Populismul:  Retorica populistă a puterii de la Chișinău

(Populism: The populist rhetoric of power in Chisinau)

Aurelia PERU-BALAN

Abstract: In this article we have tried to elucidate the expansion of the phenomenon of populism in Europe, but also the presence of populist discourse in the politics of political parties in the Republic of Moldova. The term of populism is less commonly used in the Republic of Moldova a more pejorative way than an ideology. If in the EU there is a distinction regarding right-wing populism and left-wing populism, as pro-European populists and anti-EU populists, in Moldova, we distinguish between the populist rhetoric of power and the populist rhetoric of the anti-oligarchic opposition.

Keywords: Republic of Moldova, Populism, Igor Dodon, Vlad Plahotniuc, Right-Wing Populism, Left-Wing Populism, Immigrants, European Union.

Introducere

Termenul populism a devenit unul intens prezent în limbajul politic, precum și în cel mediatic. De la o simplă suspectare de demagogie electorală, actualmente, acesta ajunge, să se identifice cu o nouă ideologie politică. În linii mari, populismul se referă la curentele politice care au o retorică critică la adresa elitelor conducătoare și pledează pentu întoarcere la popor, de unde și numele de populism. Populiștii propun retragerea aparatului statului din mâinile acestor elite egoiste, criminale, pentru a-l „pune în serviciul poporului”.

Anul 2016 este considerat unul de ascensiune a populismului. O dovadă relevantă în acest sens fiind decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană – Brexitul, dar și alegerile prezidențiale din SUA, care l-au adus la Casa Albă pe Donald Trump. Autorii lucrării: „ Populismul. O scurtă introducere” (Populism: A Very Short Introduction) Cas Mudde și Cristóbal Rovira Kaltwasser consideră populismul o ideologie secundară în raport cu mișcările politice „de anvergură“ precum comunismul sau nazismul, prezentând populismul ca pe o ideologie care împarte societatea în două tabere antagoniste – „poporul pur” versus „elita coruptă” și care privilegiază voința generală a poporului mai presus de toate.   Cei doi autori identifică și alte două ideologii considerate secundare –  elitismul și ultraliberalismul.¹

În Europa, populismul, se identifică, în primul rând cu politicile iresponsabile, demagogia fiind sinonimă cu populismul. În acest sens, Ralf Dahrendorf  afirma că populismul este ceva simplu, pe când democrația este complexă. Populiștii, de regulă, contestă puterea elitelor, vorbesc în numele oamenilor simpli, se opun politicilor închise pentru popor, revendicând suveranitatea poprului.²

Brexit și noua administrație în SUA au încurajat mișcările populiste din Europa Centrală, de Est și din Balcani. „O masă critică a liderilor din regiune resping deschis ideea de democrație liberală. Populismul se îmbină tot mai mult cu naționalismul regional brut într-un mod care amenință pacea în Europa”³ – constată cercetărorii Freedom House.

Totodată, unii economiști atribuie actualul val de populism “hiper-globalizării” din anii ’90, manifestată prin liberalizarea fluxurilor financiare, înființarea Organizației Mondiale a Comerțului (WTO) și admiterea Chinei în organizație. Astfel, importurile chineze au dus la eliminarea unui milion de locuri de muncă în industria din SUA, în perioada 1991 – 2011. Dacă se adăugă furnizorii și domeniile conexe, pierderile ajung la 2,4 milioane.⁴

Știința politică nu oferă o definiție exhaustivă a populismului, în schimb dezbaterile privitoare la politica „populismului” au devenit foarte ample, fenomeul fiind studiat plecând de la țări, regiuni sau chiar o abordare transregională. Populismul este în esență greu de definit. Unii autori atestă ideea populismului ca maladie a democrațiilor liberale, ce precedă de cele mai multe ori involuția spre sisteme sociale totalitare, fie ele de stânga sau de dreapta.

Am putea conchide că populismul este un simptom al unei maladii sociale existente la un moment dat în democrație, consemnează un alt autor, dar poate fi, în anumite condiții, și un mecanism invers, de însănătoșire a societății atunci când voința populară se transformă într-o mișcare civică, conștientă de necesitatea păstrării valorilor fundamentale ale unei societăți cu adevărat deschise.⁵

Cas Muddle și Cristobal Kaltvasser propun trei atribute de bază ale discursului populist:

 – tema poporului, identificat social sau etnic ca o entitate de sine stătătoare ;

– tema elitelor situate la vârful piramidei economice, politice sau culturale ;

– și, în fine, voința generală, ce se identifică cu „năzuințele poporului“, aflate în contradicție cu individualismul egoist din sfera societăților liberale.⁶

Prin umare, după exemplul european, elitele sunt reprezentate de birocrația europeană (funcționarii), poporul se identifică cu statul-națiune, iar voința generală este aceea de a recupera independența și controlul asupra propriei națiuni, amenințată de imigrație și degradare economică.

• SUA – 2016.

După modelul lui Mudde și Kaltvasser, în Statele Unite ale Americii, rolul „elitelor“ îl ocupă clasa politică de la Washington, finanțiștii de pe Wall Street și mass-media liberală, spre nemulțumirea clasei mijlocii, care se vede pe sine drept purtătoare a adevăratelor valori americane. Nu întâmplător, Donald Trump și-a bazat campania electorală pe sentimentele anti-imigrație și anti-globalizare.

Discursul de inaugurare al locatarului de la Casa Albă este o mostră de retorcă populistă. Tezele principale fiind diseminate și în timpul dezbaterilor electorale. Astfel, chiar în debutul discursului ceremonial acesta declară:

“ [..]Astăzi nu doar transferăm puterea de la o Administraţie la alta sau de la un partid la altul – ci transferăm puterea din Washington ca să o dăm înapoi vouă, Poporul American. Pentru prea mult timp un grup mic din Capitala ţării noastre a cules roadele guvernării, în timp ce cetăţenii au suportat costurile. Washington a prosperat – dar bogăţia nu a fost împărtăşită cu cetăţenii. Politicienii au prosperat, dar locurile de muncă au dispărut şi fabricile s-au închis. Guvernanţii s-au protejat pe ei înşişi, dar nu şi pe cetăţenii ţării noastre. […]

 [..] Ceea ce contează cu adevărat nu este ce partid controlează guvernarea, ci dacă guvernarea este controlată de popor. 20 ianuarie 2017 va fi ţinută minte ca ziua în care Poporul a devenit din nou stăpânul acestei naţiuni.” 

În Europa, atacurile teroriste de la Paris, criza refugiaților, criza euro au favorizat consolidarea și diversificarea discursului populist al partidelor și poate chiar și al mass-mediei.

În opinia lui Cas Mudde, populismul poate fi definit cel mai bine ca o ideologie, mai precis, ca o ideologie gazdă (host ideology): populismul de dreapta constă în populism plus o formă de naționalism, iar cel de stânga în populism plus o formă de socialism.⁷

Așadar, populismul de dreapta reflectă și împărtășește euro-scepticismul, ostilitatea față de globalizare, respingerea imigrației, care merge, uneori, mână în mână cu rasismul și xenofobia, critici puternice la adresa feminismului și a drepturilor homosexualilor. Populismul de stânga –  se axează în preponderență pe politicile sociale, echitate socială, anti-austeritate lupta cu corupția.

Dar, există și unele similarități interesante între populismele de stânga și de dreapta: ambele tipuri fiind inclinate să apere un model politic care nu se opune democratiei, ci mai degrabă democrației liberale. Suportul pentru populism este o reacție a unor segmente de populație, care opun rezistență față de schimbările de valori ce le amenință poziția.

În cadrul sistemului politic european, populiștii se bucură de un considerabil suport electoral și au acces în legislativele naționale în mai multe țări, cum ar fi Austria, Cehia, Germania, Franța, Grecia, Ungaria, Polonia. De constatat, de cele mai dese ori, liderii partidelor populiste sunt persoane charismatice, care se bucură de popularitate în mediul electoral.⁸

• Austria -2017.

Populiștii de dreapta au dominat tematic discursul electoral din Austria (cum s-a intamplat si la alegerile parlamentare din septembrie, in Germania.

Un exemplu edificator în  acest sens este și victoria Partidul Popular din Austria, în fruntea căruia se află cel mai tânăr lider politic european de 31 de ani Sebastian Kurz. Charismaticul ministrul de externe (viitor cancelar al Austriei) mai este supranumit de mediile europene băiatul-minune și „copil precoce” al politicii austriece. Partidul acestuia de centru-dreapta ÖVP (Österreichische Volkspartei ), a obținut în scrutinul din octombrie 31,5 % din sufragii.

În campanie, ÖVP a avut discursuri împotriva imigranţilor, după ce peste 130.000 de migranți au cerut azil în Austria în anii 2015 și 2016, a promis să închidă grădiniţele islamice şi să taie ajutoarele sociale pentru străini :

Kurz nu susţine planurile franco-germane de reformă ale UE, iar ideile sale sunt aproape diametral opuse de cele ale lui Emmanuel Macron şi ale Angelei Merkel. Totuși, ÖVP ésté un partid populist, dar proeuropean și a dat asigurări că viitorul Guvern de la Viena va avea o atitudine proeuropeană :”Orice Guvern pe care îl voi forma va fi unul proeuropean. Nu numai că sunt recunoscător de existenţa UE, dar este şi o responsabilitate a tinerei generaţii de a modela viitorul UE într-un mod pozitiv”, a declarat Kurz.⁹ În ultimul său discurs de campanie,  Kurz a promis că va scădea taxele pentru clasa de mijloc și pentru cei cu venituri mici.

Pe locul al doilea se clasează extremiştii de dreapta din Partidul Libertăţii de extremă dreaptă (FPOe), condus de Heinz-Christian Strache, preferat de circa un sfert din electorat. Cel mai probabil, aceste două formaţiuni vor face şi următorul guvern de la Viena. Prima oară când cele două formațiuni au fost la guvernare împreună, în 1999, Austria s-a ales cu sancţiuni din partea a 14 state europene, deoarece extremiştii erau consideraţi o ameninţare pentru democraţie.¹⁰

• Franța-2017.

Populismul este seducător și în Franța. În alegerile prezidențiale din 2017, Marine Le Pen, șefa Frontului Național, partid de extrema dreaptă, s-a poziționat ca cea mai înverșunată opozantă a Uniunii Europene (UE) şi monedei unice. Marine Le Pen le-a promis francezilor să închidă graniţele ţării pentru imigranţi şi să scoată Franţa în afara Uniunii Europene pentru a o salva de globalizare, care amenință întreaga civilizație.¹¹

 Asemenea lui Donald Trump în Statele Unite, vrea să-i redea Franţei măreţia pierdută. Îi acuză pe imigranţi că distrug bunăstarea şi stabilitatea ţării: „Uniunea Europeană va muri pentru că popoarele nu o mai vor. În al doilea rând, asistăm la începutul sfârşitului globalizării sălbatice. Şi, în sfârşit, multiculturalismul a fost demascat ca având scopul de a distruge naţiunea şi de a înregimenta oamenii”.

• Ungaria.

FIDESZ, partidul populist de dreapta, condus de premierul Viktor Orban, deține puterea și domină scena politică din Ungaria.¹² În contextul crizei migraționiste, un model de management populist a fost ridicarea unui gard de sârmă ghimpată la granița dintre Ungaria și Serbia, pentru a opri valul de refugiați. Asta după ce Oban i-a acuzat pe politicienii UE de nihilism pentru lipsa de reacție în fața valului de emigranți intrați în Europa începând cu 2015. De asemenea a pledat pentru înființarea unei armate a UE, care, în opinia sa, ar trebui să controleze Marea Mediterană¹³. În 2017  Ungaria construiește al doilea gard la frontieră pentru a împiedica pătrunderea mulțimilor de imigranți ce sosesc dinspre Turcia. Orban consideră că Uniunea Europeană ar trebui să-și mențină scopul de a păstra imigranții în afara continentului și de a-i separa de adevărații refugiați din afara frontirelor europene.  Poziția oficială a guvernului este: relansarea economiei, a ordinii publice, reforma sănătăţii, promovarea securităţii sociale şi restaurarea normelor democratice.

 Guvernul Orban este unul de centru-deapta, iar  Programul său de guvernare este pezentat ca Program al Cooperării Naţionale. Printre problemele naționale prioritare își promite că va elimina „caracterul antifamilie al pieţei muncii” şi va asigura locuri de muncă cu normă redusă pentru cei cu copii mici. Programul face, totodată, apel la restaurarea ordinii publice, într-o perioadă în care „încrederea publicului în stat şi în instituţiile sale s-au diminuat în mod periculos”, iar abuzul autorităţii publice a ajuns la un nivel fără precedent de ridicat. „Este o cauză naţională şi este în interesul naţional să existe ordine în Ungaria, o ordine care să asigure dreptate şi protecţie tuturor cetăţenilor şi care să contribuie la prosperitatea naţiunii.¹⁴

• Polonia.

Un alt exemplu de succes al unui partid populist de dreapta vine din Polonia, unde PiS – Prawo i Sprawiedliwość (Lege și Dreptate), condus de Jaroslav Kaczynski,¹⁵ care a câștigat  alegerile parlamentare din 2015. PiS este o formațiune de dreapta eurosceptică, care se pronunță împotiva imigranților, este preocupată de bunăstarea familiilor și care a militat în campanie pentru interzicerea avoturilor și a firtilizării in-vitro.

Partidul populist Syriza, condus de Alexis Tsipras, fost comunist, în varstă de 40 de ani, a câștigat competiția electorală din 2015, criticând dur politicile de austeritate ale Europei și discursul de superioritate al Troikăi. Syriza, partidul de extrema stânga, este un exemplu de populism de stânga în acțiune. Cum e și specific ledeshipului populist,Tsipras și-a savurat victoria în mijlocul mulțimii, promițând că Grecia lasă în urmă austeritatea, frica și autoritarismul și cei cinci ani de umilință și durere.

De remarcat, însă, că partidul populist Syriza, deși se opune politicilor de la Bruxelles și Berlin, nu este însă anti-european, spre deosebire de populiștii lor de extrema dreapta din alte țări ale UE. Acesta este un partid explicit anti-austeritate.

Pe lângă temele centrale ale populismului, precum dihotomia „noi vs. ei” (noi – europenii vs. ei – imigranții; noi – poporul grec vs. Troika etc.), partidele care au preluat puterea în cele trei țări – Grecia, Ungaria, Polonia – s-au poziționat împotriva majorității politicilor și măsurilor Uniunii Europene, pe care le condamnă ca fiind elitiste, discriminatorii și chiar anti-naționale.¹⁶

• Spania.

Partidul populist de stânga Pademos, condus de Pablo Iglesias, un profesor de științe politice din Madrid¹⁷. Partidul este al doilea cel mai mare din Spania după numărul de membri, fiind depășit de Partidul Popular și al treilea cel mai mare după numărul de deputați din Congresul Deputaților, având 69 de parlamentari din 350. Partidul își propune să rezolve problemele generate de inegalitate, șomaj și criza datoriilor. Acesta a pledat pentru o renegociere a măsurilor de austeritate impuse Spaniei. Este reprezentat în Parlamentul European, membii partidului aparținând grupului Stângii Europene Unite-Stângii Verde Nordice (GUE-NGL), alături de alte partide politice de stânga, precum SYRIZA.

Formaţiunea populistă de dreapta AfD (Alternativa pentru Germania), care este deja reprezentată în numeroase parlamente regionale, a reușit pentru prima dată intrarea în forul legislativ federal (Bundestag), printr-o agendă strictă de limitare a imigraţiei, plasâdu-se pe locul trei în competiția electorală cu 12,6% din suragii, înregistrând astfel un scor cu 7,9 puncte procentuale mai mare decât în 2013, ceea ce i-a permis intrarea în Bundestag.

În pofida suspiciunilor de fraudare a fondurilor europene, Miscarea populistă ANO („Da” in limba cehă) a contraversatului miliardar ceh Andrej Babis¹⁸, supranumit „Trump al Cehiei”, a câștigat detașat alegerile legislative din 20-21 octombrie 2017, obținând 29,7% din voturi, adica 78 de locuri în camera inferioară a Parlamentului ceh, care numără 200 de membri. ANO a făcut campanie pe lupta anticorupție. Babis refuză cu obstinație adoptarea euro, o monedă pe care o consideră “în faliment” și respinge cotele obligatorii de redistribuire a imigranților. Nu propune însă un Cexit (ieșirea Cehiei din Uniunea Europeană), ci spune că susține reformarea UE în vederea încurajării liberei circulații a capitalului, mărfurilor, mâinii de lucru și serviciilor.

În campanie, Babis a susținut că vrea desființarea sancțiunilor impuse Rusiei. În acest sens, se apropie de  poziția președintelui ceh filorus Milos Zeman, care s-a opus de la început sancțiunilor.¹⁹

Omniprezența populismului în politicul moldovenesc

Pornind de la ideea că sancționarea elitelor corupte și ideea de reformare morală a clasei politice repezintă un element din abordarea triadică a populismului după Cas Mudde și Cristobal Rovira Kaltvasser, îndrăznim să considerăm că Partidul Platforma Demnitate și Adevăr din R.Moldova înclude în obiectivele sale politice și discursuri populiste.

O ipoteză în favoarea acestei afirmații este și faptul că partidul s-a format în sânul mișcări civice Platforma “Demnitate şi Adevăr”, constituită la 24 februarie 2015 pe fundalul scandalului financiar-bancar din ţară cunoscut ca “Jaful secolului”. Platforma DA şi-a propus realizarea următoarelor obiective principale: lupta împotriva corupţiei, eliminarea “hoţilor” de la guvernare şi menţinerea vectorului european al Republicii Moldova. În decembrie 2015 o parte din grupul de lideri ai platformei a pus bazele formării Partidului politic “Platforma Demnitate şi Adevăr” (PPPDA), prin redenumirea unei formaţiuni deja existente — Partidul Forţa Poporului.²⁰

Liderul PPDA, Andrei Năstase, participă în cursa pezidențială din toamna 2016. În turul doi al scrutinului, acesta se retrage în favoarea candidatei PAS, Maia Sandu, însă insistă ca punctele prioritare din progrmul său electoral, care sunt constituite în baza revendicărilor populare, enunțate de cetățeni la protestele desfășurate pe parcursul timpului, să fie preluate de aceasta. Printre obiectivele, tradițional populiste, ale PPDA figurează:

• Soluționarea problemei furtului miliardelor prin: insistarea asupra anchetei internaționale privind jaful bancar și spălarea miliardelor de dolari; contribuirea la recuperarea banilor și sancționarea hoților; neadmiterea prin toate mijloacele legale ca oamenii să întoarcă miliardele furate.
• Transformarea revendicărilor social-economice ale oamenilor în inițiative legislative, prioritare fiind: majorarea pensiilor cel puțin până la minimul de consum ; stimularea investițiilor străine și locale, care vor genera noi locuri de muncă, demonopolizarea, deoffshorizarea presei.
• Înaintarea unor inițiative legislative privind reformarea justiției și combaterea corupției mari și mici, prioritare fiind: desemnarea unui procuror independent; scoaterea instituțiilor anticorupție de sub influență politică; confiscarea extinsă a bunurilor demnitarilor de stat, procurorilor și judecătorilor, precum și a rudelor acestora, care nu pot demonstra sursele de venit pentru achiziționarea acestor bunuri.²¹

Retorică populistă în comportamentul electoral al liderei PAS, Maia Sandu:

PAS este un partid de centru-dreapta, care împărtăşeşte şi promovează doctrina liberalismului social, pledează pentru valorile democratice, promovează integrarea plenară a Republicii Moldova în UE.²² Printre angajamentele asumate de Maia Sandu în cazul în care urma să fie aleasă în calitate de preşedinte al Republicii Moldova, se regăseau: lupta împotriva corupţiei, investigarea furtului miliardului, contestarea deciziilor abuzive ale Guvernului şi Parlamentului etc.²³

Iar în Contractul cu cetățenii Maia Sandu, dacă devine Președinte al Republicii Moldova,  se angaja să  propune în funcții de răspundere doar oameni integri, care nu au comis sau tolerat acte de corupție.²⁴ Sandu  promite să ceară asistență internațională în investigarea furtului miliardului, pentru ca banii să revină în țară, iar cei vinovați să fie pedepsiți. ”Voi începe de la Președinție crearea unui nou sistem politic, care să nu mai permită acapararea puterii de către un oligarh sau un grup de oligarhi”.²⁵

• Moldva: retorica populistă a PDM

După scrutinul prezidențial din toamna 2016, dezbaterile publice dintre pincipalii actori ai scenei politice nu au scăzut în intensitate. Unul din pincipalele motive care au menținut în forță divergențele dintre PDM, în principl, și PSRM, mai puțin, a fost modificarea sistemului electoral în Republica Moldova – trecerea de la sistemul proporțional, care a funcționat din 1994 până în prezent, la cel mixt – cu 51 de deputați aleși pe circumscripții electorale și 50 deputați aleși pe listele de partid. Inițiativa legisltivă a aparținut Partidului Democat, care a încercat să promoveze inițial sistemul uninominal, însă în urma consultării opiniei publice și divergențelor cu PSRM, s-a ajuns la varianta de compromis. Opoziția extraparlamentară pro-europeană – PAS și PPDA – critică și respinge această modificare, organizând multiple mitinguri de protest. Pe durata dezbaterilor publice, PDM a organizat o campanie de informare. Astfel, în campania de informare persuasivă a opiniei publice, principalul argument era că cetățeanul își va avea “deputatul său” în legislativ, iar dacă acesta nu-și ve exercita cu demnitate mandatul, i se va retage mandatul de către cei care l-au delegat în forul legislativ.  Partidul Democrat argumenta că reforma în cauză va da stratul reformei clasei politice din Republica Moldova. Prin această inițiativă președintele PDM promite că va aduce politica mai aproape de oameni, iar politicieni mai implicați în rezolvarea problemelor cu care aceștia se confruntă.

În acest caz, populismul puterii este orientat spre manipularea electoratului, care trebuie convins de faptul că deicizia de vot este una cu impact direct și personal și că acesta – alegătorul participă activ la viața politică a societății. Sloganul de campanie fiind unul persuasiv:  “Alegi direct omul, nu o listă!”.

Elementul discursivității populiste își face prezența și în mesajul liderului PDM, lansat în contextul modificării sistemului electoral:

“Primul rezultat al lansării inițiativei privind votul uninominal: clasa politică iese din amorțeală! Și nu doar clasa politică.”

Un gest de populism politic a fost și prima inițiativă a proaspăt-alesului președinte al PDM – adoptarea unui Cod de etică și integritate pentru membrii partidului pe care îl conduce, argumentând că își dorește astfel să aducă mai multă competență în politică.

Încă alt model de discursivitate populistă reprezintă inițiativa PDM privind moratoriul anunțat pentru optimizarea și închiderea școlilor din localitățile rurale. Optimizarea școlilor a fost unul din obiectivele reformei în educație în Republica Moldova.

Pe de altă parte, inițiativa pare a fi o replică imediată a liderului  PDM  la Denunțul penal pe care președintele PAS M.Sandu, l-a depus la Procuatura Generală pe numele cetățeanului Vladimir Plahotniuc pentru a începe urmăriea penală și pedepsirea acestuia pentru încălcarea art. 339 din Codul penal –  uzurparea puterii în stat .²⁶

Din perpectiva abordării populismului ca ideologie indreptată împotriva elitelor egoiste și corupte, și această acțiune poate fi catalogată ca element de populism politic. Astfel, în cadrul tradiționalului briefing de presă, susținut săptămânal, liderul PDM a declarat:

“Am hotărât să oprim ȋnchiderea ṣcolilor din Republica Moldova, ca urmare a sesizărilor primite de la cetățeni. Urmează să analizăm minuțios situația în domeniu și să identificăm soluții de alternativă, pentru a efectua reforma în educație în mod cât mai uman, fără sacrificii din partea copiilor, pedagogilor și a întregii comunități”²⁷.

Al doilea mesaj populist, rostit în același briefing, este adresat poliției rutiere :

Siguranța cetăṭeanului trebuie să fie prioritatea numărul unu a Poliṭiei. Din păcate, unii dintre oamenii legii au uitat asta ṣi hărṭuiesc cetățenii ȋn trafic sub pretextul unor controale de rutină. Aceste practici vor ȋnceta ȋn cel mai scurt timp!²⁸

Totodată, în Republica Moldova, o derivată a populismului poate fi considerată implicarea actorilor politici în acțiuni filantropice. Acțiunile de binefacere desfășurate de către  fundația lui Vlad Plahotniuc intitulată Edelweiss fac subiect de știri la televiziunile din holdingul General Media, controlat de președintele PDM. Astfel, grație acțiunilor de caritate, este invocată  tehnologia de PR “intrarea în popor ”. Fundația gestionează căteva campanii relevante în acest sens: O nouă viață²⁹; Respect pentru seniori, Terenuri de joacă pentu copii etc.

Pagina de facebook a politicianului Vlad Plahotniuc informează cu regularitate despe desfășurarea proiectelor de binefacere:

Împreună cu echipa Fundației ”Edelweiss” am fost astăzi la Strășeni. Aici, în colaborare cu Ambasada Austriei, am demarat proiectul „Respect pentru seniori”, prin care ne dorim să avem grijă de vârstnicii care au nevoie de ajutorul nostru.

De Ziua Seniorilor, Fundaţia lui Vlad Plahotniuc „Edelweiss” a oferit cadouri vârstnicilor de la Azilul din Călăraşi.³¹

Populismul prezidențial

Constituția Republicii Moldova oferă prerogative limitate șefului statului³², în condițiile unui regim parlamentar (urmare a modificării Constituției din 5 iulie 2001). Cu toate acestea, în campania prezidențială din toamna 2016 candidatul socialiștilor Igor Dodon și-a asumat angajamente care îi depășeau atribuțiile statuate în Constituția țării³³:

• Unul dintre obiectivele numărul unu este anularea legislației care pune miliardul furat pe spatele cetățenilor. Preşedintele are dreptul la iniţiativă legislativă. Dacă nu voi putea anula această lege printr-o altă lege, voi iniţia un referendum consultativ.

-Vor crea condiții egale pentru toți – și pentru cei care fac business cu Federația Rusă, și pentru cei care exportă pe piața UE.

-Eu sunt pentru anularea BAC-ului, acesta va fi opțional, trebuie să revenim la examenele de stat în instituțiile de învățământ superior.

-Președintele Igor Dodon nu va înainta nicio candidatură la funcţia de prim-ministru din partea actualei majorităţi parlamentare.

În cadrul  conferinței de presă convocată cu prilejul lansării Raportului său de activitate după primele 100 de zile de la învestire, președintele Igor Dodon s-a adresat cetățenilor cu solicitarea de a-l susține în desfășurarea unui referendum asupra unor probleme de interes național.

Întrebările incluse la Referendum :

1. Susțineți abrogarea Legii miliardului?
2. Susuțineți acordarea președintelui RM drepturi suplimentare de dizolvare a Parlamentului și alegeri parlamentare anticipate?
3. Susțineți reducerea numărului de deputați de la 101 la 71?
4. Susțineți sau nu studierea în instituțiile de învățământ „Istoria Moldovei”?

Curtea Constituţională, prin decizi sa din 27 iulie, a anulat decretul semnat de şeful statului prin care plebiscitul urma să aibă loc pe 24 septembrie. În decizia Curţii Constituţionale se spune că şeful statului nu are competența să convoace un referendum consultativ  pentru a anula așa-numita lege a miliardului sau unul care ar viza modificarea Constituției pentru sporirea propriilor împuterniciri şi pentru micşorarea numărului de deputaţi. Iar chestiunile ştiinţifice sunt în competența mediului academic şi nu a celui politic. În decizia Înaltei Curţi, se mai spune că întrebările propuse de şeful statului ţin de domenii diferite şi nu pot fi obiectul unui singur plebiscit, dar şi că acestea nu ar ţine neapărat de interesul naţional³⁴

Chiar dacă președintele Dodon nu dispune de suficiente voturi în legislativ pentru a vota  o lege,³⁵ instituția prezidențială continuă să lanseze inițiative populiste. Majoritatea simplă în Palmentul de la Chișinău constituie 51 de voturi din totaul de 101. Mai recent, președintele Igor Dodon a înaintat o inițiativă legislativă în parlament, prin care se propune revenirea la vechiul cuantum de pensionare: 62 de ani pentru bărbati și 57 ani pentu femei. Președintele argumenteză că acesta este un proiect social necesar cetățenilor, o doleanță a poporului exprimată frecvent la întâlnirile cu șeful statului.³⁶

Politicile populiste adîncesc fisura dinte legislativ, executiv, de o parte, și instituția prezidențială, pe de altă parte. Una dintre disputele inconciliabile dintre instituțiile politice ale statului vizează refuzul președintelui Dodon de a semna decretul despe numirea lui Eugen Sturza, la popunerea Prim-ministrului,  în funcția de ministru al Apărării. Procedura fiind stipulată în art.98 (6) din Constituția RM.³⁷

Dupa ce președintele a respins pentru a doua oară candidatura înaintată de prim-ministru, la sesizarea Guvernului, Curtea Constituțională constată, că prin refuzul deliberat de a-și executa una sau mai multe obligații constituționale, Președintele se înlătură el însuşi de la exercitarea acestora.³⁸ În acest sens, Curtea a reținut că, potrivit articolului 91 din Constituţie, dacă Preşedintele Republicii Moldova se află în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru.

Drept răspuns, președintele a apelat din nou la discursivitatea populistă, acuzând Înalta Curte de uzurparea puterii în stat :

Nu voi ceda! Port răspundere doar în fața poporului Republicii Moldova, respectiv nici un fel de instanță nu mă poate obliga să semnez ceea cu ce nu sînt de acord, exercitînd această funcție în numele poporului.³⁹

Eu nu mă supun lui Candu, Filip, Pantau, dar cetățenilor!Poporul Republicii Moldova este suveran și doar poporul poate decide. Nicio parte a societății nu o poate face în numele său, pentru că e uzurpare a puterii în stat.⁴⁰

Puțin timp după victoria din campania electorală, Peședintele Igor Dodon anunță lansarea poiectului național  de construcție a 300 de complexuri sportive în localitățile rurale ale Moldovei, care se va desfășura sub egida Președintelui RM, în cadrul Campaniei Naționale ”Iubesc Moldova”. ⁴¹ Cele 300 de complexuri sportive vor fi construite în decurs de trei ani, pe perioada mandatului prezidenţial al lui Igor Dododn, iar banii destinați acestui proiect urmează a fi identificați din surse externe, și nu din bugetul de stat. 

Concluzii.

În Republica Moldova, ideea de populism se apropie de retorica populismului european de stânga, adică se inspiră din politicile sociale, echitatea socială și elite corupte. Subiectul despre dispariția unui miliard de euro din sistemul bancar a inclus în retorica principalelor două partide europene, extraparlamentare – PAS și PPDA- discursul anti-oligarhic, împotriva unei guvernări corupte, a statului captiv și concentrarea mass-media.

Totodată, retorica populistă este prezentă și în acțiunile partidelor de la guvernare. Președintele își asumă angajamente pe care nu le poate realiza din cauza prerogativelor constituționale limitate. După fiecare eșec argumentând prin regulile regimului parlamentar, iar recent, a îndemnat electoratul să- l susțină în intenție de a institui prin referendum un regim prezidențial.

Și PDM, condus de Vlad Plahotniuc, prin inițiativele recente de schimbare (introducerea sistemului electoral mixt) și moralizare a clasei politice (elaborarea codului de etică pentru membrii partidului), de stopare a procesului de optimizare a școlilor, fenomen apreciat contradictoriu în societate și subiect de campanii electorale, alimentează convingerea noastră despre ofertele populiste ale Partidului Democrat.

În condițiile unei democrații firave, cu o cultură politică greu atestabilă, în care electotul se orientează mai greu în valorile doctrinelor clasice  – conservatoare, liberale, social-democate – discursurile populiste devin un domeniu de PR politic, care face mesajul actorului politic accesibil și pe ințelesul tuturor. Totuși, termenul populism este mai rar utilizat în RM și are mai mult un sens peiorativ decât o ideologie. Daca în UE se face distincție între populism de dreapta  și populism de stânga, populiști pro-europeni și populiști anti  -UE, în RM distingem între retorica populistă a puterii și retorica populistă a opoziției anti-oligarhice.

Note

1     Cas Mudde, Cristóbal Rovira Kaltwasser Populism: A Very Short Introduction Oxford University Pres, 2017,p.103

²       Ibidem,p.111

³      Dan Violeta, Democrația iliberală și populismul din Europa centrală și de Est, încurajate de alegerea lui Donald Trump și de Brexit,  Calea Europeană, ( accesat  04.04.2017).

⁴        http://www.digi24.ro/opinii/ce-determina-ascensiunea-populismului-in-europa-si-sua-604547, (accesat 6. 11.2016).

⁵   Butuc Stefan, „Populismul în lumea contemporană. Cazul României. Analize, Cultura, Politica & Doctrine,Sinteze” , pe http://www.contributors.ro/cultura/populismul-in-lumea-contemporana-cazul-romaniei/, (accesat 16.09. 2017).

⁶        Cas Mudde, Cristobal Rovira Kaltvasser, op.cit.

⁷        https://ecpr.eu/filestore/paperproposal/ea883c82-b67a-465f-b765-911bf3f4aee8.pdf

⁸        Jean-Pierre Rioux, Les Populismes. Editeur: Librairie Académique Perrin, 2007.

⁹ http://www.mediafax.ro/externe/sebastian-kurz-discutiile-pe-tema-aderarii-turciei-la-uniunea-europeana-ar-trebui-incheiate-16775521, (accesat 20.10. 2017).

¹⁰     http://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/alegeri-in-austria-guvernul-de-la-viena-ar-putea-include-extrema-dreapta-810904.

¹¹    Aurelia, Peru-Balan, „Emmanuel Macron: primenirea clasei politice franceze vs produs PR”, Polis, Volum V, Nr. 3 (17), Serie nouă, iunie – august 2017 .

¹²   Viktor Orbán a fondat partidul FIDESZ în 30 martie 1988 (fides în latină înseamnă loialitate) FIDESZ = Alianța Uniunii Tineretului Democratic- Civic. În 1990 a devenit membru al parlamentului ungar din partea partidului FIDESZ, partid de dreapta.

¹³    Ungaria: Premierul Viktor Orban îi acuză de „nihilism” pe liderii UE, 11 septembrie 2016, Agerpres, accesat la 12 septembrie 2016.

¹⁴      http://www.cotidianul.ro/template/article.php?id=115825&skip=1.

¹⁵      Jaroslav Kaczynski este fratele geamăn al fostului președinte polonez Lech Kaczynski, care a murit în accidentul aviatic de la Smolensk, 2010.

¹⁶      Elena Negrea-Busuioc, http://www.convorbirieuropene.ro/populismul-o-noua-maladie-in-uniunea-europeana/.

¹⁷      Pademos este fondat în martie 2014, în urma protestelor împotriva austerității și corupției generate de „mișcarea 15-M”. În mai 2016 Podemos a înființat o alianță electorală numită Podemos Unidos cu partidele Stânga Unită, Equo și alte câteva fracțiuni mici de stânga.

¹⁸      El este obiectul unei inculpări pentru fraudarea fondurilor europene cu 2 milioane de euro, bani cu care a finanțat construirea în 2007 a fermei sale „Cuib de lebădă”,  și a unui complex hotelier. Omul de afaceri este al doilea printre cei mai bogați oameni din țară și a intrat în politică în 2011 cu mișcarea sa populistă ANO (‘DA’). Are o avere estimată la 3,4 miliarde euro.

¹⁹      http://www.hotnews.ro/stiri-international-22066947-alegeri-cehia-victorie-miscarii-populiste-conduse-miliardarul-andrej-babis-supranumit-trump-ceh-partidul-extrema-dreapta-locul-doi.htm?nomobile=,( accesat 22.10. 2017).

²⁰      http://www.e-democracy.md/parties/pfp/#p2

²¹      https://www.ziarulnational.md/care-s-punctele-prioritare-din-programul-lui-andrei-nastase-care-trebuie-sa-le-implementeze-maia-sandu/

²²      Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) a fost constituit la 15 mai 2016.

²³      În primul tur de scrutin Maia Sandu a acumulat 38.71% din voturi, iar în al doilea tur — 47.89%.

²⁴   Maia Sandu,  Contract social cu cetățenii, http://www.e-democracy.md/files/elections/presidential2016/electoral-program-maia-sandu-2016-ro.pdf

²⁵      Aurelia, Peru –Balan, „Campania electorală prezidențială din Republica Moldova, 2016 – victoria stângii politice”, Polis, Volum V, Nr. 1 (15), Serie nouă, 2017

²⁶   http://unpaspentru.md/wp-content/uploads/2017/09/Plahotniuc_uzurpator-al-puterii-de-stat.pdf, (accesat 18.11 2017).

²⁷   https://www.facebook.com/plahotniuc/, (accesat 17.11 2017).

²⁸   https://www.facebook.com/plahotniuc, (accesat 17.11 2017).

²⁹   Campania O nouă viață a fost demarată în 2016. În cadrul acesteia, tinerele mame de la Institutul Mamei și Copilului din Chișinău primesc, după naștere, în dar produse necesare pentru nou-născuți. Peste 9 mii de mame au beneficiat de aceste daruri.

³⁰   https://www.facebook.com/plahotniuc, (accesat 23.05. 2017)

31  https://www.facebook.com/plahotniuc, 1 octombrie

³²  http://www.president.md/rom/statutul-si-atributiile, 14 octombrie 2017

³³   http://agora.md/stiri/24692/videografic–promisiunile-electorale-ale-presedintelui-ales-igor-dodon-

³⁴   https://www.europalibera.org/a/curtea-constitutionala-referendum-dodon/28643387.html

³⁵      Fracțiunea PSRM este reprezentată de 24 deputați.

³⁶      Conform Legii privind sistemul public de pensii, Art. 41, vârstele de pensionare
începînd cu 1 iulie 2019, se stabilește vîrsta standard de pensionare de 63 de ani pentru bărbați și, începînd cu 1 iulie 2028, vîrsta standard de pensionare de 63 de ani pentru femei. Atingerea acestor vîrste se realizează prin creșterea anuală a vîrstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în Legea privind sistemul public de pensii; pe http://lex.justice.md/md/313291/

³⁷      (6) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.
[Art.98 al.(6) introdus prin LP1115-XIV din 05.07.00, MO88-90/28.07.00 art.661]

³⁸      Curtea a considerat că inacțiunea sa deliberată constituie, în sensul articolului 91 din Constituţie, imposibilitate temporară, pentru considerente subiective (lipsa dorinței), de a-și exercita atribuția în cauză, ceea ce justifică instituirea interimatului funcției pentru asigurarea exercitării acestei (acestor) obligații constituționale a Președintelui.

³⁹      Acestei majorități parlamentare cu tot instrumentarul administrativ, financiar și logistic de care dispune i-a fost frică să inițieze unica procedură corectă din punct de vedere constituțional, dacă tot nu a fost de acord cu poziția președintelui și anume cea de impeachment. Se tem de popor, ei știu care va fi opțiunea cetățenilor. (fragment din Adresarea lui I. Dodon).

40      http://dodon.md/astazi-guvernarea-si-majoritatea-parlamentara-a-mai-facut-un-pas-spre-uzurparea-definitiva-a-puterii-in-stat/, 17 octombrie 2017

⁴¹      Campania iubesc Moldova reprezintă un proiect PR, lansat de Dodon la 7 aprilie 2011, în contextul alegerilor locale și activ până în prezent. Potrivit lui Igor Dodon, campania are scopul de-a trezi în rândul tinerilor sentimentul de patriotism.

Bibliografie

BUTUC  Ștefan, Populismul în lumea contemporană. Cazul României, pe http://www.contributors.ro/cultura/populismul-in-lumea-contemporana-cazul-romaniei/

DAN Violeta, Democrația   liberală și populismul din  Europa Centrală  și de Est, încurajate  de alegerea  lui  Donald Trump și de Brexit,  În: Calea Euopeană, 4 aprilie 2017.

RIOUX Jean-Pierre, Les Populismes. Editeur: Librairie Académique Perrin, 2007.

PERU-BALAN, Aurelia.  Emmanuel Macron: primenirea clasei politice franceze vs produs PR, în  Polis, Volum V, Nr. 3 (17), iunie – august 2017.

PERU-BALAN, Aurelia.  Campania electorală prezidențială din Republica Moldova, 2016 – victoria stângii politice, Volum V, Nr. 1 (15), 2017.

MUDDE Cas, CALTVASSER Cristobal Rovira. Populism: A Very Short Introduction / Populism, o foarte scurtă introducere, OXFORD, 2017.