Coordonat de Ciprian IFTIMOAEI
Volum XIII, Nr. 1(47), Serie nouă, decembrie 2024 – februarie 2025
Întuneric și lumină. Operațiunea Rusiei din spatele celei mai severe amenințări la adresa democrației din România
[Darkness and Light. The Russian Operation Behind the Most Severe Threat to Romanian Democracy]
Alexandru MURARU
Abstract: The cancellation of the presidential elections in Romania after the first round had already taken place, the parliamentary elections and the diaspora voting for the second round had already begun represents a perfect moment for an analysis of the state of the democratic system, the serious threats to it, as well as the possible antibodies that the social body has developed. I conducted an analytical investigation based on a status of participant / observer of Romanian political life, a reflective effort on a crucial moment both for the local democracy and for the direction that Romania should / could head. The research contains a comparative case study, but also a normative part, assumed and explicitly presented in the form of solutions for strengthening the democratic ethos in Romania.
Keywords: alegeri prezidențiale, democrație, război hibrid, Rusia, rețele de socializare
Introducere
Actualitatea vieții politice românești are ca punct concentric momentul alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 și apoi decizia Curții Constituționale de a anula de tot acest scrutin. Motivația Curții[1] scapă, din motive diverse, multor actori politici, observatori independenți, jurnaliști și publicului larg. Se reclamă aproape constant să fie prezentate probele sau să se „desecretizeze” documentele în baza cărora Curtea a luat o decizie atât de severă[2]. Suntem, mai mult ca oricând, într-un moment crucial al democrației românești, într-una dintre acele situații în care putem pierde toate libertățile dobândite după 1990.
Democrația în tranșee: cum să ne apărăm împotriva războiului hibrid
Democrația nu este o moștenire imuabilă, de-a lungul timpului nenumărate voci politice au subliniat că este nevoie de implicare constantă pentru a fi prezervată. Este un sistem fragil, care poate fi subminat atunci când apatia și lipsa de vigilență îi lasă porțile deschise inamicilor și criticilor săi, indiferent că vorbim aici despre critici ostili sau critici favorabili[3]. România a învățat acest adevăr dureros în aceste ultime câteva lunii, confruntându-se cu o criză politică și constituțională fără precedent. Chiar dacă semințele extremismului au (re)apărut în politica românească după alegerile parlamentare din 2020, instituțiile noastre nu au reacționat, iar fenomenul a crescut nepermis amenințând grav întregul sistem democratic.
În 1989, tinerii au plătit prețul suprem pentru libertatea noastră, iar acest sacrificiu ne obligă să rămânem vigilenți. Libertatea nu este un premiu permanent; este o responsabilitate constantă. Așa cum am văzut recent, atacurile la adresa democrației pot veni din interior, dar sunt adesea orchestrate din afară. Federația Rusă, un maestru al destabilizării, continuă să exploateze vulnerabilitățile statelor democratice din flancul estic al NATO, inclusiv pe cele ale României, printr-un război hibrid bine calibrat[4].
Invalidarea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională a fost, fără îndoială, un act extrem, dar absolut necesar. Călin Georgescu, exponent al influenței obscure și sprijinit de actori cu agende anti-occidentale, a compromis procesul electoral în mod flagrant. Acțiunile sale sunt un simptom al unei strategii mai ample de subminare orchestrată de Kremlin. Acest episod evidențiază o realitate inconfortabilă: România a fost, pentru câteva zile, la un pas de a deveni un exemplu perfect de cum poate fi exploatat un sistem democratic pentru a submina însăși democrația[5]. Strigătele celor care deplâng anularea voturilor sunt firești, dar întrebarea fundamentală rămâne: ce valoare au voturile într-un joc măsluit? Democrația înseamnă respectarea regulilor, nu doar numărarea oarbă a buletinelor după ce regulile jocului au fost eludate de către unul dintre candidați.
Rusia și strategia destabilizării: ce urmează?
Federația Rusă a demonstrat, de-a lungul timpului, că preferă să slăbească adversarii nu prin forță brută, ci prin manipularea slăbiciunilor interne. În cazul României, această strategie se traduce prin susținerea unor figuri politice populiste, propagandă online toxică și finanțări obscure care încurajează divizarea socială și discreditarea instituțiilor. Este o rețetă patentată care a făcut ravagii în mai multe democrații consolidate și care este testată foarte des pe țările din Europa de Est[6].
Atacul nu se oprește odată cu situația critică la care s-a ajuns la sfârșitul anului 2024. Urmează intensificarea atacurilor hibride. Grupuri afiliate Kremlinului vor exploata tensiunile sociale, anxietățile economice și diviziunile politice pentru a alimenta instabilitatea din țara noastră. Declarațiile candidatului Călin Georgescu, care îndeamnă la nerespectarea statului de drept, sunt doar începutul unei campanii orchestrate împotriva democrației românești. Afirmații direct neconstituționale precum că România ar trebui să participe la „împărțirea Ucrainei”[7] sunt exact cele din categoriile enumerate mai sus[8] și chiar se suprapun perfect pe opiniile și tezele emise de la Moscova.
Soluții urgente pentru a apăra democrația
- Consolidarea instituțiilor democratice. Statul român trebuie să-și modernizeze structurile, inclusiv serviciile de informații, pentru a face față complexității războiului hibrid. Această modernizare nu înseamnă doar tehnologie, ci și o reformă profundă care să asigure transparență și eficiență în protejarea suveranității naționale. Modificarea legislației pentru serviciile de intelligence pentru a face față realităților actuale după o amplă consultare publică și o consultare cu partenerii noștri transatlantici este fundamentală în perioada următoare. Pe scurt, trebuie să adaptăm instituțiile democratice croite după 1990 la realitățile unei lumi tehnologizate și la politică în forma unui sistem „sociotehnic constituit atât cu ajutorul ideologiei, cât și al tehnologiei”[9] așa cum începe să fie teoretizată deja de ceva vreme[10].
- Colaborarea internațională Aliații NATO – Polonia, țările baltice și Finlanda – au demonstrat deja cum se poate combate eficient influența rusească. România trebuie să învețe din experiențele lor și să își întărească colaborarea transatlantică, atât la nivel militar, cât și în domeniul securității cibernetice.
- Educația ca scut împotriva manipulării este mai importantă ca niciodată. Propaganda prosperă acolo unde cetățenii nu pot distinge adevărul de minciună, iar educația civică, adaptată noilor realități, este esențială pentru a contracara narativele toxice și pentru a construi o reziliență societală. Studiul propagandei, al metodelor de manipulare și al istoriei regimurilor autoritare trebuie să devină o parte integrantă a curriculei școlare, pentru a dezvolta o înțelegere critică a trecutului și o capacitate de a rezista manipulării în prezent.
- Prevenția în loc de reacție România trebuie să-și construiască mecanisme eficiente de prevenire a fraudelor electorale și de protejare a integrității proceselor democratice. Dispunem de buni specialiști în domeniul IT, de companii mari, puternice, serioase, care pot fi implicate astfel încât alegerile prezidențiale să se desfășoare într-un cadru constituțional, iar cei mai buni IT-iști, juriști și specialiști în drept din țara noastră (experți în securitate cibernetică, juridică și electorală) să fie implicați pentru a ne asigura de integritatea procesului electoral. 5. Reglementarea TikTok are rolul unui scut împotriva influenței străine. În contextul războiului hibrid, platformele de social media joacă un rol esențial în diseminarea propagandei și manipularea opiniei publice. TikTok, deținut de compania chineză Byte Dance, a devenit un punct central al dezbaterilor globale despre influența străină și riscurile pentru securitatea națională. În Statele Unite, Congresul a ridicat semnale de alarmă privind potențialul TikTok de a deveni o unealtă pentru spionaj și dezinformare[11].
România nu poate rămâne pasivă în fața acestui val global de preocupări legitime[12]. TikTok a fost utilizat de grupuri afiliate Federației Ruse pentru a amplifica narative toxice, a genera diviziuni sociale și a submina încrederea în instituțiile democratice. Având aceste lucruri în vedere, este esențial ca România să își adapteze legislația pentru a reglementa mai strict platformele care pot fi folosite ca arme în războiul informațional. Calea spre a identifica o soluție este adoptarea unor reglementări care să includă transparență completă privind sursa conținutului, algoritmii de promovare și proveniența datelor colectate. În plus, interzicerea utilizării TikTok pe dispozitivele guvernamentale, așa cum s-a implementat deja în Statele Unite, ar fi un pas logic pentru protejarea informațiilor sensibile.
Acest moment de criză nu este doar un test pentru instituțiile statului, ci și pentru cetățeni. Democrația nu este un spectacol pasiv; necesită participare activă, vigilență și curaj. România are de ales între a învăța din această experiență și a se pregăti pentru viitoare atacuri hibride sau a continua să ignore semnalele de alarmă. Nu apărăm doar alegeri curate; apărăm însăși ideea de libertate și de suveranitate în sensul luminos al termenului. Dacă vom acționa cu determinare și unitate, putem transforma acest moment într-un punct de cotitură pentru consolidarea democrației românești. Este un moment al acțiunii prodemocratice, să luptăm, nu cu arme, ci cu inteligență, educație și reziliență. Democrația poate câștiga doar dacă oamenii refuză să se lase înfrânți de apatie și manipulare.
Lecțiile Georgiei și opțiunea pro-occidentală
„Politica este o sabie cu două tăișuri. Ea garantează democrația și libertățile, dacă este practicată în respectul legii și al instituțiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetățeanului, dacă este aplicată în disprețul eticii, personalizând puterea și nesocotind rostul primordial al instituțiilor Statului”[13].Acest avertisment, de o claritate impresionantă, răsună cu o relevanță aparte în zilele noastre, când democrația se confruntă cu amenințări mai subtile, dar la fel de periculoase. Cuvintele Regelui Mihai sunt o chemare spre reflecție asupra fragilității valorilor democratice și asupra responsabilității pe care fiecare generație o are de a le apăra.
Acum, la 35 de ani de la Revoluția din 1989, ne aflăm, din nou, la o răscruce. Alegerea făcută atunci, cu sacrificii și speranță, trebuie să fie consolidată și apărată cu aceeași intensitate. Libertatea nu este un dar perpetuu, ci o construcție continuă, iar viitorul democrației depinde de vigilența și implicarea fiecăruia dintre noi. „Instituțiile nu se protejează singure. Se prăbușesc una după alta dacă nu sunt apărate de la bun început”[14].
Anul 1989 a fost mai mult decât o simplă răsturnare de regim. A fost o declarație de independență morală și politică față de tiranie. Acele zile au fost marcate de curajul unor oameni obișnuiți – muncitori, studenți, profesori – care au refuzat tăcerea și au ales să-și riște viețile pentru un viitor mai bun[15]. Jertfa lor ne amintește că libertatea nu este niciodată gratuită. Este o investiție continuă, o construcție de zi cu zi. Fiecare dintre noi este gardianul acestei moșteniri. Trăim într-o epocă în care democrația nu este atacată frontal, ci prin arme tăcute și perfide: știri false, propagandă digitală și polarizare socială. Dacă în trecut dictaturile se impuneau cu forța, astăzi ele se infiltrează, dezbină și manipulează. Noutatea și pericolul provin din zone mai puțin reglementate sau controlabile precum rețelele de socializare, boți, algoritmi[16].
Dacă vrem să înțelegem ce se poate întâmpla când o națiune uită lecțiile istoriei, să privim la Georgia. La începutul anilor 2000, era o stea în ascensiune – o poveste de succes democratic în spațiul post-sovietic.[17] Dar astăzi, iliberalismul câștigă teren, iar retorica anti-occidentală se infiltrează până în vârful puterii. Pro-occidentalii sunt bătuți pe străzi, protestele pașnice sunt înecate în gaze lacrimogene, iar un fotbalist devenit politician, ale cărui idei sunt mai potrivite pentru secolul al XIX-lea decât pentru Europa modernă, este pe cale să fie instalat în funcția de președinte[18].
Asistăm la o transformare dramatică: subminată de o combinație de influențe externe toxice și erodarea încrederii în instituții, Georgia se confruntă cu o criză ce o îndepărtează de drumul european. Acesta nu este un eșec al poporului georgian, ci o consecință directă a războiului hibrid purtat de Rusia – un conflict care rareori folosește arme convenționale, dar care poate distruge democrații cu aceeași eficiență[19].
Pentru România, povestea Georgiei este o privire clară asupra riscurilor cu care ne confruntăm într-o lume unde războiul nu mai înseamnă doar tancuri, ci și dezinformare, manipulare și polarizare socială. Criza din Georgia nu s-a produs peste noapte. Este rezultatul unei strategii rusești bine orchestrate, care combină propaganda digitală, sprijinirea liderilor anti occidentali și exploatarea diviziunilor interne. Propaganda rusă a fost un catalizator al polarizării din Georgia, întărind temerile, amplificând neîncrederea și răsturnând narațiuni[20].
România nu este imună la aceste tactici. Noi vedem, de asemenea, cum dezinformarea poate slăbi încrederea în democrație, cum știrile false pot polariza societatea și cum discursurile antieuropene se pot infiltra în dezbaterile publice. „Poate că noua tehnologie a informației va continua să submineze consensul, să-i scindeze pe oameni și să accentueze polarizarea până ce numai prin violență se va mai putea stabili cine conduce”[21]. România are șansa să învețe din ultima experiență din alegeri, precum și din greșelile Georgiei înainte ca ele să producă conflicte sociale și politice și mai grave. Atacurile hibride nu vizează doar structurile politice, ci și societatea civilă, instituțiile media și chiar relațiile interpersonale. În Georgia, fiecare fisură a fost exploatată pentru a întări un sentiment de incertitudine și frică. În România, este esențial să găsim resurse și căi pentru a rămâne vigilenți și uniți, să sprijinim educația media, să întărim societatea civilă și să contracarăm dezinformarea printr-o comunicare transparentă și orientată spre adevăr pentru că „post-adevărul este pre-fascism”[22].
Liniile de apărare: NATO, UE. Și spiritul civic
Pe măsură ce Georgia încearcă să-și regăsească drumul, un lucru devine clar: alianțele internaționale, deși puternice, nu sunt suficiente fără implicarea cetățenilor. România are avantajul apartenenței la NATO și UE, dar lecția Georgiei ne arată că nici cele mai solide structuri nu pot proteja o țară împotriva erodării interne. În fața atacurilor subtile, cetățenii trebuie să fie prima linie de apărare, iar angajamentul lor față de valorile democratice – votul, implicarea civică, solidaritatea, respectul față de reguli – este esențial.
Nu trebuie să vedem criza Georgiei ca pe un eșec ireversibil, ci ca pe un avertisment. Tbilisi este astăzi o oglindă în care putem privi ceea ce s-ar putea întâmpla dacă nu suntem vigilenți. Nu este vina Georgiei că a fost ținta acestui război hibrid – este un semn al importanței sale strategice și al dorinței Rusiei de a-și restabili influența asupra fostelor sale sfere de putere. Putem observa din experiența lor că democrația nu este o destinație finală, ci un proces continuu, care cere sacrificii, vigilență și o apărare constantă împotriva forțelor care încearcă să o submineze.
Moștenirea lui 1989 este doar o lecție de curaj, dar și un avertisment. Dacă o societate uită sacrificiile trecutului, viitorul nostru devine incert. Astăzi, când ne confruntăm cu amenințări subtile, dar periculoase, trebuie să ne asumăm rolul de gardieni ai democrației. Acțiunea noastră colectivă – fie prin participare civică, fie prin apărarea valorilor occidentale – va determina dacă România rămâne pe calea corectă sau se pierde în tumultul iliberalismului. Libertatea nu este garantată, dar cu vigilență și implicare, poate fi protejată.
Rețeta manipulării alegerilor prezidențiale din România. Cifre și probe
Faptul că democrația românească este atacată nu este o metaforă, ci o realitate confirmată, chiar dacă în România sunt prea multe voci care vor să conteste amploarea probelor. În fond, niciunul dintre marile atacuri cibernetice și campanii de dezinformare atribuite Moscovei nu a fost „dovedit la virgulă” la doar câteva zile de la producerea sa. Exemplele din Marea Britanie, Spania sau Statele Unite arată că astfel de investigații – bazate pe culegerea de informații și analiză de intelligence – pot dura luni ori chiar ani. Cu toate acestea, indiciile, corelările și metodologia utilizată trimit mereu la același „modus operandi” rusesc, iar România nu face excepție.
În alegerile prezidențiale recent anulate, România s-a confruntat cu una dintre cele mai abile operațiuni de manipulare din istoria sa recentă. O rețea digitală sofisticată – formată din 25.000 de conturi false pe TikTok – a devenit brusc „activă” cu doar două săptămâni înainte de scrutin[23]. Și nu este o coincidență: experți și instituții de intelligence occidentale au remarcat că Rusia folosește exact această tactică – exploatarea unor platforme populare pentru a amplifica teme false și a semăna neîncredere[24]. Mai mult, rețeaua Telegram „@propagatorcg” a adunat mii de utilizatori dispuși să răspândească mesaje pro Călin Georgescu[25]. Situația ne amintește de rapoartele oficiale britanice și americane care descriau fenomene similare: „armate” de conturi online, coordonate de structuri obscure, menite să influențeze inclusiv referendumuri sau alegeri legislative. Exact asta s-a întâmplat și la noi.
Oficial, candidatul Călin Georgescu a declarat cheltuieli de campanie „zero”[26]. În spatele acestei imagini „curate”, investigațiile au scos însă la iveală donații masive de peste 1 milion de euro, venite prin canale greu de urmărit, inclusiv conturi asociate cu un controversat personaj, Bogdan Peșchir, suspectat de a fi finanțat direct din Rusia[27]. Nu e nicio surpriză: același tipar de bani transferați prin off-shore-uri și intermediari „discreți” a fost detaliat și în rapoartele americane privind interferența rusă în alegerile din 2016, lucruri arătate de concluziile investigației Comisiei de Informații a Senatului SUA[28]. Acești bani nu au fost folosiți pentru mitinguri ori panouri electorale clasice, ci pentru o campanie digitală complexă. A fost un atac calculat, care a țintit punctele slabe ale societății românești: neîncrederea în instituții, frustrările socio-economice și faliile geopolitice. Obiectivul? În definitiv, slăbirea coeziunii noastre naționale și a parteneriatelor strategice cu NATO și Uniunea Europeană.
Călin Georgescu s-a dovedit candidatul perfect: un discurs populist, amestec de anti-occidentalism și pseudo spiritualitate, care a rezonat cu cei deziluzionați de oricine și de orice. Georgescu și-a bazat campania pe promisiuni de „renaștere națională” și „independență față de Occident”. A criticat public NATO și Uniunea Europeană, acuzându-le de „subjugare” a României. În paralel, a lăudat „înțelepciunea rusă” și a lansat teorii conspiraționiste despre „Occidentul corupt”[29].
Rapoartele internaționale care indică exact acest tip de retorică drept „cheia” pe care Kremlinul o folosește pentru a penetra sistemele democratice: oferă mesaje simpliste, anti elite și aparent „suveraniste”[30]. Nu e nimic nou; doar că România era până acum relativ ferită de astfel de explozii de propagandă.
Îndoielile și „scenariul conspirației”
Există voci care susțin că instituțiile românești au pus la cale o „farsă” pentru a justifica anularea alegerilor. Totuși, dacă autoritățile române ar fi atât de cinice încât să însceneze o operațiune de asemenea proporții, primii care ar fi protestat ar fi fost aliații noștri din NATO – SUA, Marea Britanie, Franța, Polonia. Or, realitatea e că acești parteneri chiar și-au exprimat public solidaritatea cu România.
Câteva exemple: Departamentul de Stat al SUA a condamnat „interferența rusă” în alegerile românești[31], iar oficiali precum secretarul de stat Antony Blinken[32] sau Comisia Helsinki din Congresul american[33] au emis declarații ferme. Similar, șeful diplomației britanice[34], premierul Belgiei[35] sau președintele francez Emmanuel Macron[36], și-au arătat sprijinul pentru măsurile urgente luate la București. De altfel, scenariul conform căruia „toți au fost mințiți de serviciile românești” este greu de susținut, având în vedere experiența aliaților în identificarea și contracararea interferențelor străine.
De ce nu au avertizat serviciile „înainte”? Planează și această întrebare, de ce nu au fost semnalate public, din timp, posibilele interferențe rusești. Dar istoria recentă ne arată că marile servicii de intelligence ale lumii nu au reușit să blocheze la timp nici Brexit-ul, nici intervențiile rusești din Catalonia ori alegerile prezidențiale americane din 2016. De ce? Pentru că vorbim despre un „teatru de război” mereu în mișcare, despre tehnici de manipulare care evoluează în mare viteză, profitând de platforme sociale greu, dacă nu imposibil de monitorizat. James Appathurai, adjunctul secretarului general al NATO pentru război hibrid și cibernetic a spus că „operațiunea Rusiei în România a fost o înșelăciune, o campanie amplă pentru a afecta în secret alegerile” și că a fost „o campanie îndelung pregătită pentru a afecta alegerile într-un mod ascuns”[37].
Nu este întâmplător că majoritatea rapoartelor oficiale apar post-factum, după analize complexe și investigații de durată. În cazul românesc, dezvăluirile au fost făcute urgent (în doar câteva zile), tocmai pentru a limita impactul dezinformării și pentru a justifica într-un timp record o decizie fără precedent: anularea alegerilor. Evident, rapoartele preliminare nu sunt atât de detaliate cât ne-am dori, dar practica internațională ne arată că în astfel de cazuri este nevoie de ani pentru a strânge toate dovezile relevante.
Așa cum indică experții și documentele declasificate de serviciile occidentale, scopul Rusiei nu se limitează la un simplu scrutin. Strategia e mai amplă: crearea unei Românii instabile, care să slăbească NATO pe flancul estic și să complice sprijinul pentru Ucraina. Iar atunci când oficiali din SUA, Marea Britanie, Franța, Lituania[38] și alte state susțin public eforturile autorităților de la București, înseamnă că există un consens asupra gravității amenințării.
Concluzii: Democrația românească, un test de maturitate
România trebuie să acționeze ferm, chiar dacă ne putem aștepta la noi replici de manipulare. Sunt vitale și urgente:
- Consolidarea securității cibernetice: Nu doar instituțiile cheie ale statului, ci și partidele, ONG-urile și mass-media au nevoie de instrumente solide împotriva atacurilor informatice și a dezinformării;
- Reglementarea platformelor digitale: Aliații noștri deja lucrează la legislații care impun mai multă transparență în gestionarea conținutului online;
- Expunerea fără menajamente a conexiunilor: Orice politician român care primește finanțări opace sau promovează masiv teze ce imită propaganda rusă trebuie pus sub lupa publică.
Instituțiile noastre și-au asumat deja un risc mare, declasificând informații la doar trei zile după încheierea votului din 24 noiembrie 2024. Dar această reacție rapidă a fost esențială pentru a preveni escaladarea confuziei. Așa cum arată și experiența altor state – demersurile de contracarare a influenței ruse se fac în echipă: ne oferim reciproc analize, coroborăm date și acționăm unitar.
Atacul asupra alegerilor prezidențiale este, în realitate, un atac asupra viitorului României. A subestima implicarea Rusiei din lipsa unor „probe irefutabile” pe loc, la scurt timp după eveniment înseamnă a repeta greșeli făcute deja de alte țări. Privind la rapoartele exhaustive publicate în SUA, Canada[39] sau Marea Britanie[40], observăm aceeași traiectorie: ipoteze inițiale, dovezi adunate treptat, confirmări succesive și, în final, recunoașterea unui tipar clar de influență malignă.
Nu putem subestima nici contextul: flancul estic al NATO este testat, iar Moscova știe să valorifice tensiunile interne. Răspunsul trebuie să fie ferm și prompt, așa cum guvernele și parlamentele partenere de peste Atlantic și din Europa ne recomandă deja. România are o singură opțiune: să-și protejeze democrația și să rămână o țară stăpână pe propriul destin.
NOTĂ: Această cercetare este o aprofundare reflexivă a unor idei deja expuse în articole de opinie publicate anterior în secțiunea dedicată de pe site-ul Digi24.ro după cum urmează:
„Democrația în tranșee: cum să ne apărăm împotriva războiului hibrid”, publicat la 11.12.2024
https://www.digi24.ro/opinii/agora-digi/democratia-in-transee-cum-sa-ne-aparam-impotriva-razboiului-hibrid-3042707
„România la o nouă răscruce: moștenirea lui 1989, lecțiile Georgiei și apărarea drumului pro-occidental”, publicat la 27.12.2024
https://www.digi24.ro/opinii/agora-digi/romania-la-o-noua-rascruce-mostenirea-lui-1989-lectiile-georgiei-si-apararea-drumului-pro-occidental-3061801
„Pe cifre: cum a încercat Rusia să manipuleze alegerile prezidențiale din România”, publicat la 09 ianuarie 2025
https://www.digi24.ro/opinii/agora-digi/pe-cifre-cum-a-incercat-rusia-sa-manipuleze-alegerile-prezidentiale-din-romania-3074037
Bibliografie
APPLEBAUM, Anne, Amurgul democrației: seducătoarea atracție a autoritarismului, (traducere din limba engleză de Cora Radulian), București, Editura Litera, 2021;
DAHL, Robert A., Democrația și criticii ei, (traducere din limba engleză de Petru Iamandi), Iași, Editura Institutul European, 2002;
HOWARD, Philip N., Mașinăria de minciuni: cum salvăm democrația de armatele de troli, roboții înșelători, operațiunile de știri false și agenții din politică, (traducere din limba engleză de Claudiu Neacșu), Pitești, Editura Paralela 45, 2023;
SIANI-DAVIES, Peter, Revoluția română din decembrie 1989, (traducere din limba engleză de Cristina Mac), București, Editura Humanitas, 2006;
SNYDER, Timothy, Despre tiranie: douăzeci de lecții ale secolului XX, (traducere din limba engleză de Smaranda Câmpeanu), Editura TREI, București, 2018;
SUSSKIND, Jamie, Republica digitală: despre libertate și democrație în secolul al XXI-lea, (traducere din limba engleză de Adina Ihora), București, Editura Corint, 2024.
###
AMARIEI, Cezar, „SUA au încredere în România și sprijină investigarea amestecului străin în alegeri”, în romania.europalibera.org, 07.12.2024, disponibil la https://moldova.europalibera.org/a/sua-au-incredere-in-romania-si-sprijina-investigarea-amestecului-strain-in-alegeri/33230324.html
ANDREESCU, Ioana, „Comisia Helsinki din Congresul SUA:
ANTON, Cristian, „Motivarea Curții Constituționale pentru anularea alegerilor: Proces electoral viciat, manipularea evidentă a votului. DOCUMENT”, în stirileprotv.ro din 7.12.2024, disponibil la https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/motivarea-curtii-constitutionale-pentru-anularea-alegerilor-proces-electoral-viciat-manipulare-evidenta-a-votului-document.html
ARDELEAN, Adrian, „Raport francez: Alegerile din România, ținta unei campanii de manipulare a algoritmului TikTok. Nu e cunoscut încă cine a comandat campania”, în romania.europalibera.org, 5 februarie 2025, disponibil la https://romania.europalibera.org/a/raport-alegeri-romania-tiktok-franta/33303983.html
BARZĂ, Vlad, „Ce țări au interzis TikTok și ce s-a întâmplat în cea mai mare parte dintre ele”, în hotnews.ro, 24 martie 2024, disponibil și pe https://hotnews.ro/ce-tari-au-interzis-tiktok-si-ce-s-a-ntmplat-n-cea-mai-mare-parte-dintre-ele-10114
BEJAN, Gabriel, „Este constituțional ca un candidat la președinție să declare că vrea să ocupe teritorii din alt stat?”, în hotnews.ro, 30.01.2025, disponibil la https://hotnews.ro/opinie-este-constitutional-ca-un-candidat-la-presedintie-sa-declare-ca-vrea-sa-ocupe-teritorii-din-alt-stat-1890427
CORNEA, Ovidiu, „Călin Georgescu, tot cu
COȘLEA, Alexandra, „Șeful diplomației britanice: Alegerile din România ar trebui să fie decise doar de poporul român, în mod liber și corect”, în hotnews.ro, 07.12.2024, disponibil la https://hotnews.ro/seful-diplomatiei-britanice-alegerile-din-romania-ar-trebui-sa-fie-decise-doar-de-poporul-roman-in-mod-liber-si-corect-1856294
COSTIȚĂ, George, Andreea OFIȚERU, Dora VULCAN, Oana DESPA, „Operațiunea
EDWARDS, Charlie, ”Russia`s hybrid war in Europe enters a dangerous new phase”, în iiss.org, 26.11.2024, disponibil pe https://www.iiss.org/online-analysis/online-analysis/2024/11/russias-hybrid-war-in-europe-enters-a-dangerous-new-phase/
GUSSI, Alexandru, „Criza de încredere în instituții se agravează. 2025, an decisiv?” în contributors.ro, 24.01.2025, disponibil la https://www.contributors.ro/criza-de-incredere-in-institutii-se-agraveaza-2025-an-decisiv/?fbclid=IwY2xjawIaAhpleHRuA2FlbQIxMAABHSXGGzA3XhsluVm97frUnncQdtju_YemtWkc7UTjh53R2FRF27ZIfSFp1A_aem_WUXhixMh3nk8jNv5C5jGHA
IONESCU, Maria, „Cine este Bogdan Peșchir, despre care SRI spune că a făcut donații de peste un milion de euro pe TikTok pentru promovarea lui Călin Georgescu”, în hotnews.ro, 4.12.2024, disponibil la https://hotnews.ro/cine-este-bogdan-peschir-despre-care-sri-spune-ca-a-facut-donatii-de-peste-un-milion-de-euro-pe-tiktok-pentru-promovarea-lui-calin-georgescu-1853848
KUCERA, Joshua, „Analiză | După rezultatul alegerilor, georgienii privesc plini de speranță spre Vest”, în romania.europalibera.org, 29.10.2024, disponibil la https://romania.europalibera.org/a/in-ciuda-rezultatului-controversat-al-alegerilor-georgienii-privesc-spre-vest/33178672.html
LEFTER, Ștefan, „
LUPIȚU, Robert, „Polonia, Lituania și Franța, solidare cu România după interferența străină în alegeri:
LUPIȚU, Robert, „Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!”, în caleaeuropeana.ro, 01.02.2025, disponibil la https://www.caleaeuropeana.ro/premierul-belgiei-discurs-la-universitatea-harvard-din-sua-rusia-a-intervenit-in-alegerile-din-romania-denuntam-asta/
OFIȚERU, Andreea, Grădinaru, Anca, „Expoerți: Declarațiile lui Georgescu că românii ar trebui să profite de împărțirea Ucrainei,
PERTAIA, Luka, Wojtek, Grojek, Ivan Gutterman, „
POPOVICI, Adrian, „Criză politică în Georgia. Noul președinte și-a preluat mandatul în timp ce protestele pro-europene continuă”, în stirileprotv.ro, 27.12.2024, disponibil la https://stirileprotv.ro/stiri/international/criza-politica-din-georgia-noul-presedinte-si-a-preluat-mandatul-in-timp-ce-protestele-pro-europene-continua.html
SEVASTOPULO, Demetri, ”US Congress approves bill banning TikTok unless Chinese owner Byte Dance sells platform”, în Financial Times, 24.04.2024, disponibil la https://www.ft.com/content/d84df824-19c0-4105-ae95-816dd0618efb
UNTEANU, Cristian, „Concluzia raportului Comitetului pentru informații a Senatului SUA:
###
***„Antony Blinken: Autoritățile române au descoperit un efort rusesc de amploare și bine finanțat de a influența alegerile”, în euronews.ro, 05.12.2024, disponibil la https://www.euronews.ro/articole/antony-blinken-autoritatile-romane-au-descoperit-un-efort-rusesc-de-amploare-si-b
***„Canada: Premierul Trudeau a atras atenția asupra riscului unui amestec al Rusiei în alegerile din Canada”, în hotnews.ro, 06.04.2019, disponibil la https://hotnews.ro/canada-premierul-trudeau-a-atras-atentia-asupra-riscului-unui-amestec-al-rusiei-n-alegerile-din-canada-327519
***„Emmanuel Macron vorbește despre amestecul Rusiei în alegerile din România, într-un discurs despre noua
***„La 16 ani de la războiul de cinci zile, Rusia amenință că se întoarce să facă ordine în Georgia”, în adevarul.ro, 22.07.2024, disponibil la https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/la-16-ani-de-la-razboiul-de-cinci-zile-rusia-2376844.html
***„Oficial NATO:
***„Raport: Influența Rusiei în Marea Britanie – țintă de top a spionajului, este
***„Raportul Comitetului pentru Informații a Senatului SUA”, disponibil la https://int.nyt.com/data/documenttools/senate-intelligence-committee-russian-interference/8cf58e574d235164/full.pdf
***„SRI: activitatea conturilor de TikTok în campania lui Călin Georgescu, coordonată de un actor statal. Ce bani a cheltuit”, în digi24.ro, 04.12.2024, disponibil la https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/sri-activitatea-conturilor-de-tiktok-in-campania-lui-calin-georgescu-coordonata-de-un-actor-statal-ce-bani-a-cheltuit-3033359
***„VIDEO. Discursul Regelui Mihai în Parlament, la împlinirea vârstei de 90 de ani: Nu văd România ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri”, în hotnews.ro, 25 octombrie 2011, disponibil la https://hotnews.ro/video-discursul-regelui-mihai-in-parlament-la-implinirea-varstei-de-90-de-ani-nu-vad-romania-ca-pe-o-mostenire-de-la-parintii-nostri-ci-ca-pe-o-tara-pe-care-am-luat-o-cu-imprumut-de-la-copiii-nost-662403
***Secretariatul General pentru Apărare și Securitate Națională din Franța. Raportul VIGINUM este intitulat Manipularea algoritmilor și instrumentalizarea influencerilor. Concluzii desprinse din alegerile prezidențiale din România & riscuri pentru Franța. Raportul este disponibil la https://www.sgdsn.gouv.fr/files/2025-02/20250204_VIGINUM_Rapport%20public_Elections_Roumanie_risques_France_ROU.pdf
[1] Cristian Anton, „Motivarea Curții Constituționale pentru anularea alegerilor: Proces electoral viciat, manipularea evidentă a votului. DOCUMENT”, în stirileprotv.ro din 7.12.2024, disponibil la https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/motivarea-curtii-constitutionale-pentru-anularea-alegerilor-proces-electoral-viciat-manipulare-evidenta-a-votului-document.html (consultat pe 5 februarie 2025).
[2] Alexandru Gussi, „Criza de încredere în instituții se agravează. 2025, an decisiv?” în contributors.ro, 24.01.2025, disponibil la https://www.contributors.ro/criza-de-incredere-in-institutii-se-agraveaza-2025-an-decisiv/?fbclid=IwY2xjawIaAhpleHRuA2FlbQIxMAABHSXGGzA3XhsluVm97frUnncQdtju_YemtWkc7UTjh53R2FRF27ZIfSFp1A_aem_WUXhixMh3nk8jNv5C5jGHA (consultat la 06 februarie 2025).
[3] Robert A. Dahl, Democrația și criticii ei, (traducere din limba engleză de Petru Iamandi), Iași, Editura Institutul European, 2002, p. 11.
[4] Adrian Ardelean, „Raport francez: Alegerile din România, ținta unei campanii de manipulare a algoritmului TikTok. Nu e cunoscut încă cine a comandat campania”, în romania.europalibera.org, 5 februarie 2025, disponibil la https://romania.europalibera.org/a/raport-alegeri-romania-tiktok-franta/33303983.html (consultat pe 6 februarie 2025)
[5] Vezi chiar Raportul oficial VIGINUM realizat de Secretariatul General pentru Apărare și Securitate Națională din Franța. VIGINUM reprezintă Serviciul de supraveghere și protecție împotriva ingerințelor digitale străine și are drept scop protejarea dezbaterii publice digitale în fața manipulării care ar putea aduce atingere intereselor fundamentale ale națiunii franceze. Raportul este intitulat Manipularea algoritmilor și instrumentalizarea influencerilor. Concluzii desprinse din alegerile prezidențiale din România & riscuri pentru Franța. Raportul este disponibil la https://www.sgdsn.gouv.fr/files/2025-02/20250204_VIGINUM_Rapport%20public_Elections_Roumanie_risques_France_ROU.pdf (consultat pe 10 februarie 2025).
[6] Charlie Edwards, ”Russia`s hybrid war in Europe enters a dangerous new phase”, în iiss.org, 26.11.2024, disponibil pe https://www.iiss.org/online-analysis/online-analysis/2024/11/russias-hybrid-war-in-europe-enters-a-dangerous-new-phase/ (consultat la 06 februarie 2025).
[7] Andreea Ofițeru, Anca Grădinaru, „Expoerți: Declarațiile lui Georgescu că românii ar trebui să profite de împărțirea Ucrainei,
[8] Gabriel Bejan, „Este constituțional ca un candidat la președinție să declare că vrea să ocupe teritorii din alt stat?”, în hotnews.ro, 30.01.2025, disponibil la https://hotnews.ro/opinie-este-constitutional-ca-un-candidat-la-presedintie-sa-declare-ca-vrea-sa-ocupe-teritorii-din-alt-stat-1890427 (consultat la 06 februarie 2025).
[9] Philip N. Howard, Mașinăria de minciuni: cum salvăm democrația de armatele de troli, roboții înșelători, operațiunile de știri false și agenții din politică, (traducere din limba engleză de Claudiu Neacșu), Pitești, Editura Paralela 45, 2023, p.12.
[10] Jamie Susskind, Republica digitală: despre libertate și democrație în secolul al XXI-lea, (traducere din limba engleză de Adina Ihora), București, Editura Corint, 2024.
[11] Demetri Sevastopulo, ”US Congress approves bill banning TikTok unless Chinese owner Byte Dance sells platform”, în Financial Times, 24.04.2024, disponibil la https://www.ft.com/content/d84df824-19c0-4105-ae95-816dd0618efb (consultat pe 07 februarie 2025)
[12] Vlad Barză, „Ce țări au interzis TikTok și ce s-a întâmplat în cea mai mare parte dintre ele”, în hotnews.ro, 24 martie 2024, disponibil și pe https://hotnews.ro/ce-tari-au-interzis-tiktok-si-ce-s-a-ntmplat-n-cea-mai-mare-parte-dintre-ele-10114 (consultat la 6 februarie 2025).
[13] „VIDEO. Discursul Regelui Mihai în Parlament, la împlinirea vârstei de 90 de ani: Nu văd România ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri”, în hotnews.ro, 25 octombrie 2011, disponibil la https://hotnews.ro/video-discursul-regelui-mihai-in-parlament-la-implinirea-varstei-de-90-de-ani-nu-vad-romania-ca-pe-o-mostenire-de-la-parintii-nostri-ci-ca-pe-o-tara-pe-care-am-luat-o-cu-imprumut-de-la-copiii-nost-662403 (consultat la 06 februarie 2025).
[14] Timothy Snyder, Despre tiranie: douăzeci de lecții ale secolului XX, (traducere din limba engleză de Smaranda Câmpeanu), Editura TREI, București, 2018, p. 25.
[15] Peter Siani-Davies, Revoluția română din decembrie 1989, (traducere din limba engleză de Cristina Mac), București, Editura Humanitas, 2006, pp. 82-141.
[16] Philip N. Howard, Op. cit.
[17] „La 16 ani de la războiul de cinci zile, Rusia amenință că se întoarce să facă ordine în Georgia”, în adevarul.ro, 22.07.2024, disponibil la https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/la-16-ani-de-la-razboiul-de-cinci-zile-rusia-2376844.html (consultat pe 07 februarie 2025).
[18] Adrian Popovici, „Criză politică în Georgia. Noul președinte și-a preluat mandatul în timp ce protestele pro-europene continuă”, în stirileprotv.ro, 27.12.2024, disponibil la https://stirileprotv.ro/stiri/international/criza-politica-din-georgia-noul-presedinte-si-a-preluat-mandatul-in-timp-ce-protestele-pro-europene-continua.html (consultat pe 07 februarie 2025).
[19] Luka Pertaia, Wojtek Grojek, Ivan Gutterman, „
[20] Joshua Kucera, „Analiză | După rezultatul alegerilor, georgienii privesc plini de speranță spre Vest”, în romania.europalibera.org, 29.10.2024, disponibil la https://romania.europalibera.org/a/in-ciuda-rezultatului-controversat-al-alegerilor-georgienii-privesc-spre-vest/33178672.html (consultat pe 07 februarie 2025).
[21] Anne Applebaum, Amurgul democrației: seducătoarea atracție a autoritarismului, (traducere din limba engleză de Cora Radulian), București, Editura Litera, 2021, p. 146.
[22] Timothy Snyder, Op. cit., p. 96.
[23] „SRI: activitatea conturilor de TikTok în campania lui Călin Georgescu, coordonată de un actor statal. Ce bani a cheltuit”, în digi24.ro, 04.12.2024, disponibil la https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/sri-activitatea-conturilor-de-tiktok-in-campania-lui-calin-georgescu-coordonata-de-un-actor-statal-ce-bani-a-cheltuit-3033359 (consultat pe 07 februarie 2025).
[24] Vezi raportul VIGINUM, citat mai sus.
[25] Ștefan Lefter, „
[26] Ovidiu Cornea, „Călin Georgescu, tot cu
[27] Maria Ionescu, „Cine este Bogdan Peșchir, despre care SRI spune că a făcut donații de peste un milion de euro pe TikTok pentru promovarea lui Călin Georgescu”, în hotnews.ro, 4.12.2024, disponibil la https://hotnews.ro/cine-este-bogdan-peschir-despre-care-sri-spune-ca-a-facut-donatii-de-peste-un-milion-de-euro-pe-tiktok-pentru-promovarea-lui-calin-georgescu-1853848 (consultat pe 08 februarie 2025).
[28] Cristian Unteanu, „Concluzia raportului Comitetului pentru informații a Senatului SUA:
[29] George Costiță, Andreea Ofițeru, Dora Vulcan, Oana Despa, „Operațiunea
[30] Vezi Raportul Comitetului pentru informații a Senatului SUA (extrem de detaliat și meticulos întocmit, are 966 de pagini) disponibil la https://int.nyt.com/data/documenttools/senate-intelligence-committee-russian-interference/8cf58e574d235164/full.pdf (consultat pe 09 februarie 2025).
[31] Cezar Amariei, „SUA au încredere în România și sprijină investigarea amestecului străin în alegeri”, în moldova.europalibera.org, 07.12.2024, disponibil la https://moldova.europalibera.org/a/sua-au-incredere-in-romania-si-sprijina-investigarea-amestecului-strain-in-alegeri/33230324.html (consultat pe 09 februarie 2025).
[32] „Antony Blinken: Autoritățile române au descoperit un efort rusesc de amploare și bine finanțat de a influența alegerile”, în euronews.ro, 05.12.2024, disponibil la https://www.euronews.ro/articole/antony-blinken-autoritatile-romane-au-descoperit-un-efort-rusesc-de-amploare-si-b (consultat pe 09 februarie 2025).
[33] Ioana Andreescu, „Comisia Helsinki din Congresul SUA:
[34] Alexandra Coșlea, „Șeful diplomației britanice: Alegerile din România ar trebui să fie decise doar de poporul român, în mod liber și corect”, în hotnews.ro, 07.12.2024, disponibil la https://hotnews.ro/seful-diplomatiei-britanice-alegerile-din-romania-ar-trebui-sa-fie-decise-doar-de-poporul-roman-in-mod-liber-si-corect-1856294 (consultat pe 10 februarie 2025).
[35] Robert Lupițu, „Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!”, în caleaeuropeana.ro, 01.02.2025, disponibil la https://www.caleaeuropeana.ro/premierul-belgiei-discurs-la-universitatea-harvard-din-sua-rusia-a-intervenit-in-alegerile-din-romania-denuntam-asta/ (consultat pe 10 februarie 2025).
[36] „Emmanuel Macron vorbește despre amestecul Rusiei în alegerile din România, într-un discurs despre noua
[37] „Oficial NATO:
[38] Robert Lupițu, „Polonia, Lituania și Franța, solidare cu România după interferența străină în alegeri:
[39] „Canada: Premierul Trudeau a atras atenția asupra riscului unui amestec al Rusiei în alegerile din Canada”, în hotnews.ro, 06.04.2019, disponibil la https://hotnews.ro/canada-premierul-trudeau-a-atras-atentia-asupra-riscului-unui-amestec-al-rusiei-n-alegerile-din-canada-327519 (consultat pe 11 februarie 2025).
[40] „Raport: Influența Rusiei în Marea Britanie – țintă de top a spionajului, este