
Preşedinte al filialei judeţene a unui partid | 66.67 | 85.71 | 33.33 |
Vicepreşedinte al filialei judeţene a unui partid | 50 | 57.14 | 33.33 |
Afiliere politică în partidul aflat la guvernare în momentul numirii în funcţia de prefect |
66.67 |
57.14 |
83.33 |
Deţinerea a cel puţin a unui teren | 50 | 71.42 | 33.33 |
Deţinerea a cel puţin a unui spaţiu de locuit | 66.67 | 71.42 | 50 |
Deţinerea a cel puţin două autoturisme | 41.66 | 57.14 | 33.33 |
Evoluţia cadrului legislativ asupra instituţiei Prefectului
Lege |
Intrare în vigoare |
Modificări |
Promotori |
Adoptare lege |
Context |
Legea nr. 5 din 19 iulie 1990 privind administrarea judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor până la organizarea de alegeri locale |
20 iulie 1990 |
Apariţia instituţiei Prefectului, definită drept “organ local al administraţiei de stat cu competenţă generală”. |
FSN |
Consens la nivelul clasei politice |
FSN majoritate de peste 76% în Camera Deputaţilor, respectiv 66% în Senat
Preşedinte Ion Iliescu |
Legea nr. 340 din 12 iulie 2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. |
21 iulie 2004 |
Prefectul devine “repre-zentantul Guvernului pe plan local”, fiind numit de către Guvern la propunerea ministerului internelor şi reformei administrative |
Guvern (Prim ministru Adrian Năstase) |
Consens la nivelul clasei politice |
PSD majoritate simplă în cele două Camere
Guvern condus de Adrian Năstase (PSD) Preşedinte Ion Iliescu |
Legea nr. 340 din 12 iulie 2004 privind prefectul şi instituţia prefectului |
1 ianuarie 2006 |
a) prefectul şi subprefectul devin funcţionari publici ; b) aceştia nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei formaţiuni politice; c) prefectul şi subprefectul sunt numiţi în funcţie în urma promovării unui examen de atestare pe post. |
Guvern (Prim ministru Adrian Năstase) |
Consens la nivelul clasei politice |
PSD majoritate simplă în cele două Camere
Guvern condus de Adrian Năstase (PSD) Preşedinte Ion Iliescu |
Hotărârea Guvernului nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului |
26 aprilie 2006 |
Delegare atribuţii prefect către miniştrii şi şi conducătorii celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului |
Guvern (Prim ministru Calin Popescu Tarriceanu) |
Consens la nivelul clasei politice |
Guvernare PNL-PDL-UDMR-PUR (sprijin minorităţi)
Preşedinte Traian Băsescu |
Bibliografie
Surse primare
- Legea nr. 5 din 19 iulie 1990 privind administrarea judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor până la organizarea de alegeri locale, publicată în Monitorul Oficial, Nr. 92 din 20 iulie 1990.
- Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007.
- Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.
- Legea nr. 340 din 2004 privind instituţia prefectului, publicată în Monitorul Oficial, Nr. 658 din 21 iulie 2004.
- Legea nr. 340 din 12 iulie 2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 225 din 24/03/2008.
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 179/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 340/2004 privind instituţia prefectului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 1, 142 din 16 decembrie 2005.
- Hotărârea Guvernului nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 26 aprilie 2006.
- Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 4 iulie 2006.
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 7 martie 2008.
- Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008.
Surse secundare
- ABBOTT, Andrew, The System of Professions: An Essay on the Division of Expert Labor, Chicago, The University of Chicago Press, 1988.
- ALISON Paul D., Missing Data: Quantitative Applications in the Social Sciences, Thousand Oaks, CA, Sage Publications, 2002.
- BAFOIL François, BEICHELT Timm (eds.), Européanisation. D’Ouest en Est, L’Harmattan, Paris, 2008.
- BARBU, Daniel, Republica absentă. Politică şi societate în România postcomunistă, ediţia a doua revăzută şi adăugită, Bucureşti, Nemira, 2004.
- BÂRGĂOANU, Alina, Examenul Schengen. În căutarea sferei publice europene, Comunicare.ro, Bucureşti, 2011.
- BEVIR, Mark, Democratic Governance, Princeton N. J., Princeton University Press, 2010.
- BRIQUET Jean-Louis, “Communiquer en actes. Prescriptions de rôle et exercice quotidien du métier politique”, Politix, nr. 28, 1994, p. 16-26.
- BRÜGGEMANN Michael, SIFFT Stefanie, KÖNIGSLOW KatharinaKleinen-von, PETERSBernhard, WIMMELAndreas, “Segmented Europeanization. The Transnationalisation of Public Spheres in Europe: Trends and Patterns”, Translate Working Papers 37, University of Bremen, 2006.
- BURAWOY, Michael, “Review: Neoclassical Sociology: From the End of Communism to the End of Classes”, The American Journal of Sociology, Vol. 106, No. 4, ianuarie 2001, pp. 1099-1120.
- CAREY, Henry F. (ed.), Romania since 1989: Politics, Economics, and Society, Lanham, Boulder, New York, Toronto, Oxford, Lexington Books, 2004.
- COLLIER David, MAHONEY James, “Research Note: Insights and Pitfalls: Selection Bias in Qualitative Research”, World Politics 49:1, 1996, pp. 56-91.
- COMAN, Ramona, Réformer la justice dans un pays post-communiste: Le cas de la Roumanie, Bruxelles, Editions de l’Université, 2009.
- COWLES Maria G., CAPORASO James, RISSEThomas (eds.), Transforming Europe, Ithaca, Cornell University Press, 2001.
- ERTUGAL Ebru, DOBRE Ana Maria, “Dynamics of Regionalisation and the Impact of the EU: Comparing Regional Reforms in Romania and Turkey”, în Europe-Asia Studies, Vol. 63, Nr. 7, 2011, pp. 1195-1222.
- EYMERI-DOUZANS Jean-Michel, PIERRE Jon (eds.), Administrative Reforms and Democratic Governance, London, Routledge, 2011.
- EYMERI-DOUZANS, Jean-Michel, La fabrique des énarques, Paris, Economica, 2001.
- FEATHERSTONE Kevin, RADAELLI Claudio M., The Politics of Europeanization, Oxford University Press, Oxford, 2003.
- FOSSUM John Erik, SCHLESINGERPhilip, KVAERK Geir Ove (eds.), Public Sphere and Civil Society? Transformations of the European Union, Oslo, ARENA Report No. 02/ 2007.
- GEORGE Alexander L., BENNETT Andrew, Case studies and theory development in the social sciences, Cambridge, Massachusetts, London, MIT Press, 2005.
- GERRING, John, “Is There a (Viable) Crucial-Case Method?”, în Comparative Political Studies, Vol. 40, Nr. 3, Martie 2007, pp. 231-253.
- HABERMAS, Jürgen, The Faltering Project, trans. C. Cronin, Cambridge, Polity Press, 2009.
- HALL Peter A., TAYLOR Rosemary C. R., “Political Science and the Three New Institutionalisms”, în Political Studies, Vol. 44, Nr. 5, Decembrie 1996, pp. 936-957.
- HARDY Melissa A., BRYMANAlan (eds.), The Handbook of Data Analysis, London, Sage Publications, 2004.
- IONAŞCU, Alexandra, “Territorial Dimensions of the Romanian Parties. Elections, Party Rules and Organisation”, în Studia Politica, Romanian Political Science Review, vol. XII, no. 2, 2012, pp. 185-210.
- IONESCU, Alexandra, “Vote et réforme territoriale en Europe Centrale et Orientale. Administration et politique électorale en Roumanie postcommuniste”, în Studia Politica, Romanian Political Science Review, vol. XII, no. 4, 2012, pp. 539-554.
- IVAN Ruxandra, La politique étrangère roumaine (1990 – 2006), Bruxelles, Editions de l’Université de Bruxelles, 2009.
- IVAN, Ruxandra (coord.), „Transformarea socialistă”. Politici ale regimului comunist, între ideologie și administrație, Iași, Polirom, 2009.
- KEATS-ROHAN, Katherine S. B. (ed)., Prosopography Approaches and Applications: A Handbook, Prosopographica et Genealogica, Oxford, Oxford University Press, 2007.
- LADRECH, Robert, Europeanization and National Politics, Palgrave Macmillan, Baingstoto, 2010.
- LIEBERT Saltanat, CONDREY Stephen E., GONCHAROV Dmitry (eds.), Public Administration in Post-Communist Countries: Former Soviet Union, Central and Eastern Europe, and Mongolia, Boca Roton, London, New York, CRC Press, 2013.
- LINZ Juan J., STEPAN, Alfred, Problems of Democratic Transition and Consolidation. Baltimore, Johns Hopkins University Press, 1996.
- LOWI Theodore J., Arenas of Power, introducere de Norman K. Nicholson, Boulder CO, Paradigm Publishers, 2009.
- OFFE, Claus, Modernity and the State: East, West, Cambridge, Mass., MIT Press, 1996.
- OLSZANIEC, Szymon, Prosopographical Studies on the Court Elite in the Roman Empire (4th century A. D.), Torun, Wydawnictwo Naukowe Uniwersytetu Mikołaja Kopernika, 2013.
- PREDA Cristian, SOARE Sorina-Cristina, Regimul, partidele şi sistemul politic din România, Bucureşti, Nemira, 2008.
- PROFIROIU Marius (coord), ANDREITudorel, DINCĂDragoş, CARPRadu, Reforma administraţiei publice în contextul întegrării europene, Institutul European din România, Bucureşti, 2006.
- RADAELLI, Claudio M., “Europeanization: Solution or Problem?”, European Integration Online Papers, Vol. 8, No. 1, 2008.
- RADAELLI, Claudio M., “Whither Europeanization? Concept stretching and substantive change”, European Integration online Papers, 4, (8), 2000.
- ROPER, Steven D., “The influence of party patronage and state finance on electoral outcomes: Evidence from Romania”, Journal of Communist Studies and Transition Politics, Vol.22, Nr. 3, 2006, pp. 362-382.
- SHEFTER, Martin, Political Parties and the State, Princeton N. J., Princeton University Press, 1994.
- SKOWRONEK Stephen, Building a New American State: The Expansion of National Administrative Capacities, 1877–1920, Cambridge: Cambridge University Press, 1982.
- SOARE, Sorina-Cristina, Les partis politiques roumains après 1989, Bruxelles, Editions de l’Université de Bruxelles, 2004.
- STEINMO Sven, THELENKathleen, LONGSTRETH Frank (eds.), Structuring Politics: Historical Institutionalism in Comparative Analysis, Cambridge: Cambridge University Press, 1992.
- VINK, Maarten, “What Is Europeanisation? And Other Questions on a New Research Agenda”, European Political Science 3 (1), 2003.
- WEBER, Max, Economy and Society: An Outline of Interpretive Sociology, Berkeley, CA, University of California Press, 1978 [1922].
- WELLMAN Barry, BERKOWITZ Steven (eds.), Social Structures: A Network Approach. Structural Analysis in the Social Sciences 2, Cambridge University Press, Cambridge, 1998.
Surse online
- „De la guvernare la guvernanță: O socio-istorie politică a statului în România postcomunistă”, disponibil la: http://www.alexandraionescu.eu.
- COSTEA, Adrian-Vladimir, „Interviu cu domnul Prof. Univ. Dr. Dan Morega. Instituţia Prefectului şi activitatea exercitată în cadrul mandatului de prefect”, 30 decembrie 2015, disponibil la: https://adrianvladimircostea.wordpress.com.
- COSTEA, Adrian-Vladimir, „Interviu cu domnul Victor Banța. Instituţia Prefectului şi activitatea exercitată în cadrul mandatului de prefect”, 26 decembrie 2015, disponibil la: https://adrianvladimircostea.wordpress.com.
- Camera Deputaţilor: http://www.cdep.ro.
- Cotidianul: http://www.cotidianul.ro/.
- Decizia Nr. 6042 din 27.11.2007. Colegiul Colegiului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii: http://www.cnsas.ro.
- Evenimentul Zilei: http://www.evz.ro.
- Gorj Domino: http://www.gorj-domino.com.
- Gorj Exclusiv: http://gorjexclusiv.ro.
- Gorjeanul: http://www.gorjeanul.ro.
- Hotnews.ro: http://www.hotnews.ro.
- Impact în Gorj: http://impactingorj.com.
- Instituţia Prefectului judeţului Gorj, Monografia economică a Judeţului Gorj, Gorj, 2012, http://www.prefecturagorj.ro.
- Mediafax.ro: http://www.mediafax.ro.
- Pagina oficială Prof. univ. dr. Dan Ilie Morega: http://www.morega.eu.
- Pagina oficială Toni Greblă: http://tonigrebla.ro.
- Pandurul: http://www.pandurul.ro.
- Prefectura judeţului Gorj: http://www.prefecturagorj.ro.
- Rezultate Alegeri Legislative 2004: http://roaep.ro.
- Rezultate Alegeri Locale 2008 turul 1 Bumbeşti-Jiu: http://www.alegeri.tv.
- Rezultate Alegeri pentru Parlamentul European 2007: http://www.roaep.ro.
- Rezultate BEC, Alegeri Parlamentare 2012, Judeţul Gorj: http://www.becparlamentare2012.ro.
- Rezultatele finale ale alegerilor locale GORJ, 2000: http://www.roaep.ro.
- Rezultatele finale ale alegerilor parlamentare în Gorj, 2008: http://www.becparlamentare2008.ro.
- Senatul României: http://www.senat.ro.
[1] Doctorand la Şcoala Doctorală din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti (FSPUB), email: costea.vladimir-adrian@fspub.unibuc.ro .
[2] Având în vedere numărul scăzut al eşantionului, o schimbare mai mică de 10% consider că nu produce o modificare cu un impact semnificativ asupra profilului prefectului, fiind dependentă de caracterul individual al persoanei care a exercitat această funcţie. În schimb, o diferenţă a valorilor mai mare de 30 % consider că produce o schimbare semnificativă asupra profilului prefectului.
[3] A se vedea Toni Mihail Greblă, Fişă de Senator, disponibilă la
http://www.senat.ro/FisaSenator.aspx?ParlamentarID=ed76058c-825e-4e89-a434-19b708fe537f.
[4]A se vedea CV-ul domnului Gheorghe Caralicea Mărculescu CV, disponibil la
http://www.utgjiu.ro/cadre/cv/cv048.pdf.
[5]A candidat la alegerile generale în 2008, Circumscripţia electorală Gorj, Camera Deputaţilor, Colegiul 1, pe listele PRM-ului. Rezultat: 730 voturi (3,5%). A candidat la alegerile locale în 2008, fiind candidatul Partidului Alianţei Socialiste la Primăria Bumbeşti-Jiu. A obţinut 3,58% din voturile valabil exprimate. A candidat la alegerile locale în 2012, fiind candidatul Partidului Poporului- Dan Diaconescu la Primăria Baia de Fier. A obţinut 136 voturi, 5,60% din voturile valabil exprimate.
[6]A se vedea Hotărârea nr. 975/2008 privind numirea domnului Banţa Victor în funcţia publică de prefect al judeţului Gorj; Decizia nr. 282/2009 privind numirea prin mobilitate a domnului Banţa Victor în funcţia publică de inspector guvernamental.
[7] Informaţiile au fost preluate din CV-ul domnului Victor Banţa, disponibil la:
http://www.prefecturagorj.ro/files/fisiere/cv-conducere/cv%20victor%20banta.pdf.
[8] A se vedea Hotărârea nr. 659/1996 privind numirea în funcţia de prefect al judeţului Gorj.
[9] Informaţiile au fost preluate din CV-ul domnului Dan Ilie Morega, disponibil la:
http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=186&cam=2&leg=2008&pag=0&idl=1.
[10]A se vedea CV-ul domnului Vasile Liviu Andrei , disponibil la
http://uav.ro/files/alegeri/faza%202/consiliul%20facultati/FEFS/Andrei%20Liviu/CV.pdf ;
http://www.prefecturabucuresti.ro/resurse/cv/subprefect_Vasile_Liviu_Andrei_17.11.2013.pdf ;
http://www.prefecturabucuresti.ro/?d=institutie ; Hotărârea nr. 1121/2009 privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Gorj de către domnul Andrei Vasile-Liviu, disponibilă la http://lege5.ro/en/Gratuit/gezdqmztgi/hotararea-nr-1121-2009-privind-exercitarea-cu-caracter-temporar-a-functiei-publice-de-prefect-al-judetului-gorj-de-catre-domnul-andrei-vasile-liviu; Declaraţie de avere completată la 08.06:2015, disponibilă la http://www.prefecturabucuresti.ro/_declaratii/Andrei-Vasile-Liviu_08.06.2015_2015-06-08.pdf ;
„Verdict oficial. Prefectul a plagiat lucrarea subalternei”, disponibil la
http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/verdict-oficial–prefectul-a-plagiat-lucrarea-subalternei–cine-este-si-ce-sanctiuni-umilitoare-ar-putea-primi-257607 ; Subprefectul Liviu Andrei, cercetat penal pentru instigare la abuz în serviciu, disponibil la http://www.gorjeanul.ro/investigatii/subprefectul-liviu-andrei-cercetat-penal-pentru-instigare-la-abuz-in-serviciu ;
„Liviu Andrei candidează împotriva lui Victor Ponta. Vezi în ce condiţii renunţă!”, Pandurul, disponibil la
http://www.pandurul.ro/Politica/2012-09-21/Liviu+Andrei+candideaza+impotriva+lui+Victor+Ponta.+Vezi+in+ce+conditii+renunta! ; „Liviu Andrei a picat examenul pentru ocuparea funcţiei de subprefect la Prefectura Bucureşti”, Scandal de Gorj, disponibil la http://www.scandaldegorj.ro/dezvaluiri/liviu-andrei-a-picat-examenul-pentru-ocuparea-functiei-de-subprefect-la-prefectura-bucuresti/ .
[11]A se vedea Ion-Claudiu Teodorescu CV, disponibil în Raportul Senatului, Parlamentul României, privind numirea unui membru în Consiliul Naţional de Integritate, Nr. XIX/10//2015, din 10.12.2015: https://www.senat.ro/PDFOrdineDeZi%5C77631fed-607c-4c79-96a4-6a605f426ee6%5Craport%20CNI.PDF ; “Fostul prefect Teodorescu, înscris la patru maştere și un doctorat”, Gorj Domino: http://www.gorj-domino.ro/fostul-prefect-teodorescu-inscris-la-patru-mastere-si-un-doctorat/; „Morisca detaşărilor: Guvernul îl pune prefect pe un fost şef de cazinou şi-l trimite secretar general adjunct la Justiţie pe fostul consilier al lui Ponta, de la familia căruia premierul îşi luase casa în circumscripţie”, Hotnews.ro: http://www.hotnews.ro/stiri-politic-16493197-fenomenul-detasarilor-guvernul-pune-prefect-sef-cazinou-trimita-secretar-general-adjunct-justitie-fostul-consilier-premierului-ponta-familia-caruia-isi-luase-casa-colegiu.htm; Hotărârea nr. 31/2014 privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Gorj de către domnul Teodorescu Ion Claudiu, disponibilă la http://lege5.ro/Gratuit/gm4dqobxgu/hotararea-nr-31-2014-privind-incetarea-exercitarii-cu-caracter-temporar-a-functiei-publice-de-prefect-al-judetului-gorj-de-catre-domnul-teodorescu-ion-claudiu; Decizia nr. 353/2015 privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Ion Claudiu Teodorescu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Justiţiei, disponibilă la http://lege5.ro/Gratuit/ha3tombtgu/decizia-nr-353-2015-privind-incetarea-exercitarii-cu-caracter-temporar-prin-detasare-de-catre-domnul-ion-claudiu-teodorescu-a-functiei-publice-vacante-din-categoria-inaltilor-functionari-publici-de-se/1; Hotărârea nr. 813/2012 privind exercitarea, cu caracter temporar, în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Gorj de către domnul Teodorescu Ion Claudiu, disponibilă la http://lege5.ro/en/Gratuit/gmzdomrzgm/hotararea-nr-813-2012-privind-exercitarea-cu-caracter-temporar-in-conditiile-legii-a-functiei-publice-de-prefect-al-judetului-gorj-de-catre-domnul-teodorescu-ion-claudiu/1; Ion Claudiu Teodorescu, Declaraţie de avere, completată la 27.08.2012, Instituţia Prefectului, Judeţul Gorj: http://www.prefecturagorj.ro/files/fisiere/avere%202011/prefectura/teodorescu_ion_claudiu.pdf.
[12]A se vedea „Văcaru, trei joburi într-o săptămână pentru a ajunge prefect”, Pandurul, 24 ianuarie 2014: http://www.pandurul.ro/Politica/2014-01-24/Vacaru,+trei+joburi+intr-o+saptamana+pentru+a+ajunge+prefect; „Noul prefect de Gorj, fost „agent de dezvoltare” la un cazinou, instalat în funcţie”, Mediafax: http://www.mediafax.ro/social/noul-prefect-de-gorj-fost-agent-de-dezvoltare-la-un-cazinou-instalat-in-functie-11992236 ; HOTĂRÂRE nr. 32 din 22 ianuarie 2014 privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Gorj de către domnul Alin Vasile Văcaru EMITENT GUVERNUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 66 din 27 ianuarie 2014 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/154824; „Cinstitul” și „legistul” Teodorescu l-a făcut prefect pe Văcaru prin concurs de infracțiuni: http://www.gorjnews.ro/slider/cinstitul-si-legistul-teodorescu-l-a-facut-prefect-pe-vacaru-prin-concurs-de-infractiuni.html ; http://www.anrp.gov.ro/uploads/rezultate_selectie_dosare.pdf ; “Noul prefect a depus o declaraţie de avere goală”, Gazeta de Sud: http://www.gds.ro/Actualitate/2014-02-17/Noul+prefect+a+depus+o+declaratie+de+avere+goala/ ; Alin-Vasile Văcaru, Declaratie de avere, completată la 10.06.2014, disponibilă pe site-ul Instituţiei Prefectului, Judeţul Gorj:
http://www.prefecturagorj.ro/files/fisiere/declaratii_avere_interes/avere/2014/vacaru_alin_vasile10062014.pdf; Alin-Vasile Văcaru, Declaraţie de avere, completată la 04.04.2014,disponibilă pe site-ul Instituţiei Prefectului, Judeţul Gorj: http://www.prefecturagorj.ro/files/fisiere/declaratii_avere_interes/avere/2014/vacaru_alin_vasile.pdf ; Alin-Vasile Văcaru, Declaraţie de avere, completată la 06.02.2014, disponibilă pe site-ul Spitalului de Pneumoftiziologie „Tudor Vladimirescu“ de la Dobriţa: http://www.spitaldobrita.ro/Date_Site/DVacaru2013.pdf .
[13] Adrian-Vladimir COSTEA, „Interviu cu domnul Prof. univ. dr. Dan Morega. Instituţia Prefectului şi activitatea exercitată în cadrul mandatului de prefect”, 30 decembrie 2015, disponibil la:
https://adrianvladimircostea.wordpress.com/2015/12/30/interviu-cu-domnul-prof-univ-dr-dan-morega-institutia-prefectului-si-activitatea-exercitata-in-cadrul-mandatului-de-prefect/ , consultat la 11 ianuarie 2016.
[14]Idem.
[15]Idem.
[16] Adrian-Vladimir COSTEA, „Interviu cu domnul Victor Banța. Instituţia Prefectului şi activitatea exercitată în cadrul mandatului de prefect”, 26 decembrie 2015, disponibil la:
https://adrianvladimircostea.wordpress.com/2015/12/26/interviu-victor-banta-institutia-prefectului-si-activitatea-exercitata-in-cadrul-mandatului-de-prefect/ , consultat la 11 ianuarie 2016.
[17]Idem.
[18]Idem.