Coordonat de Sabin DRĂGULIN
Volum III, Nr. 3(9), Serie nouă
Factorul basarabean în alegerile prezidențiale din România
(Bessarabian factor in presidential elections in Romania)
Aurelia Peru-BĂLAN
Abstract: This article reflects the dinamics of the integration of the voters from the Republic of Moldova into the Romania’s electoral process. The legal permission of holding the double citinzenship had a direct impact on the the interest of the moldovans that also hold the romanian citizenship to determine Romania’s political destiny and to participate at the selection of the political elite from the neighbouring country. The study aims to identify the most vulnerable and mobilizing issue for the electorate from this region, during the presidential elections. Already as a tradition, this is the subject of the union between the two countries. The electorate from the Republic of Moldova does not vote in relation with some doctrinal principles; it makes the choice in relation with the position the political actor adopts on the subject of the union.
Keywords: electoral campaign, political parties, presidential elections, elections.
După revoluția din decembrie 1989, în România s-au desfăşurat 7 scrutine prezidențiale: 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009 şi cel din 2014. Potrivit noii Constituţii, care a intrat în vigoare pe 29 octombrie 2003, mandatul preşedintelui țării se extinde până la cinci ani, comparativ cu 4 ani, anterior. În anul 2024 alegerile parlamentare vor coincide cu cele prezidenţiale.
În Republica Moldova, până la modificarea art. 78 din Constituție, din 5 iunie 2000, care stipulează modalitatea de alegere a Președintelui de către forul legislativ, primele 4 scrutine de la declararea independenţei au coincis, temporal, cu alegerile prezidențiale din Romania. Astfel, dialogul politic dintre Bucureşti şi Chişinău a evoluat în funcţie de opţiunile politce ale şefilor celor două state.
1990: R.Moldova – Mircea Snegur; România – Ion Iliescu;
1992: R. Moldova –M.Snegur; România- I. Iliescu;
1996: R. Moldova- P.Lucinschi; România – Emil Constantinescu;
2000: Ion Iliescu câștigă Cotroceniul cu 66,2%; iar Republica Moldova alege calea modelului parlamentar. Primul președinte ales în forul legislativ de la Chişinău a fost comunistul Vladimir Voronin (2001). După alegerile anticipate din februarie 2001, fracțiunea comunistă va deține 71 din cele 101 de mandate.
La scrutinul din 2014, românii cu drept de vot au fost chemați la urnele de vot să aleagă cel de-al cincilea preşedinte post-decembrist, după Ion Iliescu (două mandate și jumătate), Emil Constantinescu (un mandat) și Traian Băsescu (două mandate).
Tabel actualizat şi creat de autor după http://www.monitoruldevaslui.ro/2009/10/remember-alegerile-prezidentiale-din-2004.html [1]
Campaniile electorale din România au constituit un prilej de manifestare a interesului și spiritului participativ de dincolo de Prut. Din perioada anilor 2004-2014 se observă un trend pozitiv al procesului participativ înregistrat la alegerile din Republica Moldova. Este adevărat și că, la alegerile prezidențiale din 1996 și 2000 frica și precauția de a nu fi filmați de securitatea moldovenească i-a ținut acasă pe numeroși basarabeni. [2]
Începând cu 2001, când la guvernare se afla PCRM, modificările operate în legislația Republicii Moldova, privind dreptul la dublă cetățenie, a schimbat starea de lucruri în acest sens.
În 2001, Preşedintele Vladimir Voronin a înaintat un demers Parlamentului, propunându-le deputaţilor să iniţieze procedura de revizuire a Constituţiei în vederea abrogării articolului 18 al Legii supreme, care prevede că cetăţenii moldoveni nu pot fi concomitent cetăţeni ai altor state. La iniţiativa şefului statului, Preşedinţia a creat Comisia pentru examinarea iniţiativelor legislative cu privire la dubla cetăţenie. Timp de o lună membrii Comisiei au studiat această problemă şi au elaborat un proiect de lege constituţională privind legalizarea dublei cetăţenii. Deoarece preşedintele nu are dreptul să iniţieze modificarea Constituţiei, Vladimir Voronin a solicitat acest lucru deputaţilor. [3]
Începând cu 2004, se atestă prezenţa, deşi modestă încă, la urnele de vot a alegătorilor din Republica Moldova, care deţin şi cetăţenia română. In primul tur de scrutin, la Chisinău, au votat 2.668 de persoane – o cifra infimă în raport cu numărul moldovenilor care au obtinut cetățenia română, evaluați între 100.000 si 300.000 mii de oameni.
În urma scrutinului prezidenţial din 28 noiembrie 2004, la Chişinău, Adrian Năstase a obținut 1.332 de voturi (49,1%), Traian Băsescu – 855 (32%), iar C.V. Tudor – 354 (12%).
Situarea pe primul loc a PSD+PUR și a lui Adrian Năstase se explică exclusiv prin succesele de politică exteră, pe care și le atribuie PSD: suspendarea vizelor Schengen, intrarea în NATO și încheierea negocierilor de integrare în UE.
În 2004, voturile pentru Alianta Dreptate și Adevăr și a candidatului Traian Băsescu au provenit de la segmentul cultivat și mai bine informat al populației. La turul doi al alegerilor prezidențiale, secțiile de vot din Chișinău au înregistrat 3.734 de persoane, cu aproape 1.000 de oameni peste cota prezentei din 28 noiembrie. Departajarea concurenților a fost următoarea: Adrian Năstase – 55,9 % (2.087 de voturi), Traian Băsescu – 44,1 % (1.647).
Este şi rezultatul activităţii mediatice a unor formatori de opinie din Moldova, care au pledat categoric în favoarea partidului aflat la guvernare, PSD, și a candidatului său la Președinție, Adrian Năstase. Un grup de intelectuali – președinți de uniuni de creație, academicieni, scriitori, oameni de teatru și artisti plastici din Moldova – au semnat un Apel în susținerea lui Adrian Nastase, publicat apoi în săptamânalele Timpul și Jurnal de Chișinău, din 10 decembrie 2004, proclamându-l drept „unicul garant al integrării României în Uniunea Europeană”. [4]
Fenomenul însă nu este un motiv de a afirma că moldovenii susţin reprezentanţii puterii în exerciţiu. Scrutinele anterioare au demonstart că cetăţenii români din Republica Moldova au așteptări specifice, fiind mai sensibili fața de problematica națională. Actorii politici de peste Prut iau în calcul această percepţie.
Deja noul Președinte, Traian Băsescu, care a învins în 2004, obținând 51,23% din sufragii în turul II de scrutin, faţă de Adrian Năstase — 48,77%, a făcut referiri relevante la Republica Moldova: „ Este același popor care locuiește în două țări” sau „Moldovenii vor trebui tratați ca buni români”. [5]
În 2004, temele prioritare de campanie au fost aderarea la UE, corupţia, presa liberă, „reunirea celor două Românii”- cea urbană, cu tendință liberală, care l-a votat pe Traian Băsescu, și cea rurală, cu nevoi de tip asistențial care l-a votat pe Adrian Năstase. Mai apoi această sintagmă va fi preluată şi de actorii politici din Republica Moldova (PD), referindu-se la Moldova celor avuţi şi Moldova celor săraci.
Principalul obiectiv pe termenul întregului mandat al lui Traian Băsescu era coagularea naţiunii române. Redarea demnităţii românilor, dezvoltarea societăţii civile şi asigurarea independenţei presei au fost alte obiective asumate de Traian Băsescu. În baza acestor deziderate, politica de la Cotreceni faţă de moldoveni a devenit una mai agreabilă.
Anul 2009 a fost unul de succes pentru Băsescu datorită rezultatelor electorale din Republica Moldova. După primul tur de scrutin, Traian Băsescu a obţinut sprijinul a 90,7% dintre alegatorii cu cetățenie română din R. Moldova. Pe locul doi s-a clasat Crin Antonescu, cu 3,7%, urmat de catre Mircea Geoană – 3,5%. [6]
În campania pentru alegerile prezidențiale din 2009, Traian Băsescu a candidat fiind susţinut de PD-L. După turul II, a obtinut 94,8% din voturile cetățenilor români care și-au exprimat optiunea electorală în Republica Moldova.Astfel, Traian Băsescu a obţinut 11.528 din totalul de 12.300 de voturi exprimate la cele 13 secţii de votare deschise pe teritoriul Republicii Moldova. [7]
Președintele României, Traian Băsescu declara, în anul 2009,că unirea ar fi posibilă, motiv pentru care, în anul 2012, la referendumul ce viza demitirea lui T. Băsescu, 60% din votanții din Republica Moldova au spus „Nu”. Candidatul PSD Mircea Geoană pentru funcția de Preșdinte a avut o altă abordare declarând în vara anului 2006 că; „românii din Basarabia și Bucovina de Nord trebuie să dobândească cetățenia română după principiul Loteriei Americane”. Această declarație a fost taxată de electorat prin susținerea masivă a lui Băsescu, voturile românilor din diaspora fiind cele care au hotărât victoria la limită a acestuia în 2009. [8]
La prezidențialele din 2014, priciplalii competitiori au fost Victor Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC , şi candidatul ACL, Klaus Iohannis.
În Republica Moldova, după I tur de scrutin, Victor Ponta s-a impus, la o distanţă de o mie de voturi. Candidatul PSD a obţinut 8.202 voturi, spre deosebire de cele 6.986 ale lui Iohannis, Republica Moldova fiind una dintre puţinele ţări câştigate de Ponta, alături de Coreea de Nord, Zimbabwe, Pakistan, Brazilia şi teritoriile palestiniene. [9]
Scorul obținut de Victor Ponta nu este o surpriză. Cetățenii români din Republica Moldova au votat de cele mai multe ori în favoarea celui care reprezintă statul român. În 2004, după I tur, Adrian Năstase (fiind premier al României) a acumulat în jur de 50% din voturi, iar Traian Băsescu – în jur de 32%.
La scrutinul prezidențial din 2 noiembrie 2014, adică după I tur, peste 8 200 de cetățeni (37%) au votat candidatul PSD, Victor Ponta. Klaus Iohannis, candidatul dreptei, înaintat de Alianţa Creştin-Liberală, a acumulat aproape șapte mii de voturi (31%). El fiind urmat de liderul Partidului Mişcarea Populară, Elena Udrea, pentru candidatura căreia au votat peste 3 600 de moldoveni (16%). Următoarea, în clasamentul preferințelor moldovenilor, a fost ex- ministrul Justiţiei Monica Macovei, care a obținut puțin peste 2 300 din sufragii (10.5 %).
Deci, observăm că moldovenii votează, inițial, statutul, dar nu ideologia. În decursul celor două cicluri electorale, 10 ani, numărul participanţilor la urnele de vot s-a triplat, începând cu peste 3 mii şi ajungând la aproximativ 21 mii de cetăţeni.
Evoluția votului basarabean în perioada 2004-2014
2004 | 2009 | 2014 |
3.734 alegători | 12. 156 alegători | 21.980 alegători |
În scrutinul din 2009, candidatura lui Traian Băsescu a fost susţinută de Partidul Liberal din Republica Moldova. Liberalii şi-au argumentat sprijinul politic prin faptul că „în primul său mandat prezidenţial Traian Băsescu a promovat o intensă politică de apropiere şi de strângere a relaţiilor moldo-române, de susţinere fermă a intereselor Republicii Moldova pe plan internaţional şi în special pe planul integrării europene”. [10]
Băsescu a avut toteauna un mesaj pofund sentimental, dar şi persuasiv către basarabeni. Astfel, în18 iulie 2013, Băsescu a declarat la Chişinău că, după ce îşi va termina mandatul de preşedinte al României, va cere, „poate”, cetăţenia moldovenească, în semn de respect şi dragoste pentru Republica Moldova şi oamenii ei. O saptămână mai târziu, Traian Băsescu spunea că este „categoric” în a ceare cetăţenia Republicii Moldova, menţionând că şi-ar dori ca românii să trăiască într-o singură ţară: „Dacă acum nu putem avea cetăţenie română pe ambele maluri ale Prutului, măcar să le am pe amandouă”. [11]
În noiembrie 2013, Preşedintele României, Traian Băsescu, repune în prim-plan subiectul Unirii. Şeful statului român susţine, într-un interviu pentru TVR, că următorul proiect important pentru România, după intrarea în NATO şi Uniunea Europeană, trebuie să fie unirea cu Republica Moldova:„Sunt convins că, dacă în Republica Moldova va exista un curent unionist, România va spune „da” fără să ezite. Proiectul de ţară pentru România, este „Vrem să ne întregim ţara!” [12]
Pe plan internaţional, Traian Băsescu a fost susţinut în competiţia pentru cel de-al doilea mandat prezidenţial de Preşedintele Partidului Popular European, Wilfried Martens, și liderul grupului PPE din Parlamentul European, Joseph Daul. În acest context, este relevant faptul că admiterea Romaniei în Uniunea Europeană a avut loc în timpul mandatului şi cu contribuţia directă a preşedintelui Traian Băsescu.
Popularii au apreciat eforturile preşedintelui român pentru modernizarea României, combaterea corupţiei la nivel înalt şi aplicarea echitabilă a legii, dar şi poziţia preşedintelui Băsescu în chestiunile legate de securitatea energetică a UE şi de stabilitatea în zona Mării Negre. [13]
În martie 2014, Traian Băsescu, președintele României, declara că atât România, cât şi Republica Moldova trebuie să facă tot ceea ce se poate pentru unire:„Nu avem voie să uităm că Basarabia a fost prima provincie care, în 1918, a făcut pasul spre înfăptuirea României Mari. Astazi suntem împărțiți în două state, dar suntem același popor, iar românii de peste Prut fac parte din corpul națiunii române.Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a fi din nou împreună” a declarat Traian Băsescu la Palatul Cotroceni, dupa ceremonia de decorare a unor cetățeni moldoveni. [14]
Astfel, nu putem afirma că electoratul din Basarabia ar fi atașat „de dreapta” politică. După primul tur de scrutin, s-a văzut o reticenţă a votanţilor basarabeni faţă de Klaus Iohannis. În 2014, Klaus Iohannis, care nu a fost niciodată în Moldova și era practic necunoscut pentru românii de aici, a reușit totuși să obțină 31% din voturi.
Un alt motiv al reticenței l-a constituit atitudinea oarecum ezitantă a lui Iohannis față de unirea cu Republica Moldova. La acest subiect, candidatul a declarat urmatoarele: „Nu cred că trebuie să fie obiectiv naţional. Nu putem să pornim de la abordarea că dacă sunt unii mai mici ca noi, să ne impunem punctul de vedere. Istoriile României şi ale Moldovei au evoluat diferit. Trebuie să fim conştienţi de asta, de faptul că mixul etnic din Moldova nu mai e cel din anii patruzeci”. [15]
La scurt timp însă, a urmat o altă declaratie a dlui. Klaus Johannis, care, de astă dată a afirmat, în discursul oficial de lansare a candidaturii, că politicienii români au nevoie de un nou Pact de la Snagov, prin care să se asume în mod clar o nouă politică faţă de Republica Moldova şi care să vizeze reunirea celor două state româneşti. [16]
Victor Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC. Sloganul de campanie -„Mândria de a fi român”
În Republica Moldova, candidatul Victor Ponta a avut un avantaj față de Klaus Iohannis, deoarece, pe parcursul ultimilor ani, Guvernul României a oferit sprijin masiv pentru Republica Moldova: autobuse pentru școli, a finanțat renovarea a zeci de gradinițe, inaugurarea serviciului SMURD, renovarea Muzeului Național de Artă și a Sălii cu Orgă. Acest ajutor a fost oferit Chișinăului în baza Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind implementarea Progamului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor nerambursabil în valoare de 100 milioane de Euro, acordat de România Republicii Moldova și semnat la Chișinău la 10 decembrie 2013. [17]
PD –PSD : interferențe politice cu tentă electorală
La 10 septembrie 2014, la București, liderii PSD și PD au semnat un Acord de colaborare între cele două partide. Acțiunea s-a înscris perfect în strategia de campanie electorală pentru Partidul Democrat din RM. Totodată, PD a folosit subiectul unirii, dar în sensul dorit de potențialii alegători ai democraților. Astfel, într – o conferință de presă, din 15 octombrie, președintele PD Marian Lupu dezaprobă „campania unionistă” pe care candidatul Partidului Mișcarea Populară la președinția României, Elena Udrea, o desfășoară pe teritoriul Republicii Moldova. În opinia liderului democraților, astfel de gesturi ar reprezenta o jignire la adresa statului modovenesc și la adresa cetățenilor acestei țări. PD cere public candidaților la președinția României, aflați în campanie electorală pe teritoriul Republicii Moldova, să respecte statalitatea țării, argumentând că mesajele unioniste tensionează atmosfera din societate și pot genera reacții radicale contrare, de care nimeni nu are nevoie.
Victor Ponta și-a lansat candidatura la prezidențiale pe Arena Naţională, de ziua sa, 20 septembrie, în faţa celor 70.000 de membri ai PSD-UNPR-PC: Sunt Victor Viorel Ponta. Vă chem să fim împreună în bătălia pentru marea unire a românilor. [18]
Victor Ponta, „preşedintele care uneşte”
Ponta se lansează în campanie cu un „proiect de ţară prezidențial”, cu genericul – „România are nevoie de marea unire a românilor”. În acest fel, Ponta își revendică imaginea de președinte care unește. În proiectul său, pe 36 de pagini, candidatul prezidențial în cursa pentru Palatul Cotroceni încearcă să găsească un nou obiectiv național: Unirea. Sintagma „Unire” o pomenește în proiectul său de peste 50 de ori, ca fiind o formulă new-propagandistică bine aleasă, şi prin care îşi proiectează imaginea de „pacificator al nației”. Premierul român își prognozează deja aniversarea din 2018, când se va sărbători centenarul Marii Uniri, iar această temă este liantul întregului său proiect, care are sloganul „mândria de a fi român”.
„Unirea nației” devine astfel credibilă pentru electoraltul naționalist, fără ca formularea să fie explicită în programul premierului, mai ales că Victor Ponta a descris chiar la Alba Iulia „noul obiectiv național” de revenire a Basarabiei „printr-o șansă istorică” în interiorul României.
Retorica de campanie, expusă într-o broșură electorală a lui Ponta s-a axat pe patru piloni: ideea de „marea unire a românilor”, schimbare, pace, combaterea corupţiei: „Vreau să-i pedepsim pe cei vinovaţi, pe cei care au făcut rău României. Corupţia, clanurile, jaful din banii publici trebuie stopate. Justiţia trebuie ajutată sa fie independenta de politică, … Regimul Băsescu nu trebuie să revină la conducerea țării…, se menționează în textul brosurii, semnat de Ponta. [19]
În discursul rostit în cadrul Congresului PSD, reunit la Alba Iulia pe 12 septembrie, Premierul Victor Ponta a declarat că angajamentul său și apelul adresat românilor este acela de a face împreună, pentru a doua oară, marea unire a României:„Vreau să ne asumăm cu toții un angajament: în 1918, aici, la Alba Iulia, după ce sute de mii români și-au dat viața în primul Război Mondial, am obținut cel mai important obiectiv național: Marea Unire. Vreau și vă rog să fiți alături de mine pentru ca, la o sută de ani, să fim acea țară mândră, puternică, respectată, pe care strămoșii noștri aflați aici în urmă cu 96 de ani și-au dorit-o. Acesta e angajamentul meu, acesta e apelul meu către toți românii, să facem împreună a doua oară Marea Unire a României”. [20]
Principalele puncte ale discursului sensibile pentru electoratul moldovean:
- Pornim pe drumul schimbării, pe drumul spre marea unire a tuturor românilor.
- Vreau să vă gândiţi la ceva ce am uitat în acești 25 de ani: că putem fi uniți, să ne ajutăm.
- Sunt Victor Viorel Ponta. Vreau sa fiu președintele românilor, al acelor români care sunt împreună, care au încredere, care sunt mândri și care au speranța că vor schimba țara în bine.
- Vreau sa fiu președintele tuturor românilor care ma sprijină și celor care nu mă sprijină. Vreau să reușim împreună marea unire.
- Vă cer sprijinul pentru a face pace. Vă invit alături de mine în marea bătălie pentru unirea Romaniei
Autoportretul
- Sunt un român ca oricare alt român, sunt un român care sunt mândru de țara mea. Sunt strănepotul unui român din Ardeal care în 1917 a cerut cetățenia română și a luptat alături de români pentru marea unire. Sunt nepot de preot de la care am învăţat să cred în Dumnezeu.
- Vreau sa fiu președintele românilor care vor sărbători 100 de ani de la marea unire.
- Am învățat de la Traian Băsescu ce să nu fac dacă ajung președinte.
În campania pentru preşedinţia României din toamna anului 2014, premierul de la Chişinău, Iurie Leancă, l-a susținut pe omologul de la Bucureşti. Asta deși formațiunea din care făcea parte Leancă, PLDM, fiind membru observator al PPE, și-a confirmat susținerea pentru actualul președinte al României, Klaus Iohannis. Interesant este conversația din aceștia pe care au avut-o:
„Avem gazoductul Iaşi-Ungheni, avem 100 de autobuze școlare excelente, iată pentru acest motiv cetățenii Republicii Moldova și eu în special trebuie să-i spunem un mare mulțumesc domnului Ponta. Eu îl apreciez pe domnul Ponta că a știut după 20 de ani de relații frățești să treacă de la cuvinte la acțiuni. Păcat că moldovenii nu au votat cu Victor Ponta”. [21]
Astfel, în emisiunea de dezbateri de la TVR din 13 noiembrie, cei doi vorbesc la per tu:
„-Victor, bună seara.”
-„Iurie, bună seara.”
Leancă spune despre Ponta în emisiune că este „documentat, tânăr, a reuşit să lanseze proiecte de țară pe termen lung, contacte internaționale, este un personaj politic care a crescut mult. Educat, vorbește multe limbi străine. Iurie Leacă va participa la mitingul de lansare în campanie a lui Victor Ponta, pe Arena Naţională. [22]
Reacţia preşedintelui Băsescu la sprijinul electoral al lui Leancă a fost una promtă, făcându-se aluzie – instrument deseori utilizat în comunicarea electorală – la anumite relaţii cu angajaţii din ambasada URSS. Astfel, Băsescu a declarat că Iurie Leancă a fost până în octombrie 1989, în Ambasada Uniunii Sovietice din Bucureşti, de aceea este „atât de unit în gânduri şi simţiri cu premierul Victor Ponta”. [23]
În timpul campaniei electorale, Victor Ponta a acordat un interviu în exclusivitate pentru portalul moldovenesc de ştiri Realitatea.md. În cadrul acestuia, Ponta vorbeşte despre relaţiile dintre Republica Moldova şi România, integrarea europeană a ţării noastre, sprijinul conducerii de la Bucureşti, relaţia cu premierul Iurie Leancă, dar şi alegerile prezidenţiale din România. Fiind conştient de vulnerabilitatea momentului pentru electoratul de peste Prut, premierul subliniază că „întâlnirea cu frații noștri din Republica Moldova în cadrul Uniunii Europene nu este doar un obiectiv de interes național, ci un crez al fiecărui român patriot de pe ambele maluri ale Prutului” … Ca preşedinte, voi continua să susţin ferm, în politica externă, cauza europeană a Republicii Moldova. Din punct de vedere constituţional, voi nominaliza un premier, din afara PSD, care să împărtăşească această perspectivă, alături de care voi lucra pentru continuarea și implementarea iniţiativelor guvernamentale din ultimii ani pentru susținerea eforturilor europene ale Republica Moldova”. [24]
La finalul interviului, Ponta a făcut următorul apel: „Veniți la vot! Deoarece viitorul României este și viitorul dumneavoastră. O Românie puternică înseamnă şi o Republică Moldova puternică!”. [25]
Şi unele personalităţii din show – business au promovat campania de imagine a lui Victor Ponta. Printre acestea, maestrul Nicolae Botgros, director artistic şi prim dirijor al Orchestrei naţionale „Lăutarii” din Chişinău În pliantul publicitar este inserat următoru text: „Votez Victor Ponta, omul faptelor concrete și român adevărat. Victor Ponta a adus mai multă Românie în Basarabia și mai multă Basarabie în România. Vreau ca Victor Ponta să continue lucrarea sa de refacere și consolidare a unității Neamului Românesc din stânga și din dreapta Prutului. Cu Victor Ponta Președinte avem șansa istorică de realizare a idealului nostru de unitate românească.” (Vezi anexa 1).
Rezultatele după turul II de scrutin din 16 noiembrie 2014, aratăcăopțiunile moldovenilor s-au schimbat în favoarea candidatului dreptei politice. Admitem că aici a avut impact mesajul și poziția Președintelui Traian Băsescu, îndrăgit de românii din Republica Moldova deoarece, în perioada mandatului Băsescu a fost acordată, mai intens ca altădată, cetățenia română solicitanților de peste Prut. Băsescu a lansat în permanențămesaje prounire, chiar și în perioada când Președinte era comunistul Vladimir Voronin.
Astfel, în Republica Moldova Klaus Iohannis a obținut 78,59% (27.933 voturi), iar Victor Ponta a inregistrat 21,41% (7.610 voturi). La Chișinău, candidatul ACL la prezidențiale a fost votat de peste 80% dintre cei care s-au prezentat la urne, Iohannis a câstigat majoritatea voturilor în toate secțiile de votare din Republica Moldova (Vezi anexa 2). Victor Ponta a acumulat cel mai bun scor la Leova (43,1%), Drochia (38,4%) și Giurgiulești (34%), iar Klaus Iohannis a avut cele mai bune procentaje la Ialoveni (88,6%) și la secțiile de votare 1 și 4 din Chișinău (88,5% și 90%). [25] [26]
Klaus Iohannis, candidatul ACL
Proiectul şi sloganul său de campanie: “România lucrului bine făcut” aparținea unui candidat foarte puțin cunoscut electoratului din Republica Moldova.
Lansarea oficială a campaniei lui Claus Iohannis are loc în 27 septembrie, în cadrul unui miting în Piața Victoriei din București și a fost precedată de ieșirea de sub tipar a volumului său autobiographic intitulat „Pas cu pas“, despre care spune: „ Am crezut că cea mai potrivită formă pentru a-i lăsa pe oameni să mă cunoască a fost să scriu despre mine … Pe fond, cartea s-a dovedit a fi un instrument electoral de succes, având în vedere că până la jumătatea lunii decembrie se vânduse în aproximativ o sută de mii de exemplare. [27]
Klaus Iohannis s-a profilat ca un candidat aflat în afara „jocurilor politice de la București” poziționându-se în antiteză cu președintele Traian Băsescu, cu principalul său contracandidat, Victor Ponta și cu întreaga clasă politică: „Sunt un om al faptelor, nu al vorbelor goale”. [28]
Pe data de 29 septembrie, la Palatul Parlamentului, candidatul ACL și-a lansat programul prezidențial. Acesta trata diferite problematici de interes național, în 11 capitole ce priveau agenda prezidențială. Evenimentul principal pentru prezentarea imaginii proprii a „omului“ Klaus Iohannis a fost lansarea volumului „Pas cu pas“. Acesta a avut loc în București, în data de 13 octombrie.
În plan politic, Iohannis a avut un mesaj distinct anti-PSD: „În aceste zile vedem foarte bine unde ne-au adus 25 de ani de scandal, de gălăgie inutilă. Ne uitam la televizor şi ce vedem? De dimineaţa pană seara vorbe goale, corupți duși la procuratură. Un PSD care nu a reușit să facă decât circ, acel circ ieftin cu auto-suspendările. Păi ăsta-i partid serios care guvernează Romania? Cu Victor Ponta în frunte. Victor Ponta este un om manevrat, un om al găştilor de partid.”
Candidatul ACL a susţinut că, proiectul său intitulat „România lucrului bine făcut”, are în vedere „…o ţară fără corupți în fruntea partidului, fară corupți în fruntea țării…” şi „…o ţară în care justiţia este independentă” şi în care „…unde-i lege nu-i tocmeală…”. [29]
Iohannis a fost susţinut făţiş în campania electorală pentru Cotroceni de către cancelarul german Angela Merkel, deoarece este o tradiţie a liderilor PPE de a-şi promova reprezentanţii partidelor asociate în competiţiile politice.
O tehnică utilizată în Europa de Este este, în opinia noastră, transferul de imagine dinspre actorii occidentali spre cei naţionali. Astfel, candidatul ACL la alegerile prezidenţiale din România, Klaus Iohannis, a prezentat în campanie scrisoarea de susţinere a cancelarului german, Angela Merkel.
„Stimate domnule Iohannis, Am aflat cu bucurie faptul că veţi candida la alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie din partea Alianţei Creştin Liberale. Cetăţenii români regăsesc în candidatura dumneavoastră o serie de virtuţi care în Europa sunt foarte apreciate. Ca primar al oraşului transilvănean Sibiu aţi dovedit competenţe administrative şi spirit european autentic. Prin trecerea PNL la popularii europeni şi prin alianţa încheiată cu PDL aţi reuşit să creaţi o forţă puternică a clasei de mijloc. Vă doresc multă determinare şi energie şi sper într-o victorie a dvs. şi a Alianţei Creştin Liberale”. [30]
Subiectul unirii în retorica lui Iohannis
Candidatul ACL la alegerile prezidențiale, Klaus Iohannis, a declarat la postul de televiziune Digi24 că unirea României cu Moldova e un lucru pe care numai Bucureștiul poate să-l ofere și numai Chișinăul poate să-l accepte. „Dacă cetățenii Republici Moldova își doresc unirea cu România, atunci nimeni nu-i poate opri”. Între România și Republica Moldova există o relația unică în Europa: „Nu există altă situație unde două state au limbă comună, istorie comună, aspirație comună. Această relație specială trebuie cultivată și amplificată mai ales de noi, fiindcă suntem țara mai mare, membră în UE, și ei vor în UE și avem obligația istorică să-i sprijinim cu tot ce putem”. [31]
În același context, candidatul dreptei politice a punctat că „ … obiectivul nr.1, acum, este integrarea Republicii Moldova. Noi avem mult mai multe obligații față de Basarabia. Unii politicieni – și de le noi, si de la ei – spun că totuși integrarea europeană și dezideratul de unire cu țara sunt în contradicție. Eu spun că nu sunt…”. [32]
Din punctul său de vedere, soluția unei eventuale uniri trebuie să vină în etape. „Acum trebuie să facem orice e posibil să ajutăm Republica Moldova în Europa să ne regăsim într-o Europă comună. Dacă facem lucrurile bine, pe parcursul anilor vom strânge relațiile. Atunci se creează condițiile pentru următorul pas. Ordinea nu poate fi inversată. [33]
Dezideratul unirii ca subiect atractiv pentru cetăţenii români din Republica Moldova nu a lipsit nici din retorica electorală a candidatei independente la președinția română Monica Macovei. Astfel, la Adevărul Live, europarlamentara a declarat, că Ion Iliescu s-a opus unirii dintre România şi Basarabia la începutul anilor ’90. Monica Macovei face următoarele afirmaţii, legate de Republica Moldova:” Sunt pentru unirea cu Republica Moldova, însă trebuie să o facem atunci când se poate. În ’90, se putea. Şi mie îmi spun tot timpul colegii în Parlamentul European de ce nu ne-am unit atunci. A venit Snegur la Bucureşti, el voia unire. Aşteptam să vedem ce spune Iliescu, iar Iliescu a stat patru ore şi a spus nu. Snegur a plecat la Chişinău”.
Dialogul dintre cei doi candidați a înviorat opinia publică, în contextul scrutinului prezidențial din România. Fostul şef al statului român îi dă replica: „Monica Macovei minte. August 1991 nu avea cum fi momentul unificării României cu Republica Moldova. Din foarte multe motive. De natură internă şi externă. Dar mai ales externă”. [34]
Din declaraţia fostului preşedinte Ion Iliescu: „Afirmaţia este mincinoasă, şi iresponsabilă…”
Nu toţi cei din Moldova se consideră români. Şi dintre cei care se consideră români, nu toţi doresc reunificarea. În primăvara anului 1990, premierul Mircea Druc declara despre unire, citez: „În pofida convingerii că suntem o singură naţiune formăm două state”, totuşi, trebuie mai întâi „să facem câteva sute de întreprinderi mixte şi să punem la cale câteva zeci de mii de căsătorii comune şi apoi să mai vorbim”. În iulie 1990, se publica la Chişinău un sondaj de opinie, relevant pentru starea de spirit a moldovenilor. La întrebarea „Ce atitudine aveţi faţă de afirmaţiile cu privire la unirea RSSM cu România?”, 82,5% au declarat că nu susţin aşa ceva, 7,5% susţin unirea şi 9% au refuzat să răspundă. În continuarea chestionarului, 52% doreau o republică suverană în cadrul federaţiei înnoite a URSS, 42% vroiau o republică moldovenească independentă şi 5% o republică moldovenească în componenţa României. Şi atunci, unde a fost oportunitatea unirii, în 1990?”. [35]
Ultimele zile de campanie, au un loc aparte în strategia de comunicare. Anume, în ultimele ore de campanie se lansează mesaje şi materiale compromiţătoare la adresa adversarului politic. Se întâmplă aceasta și în Republica Molodova, dar și în România. Tehnologiile de PR negru, utilizate pe final de campanie, se consideră a fi cu impact, deoarece cei vizați nu mai au timp suficient pentru a se reabilita în faţa opiniei publice. În alegerile prezidenţiale din 2014, cel carte a utilizat potenţialul PR – ului negru pe final de campanie a fost chiar Președintele României, Traian Băsescu.
Într-o declaraţie de presă, făcută vineri, la Palatul Cotroceni, Șeful statului a declarat că Guvernul și Ministerul Afacerilor Externe încearcă să obstrucționeze votul cetățenilor români din străinătate. Băsescu s-a referit, în special, la cazul Guvernului Germaniei, care și-a arătat disponibilitatea de a deschide mai multe secții de votare pentru românii din țara respectivă, însă a fost ignorat de autorităţile române. În aceeaşi declaraţie, Traian Băsescu a atacat dur PSD-ul și retorica electorală promovată de acesta: „PSD , Ponta au împărțit țara în două: în „băsiști” și „electorat bun”. Îndemn băsiștii să vină la urnele de vot și să nu lase țara pe mâina unor demagogi, care au de apărat corupții care stau în fața pușcăriilor…”. [36]
Șeful statului a anunțat că publică pe contul său de Facebook un filmuleț în care demonstrează cât de „pisicuț” este premierul Ponta în întâlnirile private: „Față în față este ca un pisicuț, iar în fața microfoanelor și a televiziunii, devine mândru și puternic”. [37]
PSD a răspuns în manieră similară: „Ieșirea publică a lui Traian Băsescu din ultima zi a campaniei electorale reprezintă ultimul mesaj de ură și dezbinare pe care acesta îl poate transmite poporului român ca președinte. După 10 ani de abuzuri și scandal care au marcat mandatele lui Băsescu, singura sa scăpare este Klaus Iohannis. Traian Băsescu își dorește ca Iohannis să câștige alegerile în primul rând pentru a-l proteja de justiție! …Băsescu și PDL dețin controlul total asupra lui Klaus Iohannis! /…/Prin această ieșire, președintele și-a demascat o dată pentru totdeauna înțelegerea dintre el și candidatul ACL și planul de a ajunge prim-ministru numit de Iohannis. Această variantă ar însemna un dezastru pentru România”. [38]
Concluzii
Cetăţenii români din Republica Moldova, conform rezultatelor la urnele de vot, tratează relația cu România într-o manieră mai mult sentimentală decât pragmatică. Acest detaliu important a marcat mereu opțiunile lor electorale. De regulă, electoratul din Republica Moldova este foarte sensibil la politicile promovate în raport cu statutul românilor din acest teritoriu. Subiectul unirii este o temă prezentă în retorica electorală a candidaţilor cu speranţe de a racola cât mai multe sufragii în Republica Moldova. Partidele politice din Republica Moldova întotdeauna susţin făţiș unul sau alt candidat. De regulă, aceasta se face în funcţie de apartenenţa doctrinară la una din familiile politice internaţionale. Totuși, există şi excepţii, precum cazul Ponta-Leancă, în scrutinul prezidential din toamna 2014.
Bibliografie:
CIOBANU, Vitalie, Alegerile romanesti: oportunism si speranta in Basarabia. Revista22, pe. http://www.revista22.ro/alegerile-romanesti-oportunism-si-speranta-in-basarabia-1394.html, (accesat decembrie 2004).
DRAGULIN, Sabin, ROTARU, Silvia, „Alegerile prezidențiale 2014 – Președintele României și eșecul previzionării. O abordare analitică”, în Sfera politicii, nr.183, http://www.sferapoliticii.ro/sfera/183/art02-Dragulin_Rotaru.php.
Alegerile prezidențiale din 2014, pe http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/10/03/alegerile-prezidentiale-din-2004-11-39-29.
Andrei Cristian, http://www.gandul.info/politica/iohannis-mi-a-scris-angela-merkel-ca-ma-sustine-am-o-scrisoare-n-am-aratat-o-nu-i-stilul-meu-sa-epatez-textul-scrisorii-in-gandul-13547019, ( accesat 13.11.2014).
Apelul Uniunii românilor din Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, pe http://www.opiniateleormanului.ro/c-a-l-v-a-r-u-l-redobandirii-cetateniei-romane/, (accesat 5 ianuarie 2011).
Băsescu va deveni cetățean al RM, pe http://www.ziare.com/basescu/presedinte/traian-basescu-va-deveni-cetatean-al-republicii-moldova-1356246, 2 aprilie 2015.
Băsescu anunță urătorul proiect de țară, pe http://unimedia.info/stiri/video-basescu-anunta-urmatorul-proiect-al-romaniei-unirea-cu-republica-moldova-68881.html, 27 noiembrie 2013.
Dancu Ionel, pe http://www.stiripesurse.ro/proiectul-de-presedinte-al-lui-victor-ponta-ce-promite-liderul-psd-sa-faca-la-cotroceni_924893.html, ( accesat 29.07.2014).
Liberalii din RM îndeamnă oamenii să voteze cu Băsescu. http://www.ziare.com/basescu/stiri-traian-basescu/liberalii-din-r-moldova-indeamna-oamenii-sa-voteze-cu-basescu-965798, (accesat 3 decembrie 2009).
PPE îl sprijină pe Băsescu, pe http://www.ziare.com/alegeri/alegeri-prezidentiale-2009/partidul-popular-european-il-sprijina-pe-basescu-pentru-un-nou-mandat-927885, 22 octobrie 2009.
Revizuirea Constituției și dreptul moldovenilor la cetățenie dublă, pe http://www.europalibera.org/content/article/24382680.html, (accesat 6 noiembrie 2001).
Tănase Silviu, pe http://www.timpul.md/articol/iohannis-vs-ponta–ce-au-votat-basarabenii-pe-2-noiembrie-65759.html, (accesat la 7 noiembrie 2014).
Tănase Silviu, „Klaus Iohannis a spus că e nevoie de un nou Snagov”, http://adevarul.ro/news/politica/klaus-johannis–spus-da-nevoie-nou-snagov-republica-moldova-1_542acce60d133766a88d3e02/index.html, 30 septembrie 2014.
Traian Băsescu votat de 94,8% dintre cetățenii români din RM, pe http://www.ziare.com/basescu/stiri-traian-basescu/basescu-votat-de-94-8-la-suta-dintre-cetatenii-romani-din-r-moldova-968469.
http://www.monitoruldevaslui.ro/2009/10/remember-alegerile-prezidentiale-din-2004.html .
Tănase Silviu, pe http://www.timpul.md/articol/iohannis-vs-ponta–ce-au-votat-basarabenii-pe-2-noiembrie-65759.html, (accesat la 7 noiembrie 2014).
http://www.hotnews.ro/stiri-politic-18144200-victor-ponta-isi-lanseaza-sambata-candidatura-alegerile-prezidentiale-ziua-arena-nationala-sunt-asteptati-70-000-oameni.htm, (accesat 20 septembrie 2014).
http://www.mediafax.ro/politic/congresul-psd-de-la-alba-iulia-ponta-a-fost-desemnat-candidat-la-presedintie-angajamentul-meu-e-sa-facem-impreuna-a-doua-oara-marea-unire-a-romaniei-13257616, (accesat 12 septembrie 2014).
http://unimedia.info/stiri/video-iurie-leanca-pacat-ca-moldovenii-nu-l-au-votat-pe-victor-ponta-89009.html,( accesat 17 noiembrie 2014).
http://www.evz.ro/participarea-premierului-moldovean-iurie-leanca-la-lansarea-lui-victor-ponta-va-fi-discutata-de-catre-conducerea-pldm.html, (accesat 23 septembrie 2014).
http://www.mediafax.ro/politic/basescu-leanca-a-fost-pana-in-octombrie-1989-in-ambasada-urss-din-bucuresti-de-aceea-e-atat-de-unit-in-ganduri-cu-ponta-ponta-gestul-lui-basescu-iresponsabil-13314145, (accesat 21 septembrie 2014).
http://www.realitatea.md/interviu-exclusiv-cu-victor-ponta–ca-presedinte–voi-continua-sa-sustin-ferm-cauza-europeana-a-republicii-moldova_11145.html#sthash.RJYtHV7u.dpuf, ( accesat 31 octombrie 2014).
http://www.realitatea.md/interviu-exclusiv-cu-victor-ponta–ca-presedinte–voi-continua-sa-sustin-ferm-cauza-europeana-a-republicii-moldova_11145.html#sthash.RJYtHV7u.dpuf, 31 octombrie 2014.
http://www.curteaveche.ro/blog/tag/tiraj-carte-klaus-iohannis/.
http://adevarul.ro/news/politica/cum-explica-ion-iliescu-faptul-romania-republica-moldova-nu-s-au-unit-august-1991-1_53e7567d0d133766a82a7a34/index.html, ( accesat 10 august 2014).
http://www.b1.ro/stiri/politica/ultimele-mesaje-ale-lui-traian-basescu-inaintea-alegerilor-din-16-noiembrie-2014-declaratie-integrala-video-95902.html, ( accesat 14 noiembrie 2014).
http://www.dcnews.ro/alegeri-preziden-iale-2014-turul-2-16-noiembrie-psd-mesaj-fulminant-despre-klaus-iohannis-i-traian-basescu_459423.html#sthash.0aFzmnUt.dpuf, ( accesat 15 noiembrie 2014).
Anexa 1
http://www.hotnews.ro/stiri-politic-18586332-rezultate-alegeri-prezidentiale-republica-moldova-klaus-iohannis-78-59-victor-ponta-21-
Chișinău | Iohannis 2575 (86,35%) | Ponta 407 (13,65%) |
Chișinău | Iohannis 2558 (86,44%) | Ponta 390 (13,56%) |
Bălți | Iohannis 1805 (80%) | Ponta 443 (20%) |
Cantemir | Iohannis 474 (73%) | Ponta 178 (27%) |
Călărași | Iohannis 2039 (80%) | Ponta 497 (20%) |
Cimișlia | Iohannis 1136 (75,28%) | Ponta 373 (24,72%) |
Orhei | Iohannis 1909 (71%) | Ponta 780 (29%) |
Drochia | Iohannis 433 (61,86%) | Ponta 267 (38,14%) |
Edineț | Iohannis 504 (54,76%) | Ponta 276 (45,24%) |
Fălești | Iohannis 375 (64,54%) | Ponta 103 (28,45%) |
Florești | Iohannis 375 (64,54%) | Ponta 206 (35,46) |
Hincești | Iohannis 1635 (84%) | Ponta 311 (16%) |
Leova | Ioannis 418 (56,71%) | Ponta 317 (43,29%) |
Nisporeni | Iohannis 956 (65,75%) | Ponta 498 (34,25%) |
Ungheni | Iohannis 1033 (67,65%) | Ponta 494 (32,35%) |
Anexa 2
Niolae Botgros
[1] Vezi http://www.monitoruldevaslui.ro/2009/10/remember-alegerile-prezidentiale-din-2004.html
[2] Vitalie, Ciobanu, Alegerile romanesti: oportunism si speranta in Basarabia. Revista22, pe. http://www.revista22.ro/alegerile-romanesti-oportunism-si-speranta-in-basarabia-1394.html, (accesat decembrie 2004).
[3] Revizuirea Constituției și dreptul moldovenilor la cetățenie dublă, pe http://www.europalibera.org/content/article/24382680.html, (accesat 6 noiembrie 2001)
[4] Vitalie, Ciobanu, Alegerile romanesti: oportunism si speranta in Basarabia. Revista22, op.cit., (accesat decembrie 2004).
[5] Alegerile prezidențiale din 2014, pe http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/10/03/alegerile-prezidentiale-din-2004-11-39-29
[7] Traian Băsescu votat de 94,8% dintre cetățenii români din RM, pe http://www.ziare.com/basescu/stiri-traian-basescu/basescu-votat-de-94-8-la-suta-dintre-cetatenii-romani-din-r-moldova-968469
[8] Apelul Uniunii românilor din Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, pe http://www.opiniateleormanului.ro/c-a-l-v-a-r-u-l-redobandirii-cetateniei-romane/, (accesat 5 ianuarie 2011).
[10] Liberalii din RM îndeamnă oamenii să voteze cu Băsescu. http://www.ziare.com/basescu/stiri-traian-basescu/liberalii-din-r-moldova-indeamna-oamenii-sa-voteze-cu-basescu-965798, (accesat 3 decembrie 2009)
[11] Băsescu va deveni cetățean al RM, pe http://www.ziare.com/basescu/presedinte/traian-basescu-va-deveni-cetatean-al-republicii-moldova-1356246, 2 aprilie 2015
[12] Băsescu anunță urătorul proiect de țară, pe http://unimedia.info/stiri/video-basescu-anunta-urmatorul-proiect-al-romaniei-unirea-cu-republica-moldova-68881.html, 27 noiembrie 2013.
[13] PPE îl sprijină pe Băsescu, pe http://www.ziare.com/alegeri/alegeri-prezidentiale-2009/partidul-popular-european-il-sprijina-pe-basescu-pentru-un-nou-mandat-927885, 22 octobrie 2009.
[14] http://www.ziare.com/basescu/presedinte/basescu-despre-unirea-cu-r-moldova-trebuie-sa-facem-tot-ce-ne-sta-in-putinta-pentru-a-fi-impreuna-1290284, 27 martie 2014
[15] Silviu Tănase, pe http://www.timpul.md/articol/iohannis-vs-ponta–ce-au-votat-basarabenii-pe-2-noiembrie-65759.html, accesat la 7 noiembrie 2014.
[16] Tanase Silviu, „Klaus Iohannis a spus că e nevoie de un nou Snagov”, http://adevarul.ro/news/politica/klaus-johannis–spus-da-nevoie-nou-snagov-republica-moldova-1_542acce60d133766a88d3e02/index.html, 30 septembrie 2014.
[17] În ședința Cabinetului de miniștri din 16 iunie 2015, a fost aprobat proiectul de lege pentru Ratificarea celui de-al treilea Protocol adițional între Republica Moldova și Guvernul României la Acordul în cauză.
[18] http://www.hotnews.ro/stiri-politic-18144200-victor-ponta-isi-lanseaza-sambata-candidatura-alegerile-prezidentiale-ziua-arena-nationala-sunt-asteptati-70-000-oameni.htm, (accesat 20 septembrie 2014).
[19] Dancu Ionel, pe http://www.stiripesurse.ro/proiectul-de-presedinte-al-lui-victor-ponta-ce-promite-liderul-psd-sa-faca-la-cotroceni_924893.html, ( accesat 29.07.2014).
[20] http://www.mediafax.ro/politic/congresul-psd-de-la-alba-iulia-ponta-a-fost-desemnat-candidat-la-presedintie-angajamentul-meu-e-sa-facem-impreuna-a-doua-oara-marea-unire-a-romaniei-13257616, (accesat 12 septembrie 2014)
[21] http://unimedia.info/stiri/video-iurie-leanca-pacat-ca-moldovenii-nu-l-au-votat-pe-victor-ponta-89009.html, ( accesat 17 noiembrie 2014).
[22] http://www.evz.ro/participarea-premierului-moldovean-iurie-leanca-la-lansarea-lui-victor-ponta-va-fi-discutata-de-catre-conducerea-pldm.html, (accesat 23 septembrie 2014).
[23] http://www.mediafax.ro/politic/basescu-leanca-a-fost-pana-in-octombrie-1989-in-ambasada-urss-din-bucuresti-de-aceea-e-atat-de-unit-in-ganduri-cu-ponta-ponta-gestul-lui-basescu-iresponsabil-13314145, (accesat 21 septembrie 2014).
[24] http://www.realitatea.md/interviu-exclusiv-cu-victor-ponta–ca-presedinte–voi-continua-sa-sustin-ferm-cauza-europeana-a-republicii-moldova_11145.html#sthash.RJYtHV7u.dpuf, ( accesat 31 octombrie 2014).
[25] http://www.realitatea.md/interviu-exclusiv-cu-victor-ponta–ca-presedinte–voi-continua-sa-sustin-ferm-cauza-europeana-a-republicii-moldova_11145.html#sthash.RJYtHV7u.dpuf, 31 octombrie 2014.
[27] Vezi site-ul editurii Curtea Veche Publishing http://www.curteaveche.ro/blog/tag/tiraj-carte-klaus-iohannis/
[28] Sabin Dragulin, Silvia Rotaru, Alegerile prezidențiale 2014 – Președintele României și eșecul previzionării. O abordare analitică, în Sfera politicii, nr.183, http://www.sferapoliticii.ro/sfera/183/art02-Dragulin_Rotaru.php
[29] Andrei Cristian, http://www.gandul.info/politica/iohannis-mi-a-scris-angela-merkel-ca-ma-sustine-am-o-scrisoare-n-am-aratat-o-nu-i-stilul-meu-sa-epatez-textul-scrisorii-in-gandul-13547019, ( accesat 13.11.2014).
[31] http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/COTROCENI+2014/Klaus+Iohannis+unire+Moldova+
relatii+rusia+securitate+riscuri
[32] Ibidem,
[33] Ibidem.
[34] http://adevarul.ro/news/politica/cum-explica-ion-iliescu-faptul-romania-republica-moldova-nu-s-au-unit-august-1991-1_53e7567d0d133766a82a7a34/index.html, ( accesat 10 august 2014)
[35] Ibidem.
[36] http://www.b1.ro/stiri/politica/ultimele-mesaje-ale-lui-traian-basescu-inaintea-alegerilor-din-16-noiembrie-2014-declaratie-integrala-video-95902.html, ( accesat 14 noiembrie 2014).
[37] Ibidem
[38] http://www.dcnews.ro/alegeri-preziden-iale-2014-turul-2-16-noiembrie-psd-mesaj-fulminant-despre-klaus-iohannis-i-traian-basescu_459423.html#sthash.0aFzmnUt.dpuf, ( accesat 15 noiembrie 2014)
Vizualizare articol: [hits]