• Facebook
  • Utilizator nou
  • Logare
  • Iesire
  • Parola pierduta
  • Contact
  • Română Română Română ro
  • English English Engleză en
Revista Polis
  • Acasa
  • Redactia revistei
  • Numar curent
  • Reguli de redactare
  • Arhiva revista
    • 2025
      • Numarul 1(47)2025
    • 2024
      • Numarul 1(43)/2024
      • Numarul 2(44)/2024
      • Numarul 3(45)/2024
      • Numarul 4(46)/2024
    • 2023
      • Numarul 4(42)/2023
      • Numarul 3 (41) 2023
      • Numarul 2(40)/2023
      • Numarul 1(39)/2023
    • 2022
      • Numarul 4(38)/2022
      • Numarul 3(37)/2022
      • Numarul 2(36)/2022
      • Numarul 1(35)/2022
    • 2021
      • Numarul 4(34)/2021
      • Numarul 3(33)/2021
      • Numarul 2(32)/2021
      • Numarul 1(31)/2021
    • 2020
      • Numarul 4(30)/2020
      • Numarul 3(29)/2020
      • Numarul 2(28)/2020
      • Numarul 1(27)/2020
    • 2019
      • Numarul 4(26)/2019
      • Numarul 3(25)/2019
      • Numarul 2(24)/2019
      • Numarul 1(23)/2019
    • 2018
      • Numarul 4(22)/2018
      • Numarul 3(21)/2018
      • Numarul 2(20)/2018
      • Numarul 1(19)/2018
    • 2017
      • Numarul 4(18)/2017
      • Numarul 3(17)/2017
      • Numarul 2(16)/2017
      • Numarul 1(15)/2017
    • 2016
      • Numarul 4(14)/2016
      • Numarul 3(13)/2016
      • Numarul 2(12)/2016
      • Numarul 1(11)/2016
    • 2015
      • Numarul 4(10)2015
      • Numarul 3(9)2015
      • Numarul 2(8)2015
      • Numarul 1(7)/2015
    • 2014
      • Numarul 4(6)/2014
      • Numarul 3(5)/2014
      • Numarul 2(4)/2014
      • Numarul 1(3)2014
    • 2013
      • Numarul 2/2013
      • Numarul 1/2013
    • Seria veche
  • POLIS Books
  • POLIS+
    • Emisiuni 2017
      • 27 Octombrie 2017
      • 20 Octombrie 2017
      • 3 noiembrie 2017
      • 17 noiembrie 2017
      • 12 decembrie 2017
    • Emisiuni 2022
      • februarie 2022
        • 17 februarie 2022
        • 23 februarie 2022
      • martie 2022
        • 3 martie 2022
        • 10 martie 2022
        • 17 martie 2022
        • 24 martie 2022
        • 31 martie 2022
      • aprilie 2022
        • 6 aprilie 2022
        • 14 aprilie 2022
        • 21 aprilie 2022
      • mai 2022
        • 5 mai 2022
        • 12 mai 2022
        • 19 mai 2022
        • 26 mai 2022
      • iunie 2022
        • 2 iunie 2022
        • 9 iunie 2022
        • 16 iunie 2022
        • 23 iunie 2022
        • 30 iunie 2022
      • iulie 2022
        • 7 iulie 2022
        • 14 iulie 2022
        • 21 iulie 2022
      • august 2022
        • 15 august 2022
        • 22 august 2022
      • septembrie 2022
        • 29 septembrie 2022
      • octombrie 2022
        • 6 octombrie 2022
        • 13 octombrie 2022
        • 20 octombrie 2022
      • decembrie 2022
        • 1 decembrie 2022
        • 8 decembrie 2022
        • 15 decembrie 2022
        • 22 decembrie 2022
        • 29 decembrie 2022
    • Emisiuni 2023
      • ianuarie 2023
        • 5 ianuarie 2023
        • 12 ianuarie 2023
        • 19 ianuarie 2023
        • 26 ianuarie 2023
      • februarie 2023
        • 2 februarie 2023
        • 9 februarie 2023
      • martie 2023
        • 9 martie 2023
        • 16 martie 2023
        • 30 martie 2023
      • aprilie 2023
        • 6 aprilie 2023
        • 13 aprilie 2023
        • 20 aprilie 2023
        • 27 aprilie 2023
      • mai 2023
        • 18 mai 2023
        • 25 mai 2023
      • iunie 2023
        • 1 iunie 2023
        • 7 iunie 2023
        • 15 iunie 2023
        • 22 iunie 2023
        • 29 iunie 2023
      • iulie 2023
        • 6 iulie 2023
        • 13 iulie 2023
        • 20 iulie 2023
        • 27 iulie 2023
      • august 2023
        • 3 august 2023
        • 10 august 2023
        • 17 august 2023
        • 31 august 2023
      • septembrie 2023
        • 7 septembrie 2023
        • 14 septembrie 2023
        • 21 septembrie 2023
      • octombrie 2023
        • 5 octombrie 2023
        • 12 octombrie 2023
        • 19 octombrie 2023
      • noiembrie 2023
        • 2 noiembrie 2023
        • 9 noiembrie 2023
        • 16 noiembrie 2023
        • 23 noiembrie 2023
        • 30 noiembrie 2023
      • decembrie 2023
        • 14 decembrie 2023
        • 21 decembrie 2023
        • 28 decembrie 2023
    • Emisiuni 2024
      • Februarie 2024
        • 01 februarie 2024
        • 08 februarie 2024
        • 15 februarie 2024
        • 22 februarie 2024
        • 29 februarie 2024
      • martie 2024
        • 7 martie 2024
        • 21 martie 2024
        • 28 martie 2024
      • aprilie 2024
        • 18 aprilie 2024
      • mai 2024
        • 30 mai 2024
      • iunie 2024
        • 13 iunie 2024
      • iulie 2024
        • 4 iulie 2024
        • 11 iulie 2024
        • 25 iulie 2024
      • august 2024
        • 08 august 2024
      • Octombrie 2024
        • POLIS + 03 octombrie 2024
        • Polis+ 10 octombrie 2024
      • Noiembrie 2024
        • Polis 28 noiembrie 2024
      • Decembrie 2024
        • Polis 19 decembrie 2024
    • Emisiuni 2025
      • Ianuarie 2025
        • Polis 2 ianuarie 2025
      • Februarie 2025
        • Polis – 6 februarie 2025
      • Martie 2025
        • Polis – 6 martie 2025
        • POLIS 20 martie 2025
        • Polis 27 martie 2025
  • Media
    • Evenimente
      • Constitutia 2013
    • Emisiuni
      • Constitutia 2013
    • Forum
    • Seria Polis
  • Anunturi
  • Cautare
  • Menu
Slide background

Journal of The Faculty of
Political and Administrative Sciences

Descarca articol PDF

Coordonat de Sorin BOCANCEA

Numarul 1(7)2015

Descarca revista PDF

Vizualizari articol [post_view]

Forme ale indezirabilului: despre maidanezi, vagabonzi și ideologiile drepturilor animalelor

(Forms of undesirable: about wild dogs, vagabonds and animals rights ideologies)

Emanuel COPILAȘ

Vintilă Mihăilescu, Povestea maidanezului Leuțu. Despre noua ordine domestică
și criza omului
, Chișinău, Cartier, 2013

Ce atrage atenția cititorului de prima dată când deschide cartea profesorului Vintilă Mihăilescu este stilul colocvial, anecdotic, aspect de natură să creeze impreia unei lecturi ușoare și poate chiar superficiale. Dar, odată ce a parcurs cartea, acesta se va convinge că lucrurile nu stau nici pe departe așa. Dimpotrivă, Povestea maidanezului Leuțu. Despre noua ordine domestică și criza omului conturează o antropologie socială închegată, profundă și în același timp relaxantă; la sfârșit, cititorul va avea impresia că a parcurs un roman de calitate când, de fapt, va fi citit o cartea eminamente științifică. Așa că nu îmi rămâne decât să felicit autorul atât pentru exprimare, cât și pentru conținut, și să trec mai departe la acesta din urmă.

Numărul de câini vagabonzi depășește cu mult media mondială, europeană sau chiar est-europeană. Cauzele acestui fenomen sunt multiple. Pe lângă o legislație ambiguă și incoerentă și iresponsabilitatea populației urbane, care distinge de obicei între maidanezii „buni”, ai locului (scării de bloc, străzii, cartierului) și maidanezii „răi”, singurii care „mușcă”, și nemaiținând cont de faptul că peste 80% dintre câinii vagabonzi adoptați de bucureșteni sunt eliberați la scurt timp pe străzi – respectiv iresponsabilitatea sau cinismul administrațiilor locale și/sau a ONG-urilor de profil, care transformă în afaceri bănoase problema câinilor vagabonzi utilizând complicitatea hingherilor, instruiți să se comporte preferențial, a veterinarilor și a farmaciștilor – Mihăilescu susține că estomparea postcomunistă a limitei dintre public și privat reprezintă piatra unghiulară a acestui indezirabil deznodământ. Nu sistematizarea întreprinsă în „Epoca de Aur” reprezintă factorul declanșator al acestui fenomen, chiar dacă, desigur, l-a amplificat, mulți dintre cei cărora le erau dărâmate casele și erau forțați să se mute în blocuri, în sau în afara localității a cărei rezidenți erau, renunțând la animalele de companie – ci tocmai atitudinea echivocă descrisă mai sus, distincția între maidanezii „noștri”, blânzi și jucăuși, și cei „străini”, agresivi și ușor iritabili; întreținerea acestei dualități disfuncționale, la limita dintre spațiul public și spațiul privat (scara blocului, spațiul verde dintre blocuri, strada „noastră” șamd.) face ca numărul câinilor vagabonzi să nu scadă semnificativ, ba chiar să crească, în anumiți ani.

Excluderea din ordinea social-simbolică nu îi afectează numai pe câini, sau numai animalele; îi afectează în primul rând pe oameni. Mihăilescu operează, cu ajutorul lui Michel Foucault și nu numai, o incursiune în istoria avagabondajului și a evoluției formelor de excluziune socială de-a lungul epocii moderne. Astfel, dacă în Evul Mediu timpuriu Biserica Catolică impusese caritatea drept unicul comportament permis în raport cu săracii și cerșetorii, această atitudine se va schimba radical la sfârșitul Evului Mediu și în timpul Renașterii. Vagabondajul masiv, exceptând bandele de tâlhari, haiduci și tot felul de saltimbanci aflați în afara, dar nu neapărat certați cu legea, a demarat odată cu așa numita „ciumă neagră” care a înjumătățit populația Europei între 1346 și 1353: în haosul legislativ și politic astfel instaurat, cete întregi de oameni migrau din zonele cele mai afectate de epidemie pentru a găsi hrană, adăpost și o formă sau alta de ocupație. Situația era de înțeles și nimeni nu a condamnat-o într-un context în care penuria forței de muncă era acută. Vagabondajul s-a transformat însă într-o problemă socială de amploare în secolul XVI, când populația Europei nu numai că se refăcuse după epidemia de ciumă, dar și crescuse semnificativ. Grupurile extinse de oameni aflați tot timpul în mișcare începuseră să reprezinte, conform autorităților laice și religioase, un pericol social. Noua ordine socială, simbolică și politică a stigmatizat exclușii, însemnându-i cu litera V (de la vagrant – rătăcitor, vagabond); apar acum legi împotriva săracilor și case speciale de corecție, în care sărăcia este percepută ca o anomalie, o scurtcircuitare nepermisă a nouui tip de societate, fiind asociată frecvent cu nebunia. Fenomenul ia amploare și pe fondul urbanizării Europei și a surclasării agriculturii (sat) de către comerț (oraș). Întocmai ca în problema contemporană a maidanezilor, se operează distincții între săracii „buni”, locali, și cei „străini”, culpabili exclusiv în baza propriei condiții alogene. E drept că aceste distincții sunt trasate de către autorități, biserica având un rol decizional central în acest proces, nu de către populație; dar, întocmai ca în cazul maidanezilor, o importantă parte a populației aproba și astfel reproducea noul consens social.

Indiferent că vorbim de oameni sau de animale, comunitățile și mai târziu societățile și-au instituit propriile ordini simbolice fundamentate pe limite, prejudecăți și excluderi specifice. Pe criterii religioase sau ținând de moravurile burgheze, instituționalizate odată cu epoca iluministă, oamenii și-au ales hrana, vestimentația, și-au întemeiat familii, au proiectat în câmpul discursiv propria ordine înțeleasă ca nevoie de sens și de apartenență; propria închidere, dacă vreți. Lucrurile nu pot sta diferit nici astăzi, avertizează Mihăilescu, oricât credit am da ideologiilor militante care afirmă drepturile animalelor și egalitatea lor cu oamenii, de exemplu. Da, problema își are originile în antropomorfismul creștin, în care natura fusese creată pentru bunăstarea umană – și a fost perpetuată prin intermediul raționalismului european, care interpreta natura ca un uriaș mecanism așteptând să fie descoperit și subordonat de către o umanitate care, deși diferită în multe privințe esențiale de cea medievală, era identică cu aceasta relativ la modul în care se raporta la natură.

Mihăilescu subscrie la ideea înlocuirii antropomorfismelor de tot felul cu o forme specifice și funcționale de ecocentrism, dar atrage atenția asupra absolutizării drepturilor animalelor, omul ajungând astfel să aibă numai responsabilități față de acestea, și niciun drept. Ori, în condițiile în care mii de oameni suferă și mor anual din cauza unei raportări inadecvate la problema câinilor vagabonzi, hrăniți de de către tot felul de altruiști care fac astfel de gesturi individuale pentru a își liniști propria conștiință, dar care sunt profund anti-sociale dacă sunt puse în context – poate că avem mai degrabă nevoie de adăposturi specializate mai multe și mai încăpătoare, de sterilizări gratuite nu numai a câinilor vagabonzi, dar și a celor cu stăpâni, aceștia contribuind substanțial la creșterea populației de maidanezi – și, mai ales, poate că avem nevoie de o departajare mai fermă între spațiul public și spațiul privat, una care să nu mai perpetueze pernicioasă dintre maidanezii „noștri” și cei „străini”. Omul reprezintă o fază a evoluției naturii, nu o ruptură radicală față de natură, iar felul în care include animalele în modalitățile sale de înțelegere și autoînțelegere reprezintă cheia construirii unei lumi post-antropocentrice. Și totuși a oamenilor, singurele animale capabile de a numi și a clasifica celelalte animale. Consider că a înțelege prin asta doar dominația arbitrară a omului asupra naturii echivalează cu același tip de ideologie profesat de către naționalismul etnocultural, care fetișizează agresiv propriile particularități, subminând astfel, într-o primă fază, proiectul unei societăți democratice supra-etnice, așa cum sunt toate societățile democratice și, mai apoi, proiectul unei universalități „slabe”, dialogice, inter-comunitare, inter-societale și, în sfârșit, inter-naționale.

Avem deci nevoie de noi strategii de incluziune, poate chiar de noi ordini simbolice, acestea find, ca orice tip de ordine, caracterizate de dinamism cel puțin în măsura în care înseamnă și stabilitate – de un nou tip de înțelegere socială, de altfel de măsuri politice în acest sens, de noi tipuri de disponibilitate, de noi forme de deschidere pe care să le altoim pe propriile și inevitabilele noastre închideri, de noi tipuri de responsabilitate și rezonabilitate. Avem nevoie de toate acestea nu numai în ceea ce privește animalele, oricare ar fi acestea, ci în special în ceea ce privește oamenii.

Share this entry
  • Share on Facebook
  • Share on WhatsApp
  • Share by Mail

Articole recente

  • Editorial. Populismul – o tehnică de propagandă5 decembrie 2017 - 15:13
  • Europa şi ameninţarea populistă5 decembrie 2017 - 15:03
  • Populismus in Deutschland, und die Auswirkungen auf die Bundestagswahl 20175 decembrie 2017 - 14:45
  • Populismo e neoliberismo5 decembrie 2017 - 14:30
  • Populism and gender5 decembrie 2017 - 14:26

Indexari

IndexariIndexari

Cele mai vizualizate articole

  • Campania electorală în teritoriu: aspecte empirice ale marketingului politic
  • România în Primul Război Mondial
  • Dinamica demografică în perioada post-1945 și implicațiile ei (geo)politice
  • Citi oameni a omorit comunismul? Si cine erau ei?* (How many people did communism kill? And who were they?)
  • Dimensiunea mediatică a populismului în România contemporană

Accesari site

Formulare (Forms)

Cerere tip - Descarca
Authors must send a request - Download
Contractul de editare - Download
Editing contract - Download
Formularul de cedare a drepturilor catre autori - Download
Copyright License Agreement - Download

Ultimele articole (Latest articles)

  • Polis 27 martie 202527 martie 2025 - 13:06
  • POLIS 20 martie 202520 martie 2025 - 13:59

Contact

Str. Bălușescu, nr. 2, Iaşi, Romania
Tel. 0040 232 214 858
Fax: 0040 232 214 858

Ne puteti scrie la adresa redactia@revistapolis.ro.

© Drepturi de autor - Revista Polis - Universitatea "Petre Andrei" din Iasi - powered by Enfold WordPress Theme
  • Facebook
Scroll to top